Anamaria Rodu și Piese de puzzle: o lecție despre depresie și viață

Anamaria Rodu a început să scrie Piese de puzzle în preadolescență. La 16 ani avea jumătate de carte scrisă, iar la 18 devenea deja autor publicat. A scris despre depresie, probleme, schimbări, viață în general, chiar dacă nu a fost foarte încurajată în această direcție. 

Este o persoană sensibilă, empatică, uneori impulsivă și extrem de dedicată artei sale. A înțeles că e bine să fie cât mai naturală și să își aprecieze sinele, iar în prezent se consideră cea mai bună versiune a sa.

Anamaria Rodu: scriitor publicat la doar 18 ani

La doar 18 ani, vârsta la care alții doar absolvă liceul, Anamaria Rodu a reușit să își aștearnă pe foi gândurile. A devenit apreciată, iubită și este o autoare bucuroasă de noul său statut.

Adoră să trăiască în propria lume a ideilor și mai ales să se bucure de reușite. Inspirația îi vine din orice lucru și profită la maxim de momente.

În „Piese de puzzle” și-a turnat sufletul pentru a oferi lumii frumusețe și adevăr. E un vis copilăresc, dar care s-a împlinit, fapt ce-i aduce zâmbetul pe buze.

Pentru a scrie această carte a trecut prin toate emoțiile. Emoții atât când scria, dar și când alții o complimentau pentru stilul matur.

E ca și cum mi-am lăsat sufletul să zboare.

Cartea pe care a scris-o este propria sa formă de artă, o artă care merită descrisă de fiecare dată diferit.

Despre ce e vorba în Piese de puzzle

Cartea Piese de puzzle a ieșit la iveală datorită dorinței de a evoca gravitatea depresiei cronice și necesitatea ajutorului specializat. Nu este de glumă cu o astfel de boală, o boală pe care multe persoane afirmă că o au, dar de fapt nici nu se apropie de definiția acesteia.

În general nu există empatie și dorința de ajutorare a acestor oameni care simt indiferența, nepăsarea mai profund decât o facem noi, ceilalți. În România se speculează foarte mult despre subiectul depresiei.

Cu toate acestea multora le sunt străine conceptele precum introspecția, cunoașterea de sine sau psihoterapia. Depresia nu este o stare de spirit, nu vine și pleacă. Este o afecțiune permanentă care dispare doar cu multă voință și ajutor specializat.

Anamaria Rodu și-a luat inspirația din orice lucru care o surprindea, îi plăcea sau îi displăcea. De exemplu, locurile unde Locktar desenează graffiti există în realitate. Chiar și replicile auzite în autobuz sau pe stradă au inspirat-o să creeze tipologii de personaje.

Pentru a scrie această carte s-a documentat despre influența drogurilor și a abuzurilor din familie. Astfel, familia lui Aristarh este „un amalgam de povești și documentare”.

Prima cititoare și primele laude au venit chiar de la mama sa. Au urmat prietenii, puțini, care i-au citit cartea, dar au felicitat-o foarte mult. Le este și astăzi recunoscătoare.

Cu două luni în urmă și-a făcut cont de TikTok și apreciază fiecare mesaj primit de la cititori. Este evident că Piese de puzzle a fost primită bine de public, lucru cu care se mândrește și care a determinat-o să înceapă și partea a doua a cărții.

Anamaria Rodu: Romanul meu nu e doar o joacă, e adevărul crud pe care îl trăim

Dacă ar fi să ne lase cu o idee din cartea sa, Anamaria Rodu ