Alexandra Baranyi

Numele ei este Alexandra Baranyi și are 22 de ani. S-a născut și a copilărit la Timișoara. Acum cinci ani s-a mutat la București, atunci când a devenit studentă a Universității Româno-Americane, la Facultatea de Economia Turismului Intern și Internațional.

 

Simplu nu? Pare o persoană simplă, studioasă… Ei bine nu e chiar așa de simplu cu Alexandra. Deoarece predă limba japoneză la Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”, din cadrul aceleiași Universități la care a studiat.

Este în același timp ghid și agent de turism la agenția Free Spirit Travel și deține propriul brand de accesorii din hârtie, Origami Friends – firmă prin care desfășoară și alte activități pentru popularizarea origami în România.

Nu știu de ce, dar de când am văzut-o prima dată „împletind” origami – mică, fragilă, îmbrăcată în chimono, mi-a venit în minte să o denumesc așa – Prințesa origami. Mulți dintre voi știți ce este această artă, dar voi mai explica, pe scurt: tehnica origami reprezintă tradiția japoneză care dă viață hârtiei!

 

De la un cocor și-a găsit menirea

Pasiunea Alexandrei pentru Japonia a apărut încă din copilărie, iar povestea este legată de un cocor din hârtie… Spre deosebire de majoritatea pasionaților de cultură niponă din generația ei, dorința de a studia limba japoneză nu a pornit de la animațiile japoneze, ci de la origami.

A rămas fascinată încă de la grădiniță de câte secrete se ascund în spatele acestei arte și își petrecea mult timp jucându-se cu modelele pe care le știa atunci. Mai târziu, în școala primară a avut norocul să întâlnească o profesoară care a învățat-o să facă primul cocor din hârtie și care i-a deschis apetitul pentru tot ce înseamnă Japonia.

Din acel moment, îmi place să cred că mi-am găsit menirea. Chiar dacă eram încă la o vârstă fragedă, știam că orice voi ajunge să profesez va avea cu siguranță legătură cu această țară pe care o ador. Mi-am spus atunci că vreau să devin cel mai apreciat ghid pentru români în Japonia. Cu timpul am mai adăugat câteva țeluri pe listă: faptul că vreau să fac din pasiunea pentru origami o afacere practică, să fiu interpret de limbă japoneză foarte priceput și să ajung unul dintre cei mai buni profesori de limbă japoneză din România. Sper că sunt pe drumul cel bun în toate cele pe care mi le-am propus.

Părinții o susțin enorm în ceea ce face, așa că poate spune că și copilăria i-a fost frumoasă și lipsită de griji. Ține minte că de când a început să frecventeze cursurile opționale de limba japoneză de la Universitatea de Vest Timișoara, pe când avea în jur de 12-13 ani, s-a integrat foarte repede în grupul studenților care îi erau colegi, iar profesorii și prietenii japonezi trimiteau mereu cadouri de sărbători.

Așteptam cu sufletul la gură în fiecare lună ianuarie să văd ce bunătăți mai primesc. Când aveam 13 ani am primit prima mea foaie de origami washi (hârtie din orez) pe care țin minte că am păstrat-o mulți ani până am decis să o folosesc, deși între timp adunasem o colecție impresionantă. Încă o consideram specială. Tot la 13 ani am predat pentru prima dată origami la un atelier împreună cu ei și, mai târziu, mergeam anual cu toții la București pentru a susține examenul JLPT de limba japoneză. Dacă nu îi aveam pe ei aproape, nu aș fi avut atâtea șanse de a intra în contact cu partea de cultură japoneză în Timișoara.

 

Alexandra Baranyi încearcă să găsească soluții creative

Centrul de Studii Româno-Japoneze a fost locul în care a evoluat cel mai mult datorită modelelor pe care le-a avut în jur. Șerban Georgescu, directorul Departamentului de Studii Asiatice și Diana Peca, directorul executiv, care acum îi sunt colegi, au văzut potențialul și au ajutat-o să crească frumos.

Programul ei este este la fel de plin acum, pe pandemie, cum era la începutul anului. Atunci când există pasiune și determinare se găsesc soluții în orice fel de împrejurări. La Departamentul de Studii Asiatice al Universității Româno-Americane s-au mutat toate cursurile de limba japoneză, coreeană și chineză în online. Prezența la ore este în continuare numeroasă, iar profesorii (adică și ea), caută mereu metode prin care să mențină orele la fel de interactive.

În ceea ce privește turismul, e o situație mai delicată. Dar chiar și așa, sunt o echipă foarte unită, cu mult spirit liber și încearcă să găsească soluții creative prin care să facă față pandemiei.

La departamentul Japan by Free Spirit lucrăm deja la câteva proiecte prin care să aducem Japonia mai aproape de turiștii români, pe care le vom pune în aplicare în viitorul apropiat. Cât despre Origami Friends, primesc online comenzile și le trimit prin curier. Am început și o serie de tutoriale origami pe canalul de youtube și lucrez la un site care să cuprindă toate activitățile și produsele pe care le realizez prin acest brand. Îmi petrec foarte mult timp creând noi modele pentru accesorii și lucrez la o serie de instalații pentru o viitoare expoziție.

 

Alexandra Baranyi: „Iubesc România la fel de mult pe cât iubesc Japonia!”

Sunt curioasă de ce nu a rămas în Japonia. Călătorește constant in Japonia, în scop profesional, dar a avut și ocazia de a lucra și a studia acolo.

Atunci când era studentă a Facultății de Economia Turismului Intern și Internațional a beneficiat de un stagiu de practică la un hotel de lux din Okinawa (Laguna Garden).

Mai târziu, în timpul masteratului de la Facultatea de Relații Internaționale a Universității Româno-Americane,  am avut șansa să locuiesc în Osaka pentru șase luni, beneficiind de o bursă de studiu Erasmus + la Universitatea Ritsumeikan din Ibaraki. Tot la Osaka, în timpul studenției, am lucrat la o cafenea din Osaka dar și ca asistent de cercetare al unei profesoare din Noua Zeelandă. Am avut și ocazia de a colabora cu o profesoară niponă pentru o serie de cursuri de origami pe care le-am predat studenților japonezi. Pot spune că am avut șansa de a rămâne în Japonia și aș putea să mă stabilesc acolo oricând. Dar nu îmi doresc acest lucru, pentru că iubesc România la fel de mult pe cât iubesc Japonia!.

Tocmai de aceea Alexandra vrea să contribuie la dezvoltarea relațiilor româno-nipone și să facă parte dintre cei care vor ajuta să se vorbească despre România în străinătate în mod pozitiv.

 

Alexandra Barayi, fecioara norocului

Iar sunt curioasă… Am înțeles că a fost Fecioara norocului… Cum vine asta?

Anul acesta, Alexandra a fost una dintre cele 50 de fukumusume (ferioare ale norocului) la Festivalul Toka Ebisu Matsuri la altarul lui Imamiya Ebisu din Osaka. În fiecare an peste 2500 de japoneze aplică la un casting în urma căruia 40 sunt alese. Apoi alte 10 studente străine sunt selectate de la câteva dintre universitățile din zona Kansai.

Înainte de festival are loc un spectacol televizat unde cele 50 de fete trebuie să își folosească talentul și carisma pentru a-i încânta pe spectatori în doar 15 secunde. La finalul evenimentului juriul alege patru fete care vor fi reprezentantele acelui an. Pasiunea pentru origami a ajutat-o pe Alexandra să fie una dintre cele alese!

Pe parcursul celor trei zile de festival, de dimineața până seara, ele, aceste fukumusume, au avut datoria de a împărți noroc și fericire tuturor celor peste un million de vizitatori care vin să se roage lui Ebisu pentru prosperitate financiară și bunăstare în anul ce doar a început. Ebisu este unul dintre cei sapte zei ai norocului, care pe vremuri era și cel care îi păzea pe pescari. Astăzi, cum vremurile s-au schimbat, este asociat, de asemenea, oamenilor de afaceri, bogăției și fericirii.

Nu voi uita niciodată experiența aceea, unică. Am lucrat intens câte 13 ore în fiecare zi și alte 7 mi le petreceam pe drum și pentru pregătiri. Dar cred că este ceva special la mijloc pentru că nu puteam simți oboseala în acele momente. Eram cuprinsă de o energie și de o fericire imensă, până la urmă, noi eram „responsabile” pentru norocul oamenilor.

 

Mâine s-ar putea transforma într-un trandafir

Prin origami, copiii își dezvoltă capacitatea de concentrare și gândirea în spațiu, ca să nu mai mentionăm dexteritatea sau creativitatea. Alexandra Baranyi e de părere că limba japoneză, oricând ai începe să o studiezi, îți deschide perspective. Și nu se referă aici doar la cele profesionale. Ea îți dezvăluie un mod complet diferit de gândire, un mod aparte de a relaționa cu ceilalți.

Limba japoneză nu are gen, număr, articol; există mai multe feluri de a o vorbi, în funcție de gradul de politețe; învățarea kanji (caractere din limba chineză), este o adevărată încercare pentru cursanți. Un drum lung, însă foarte frumos, care îți va întări caracterul și te va ajuta să te dezvolți.

Alexandra Baranyi

O întreb: „Alexandra Baranyi, dacă ai fi un origami, ce ai fi?”. Răspunde:

Asta e frumusețea în origami. Posibilitățile pe care ți le oferă un simplu pătrat de hârtie sunt infinite. Poți realiza din hârtie de la diverse obiecte pe care le ai în jur, animale, chiar portrete ale oamenilor, până la compoziții geometrice care îți taie răsuflarea prin complexitate. Practic, aș putea fi orice mi-aș dori eu. Azi, dacă vreau, mă voi preface în cocor, iar mâine, din aceeși hârtie aș putea să mă transform într-un trandafir. Sunt liberă. Ține numai de mine să dau frâu liber imaginației și curajului!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *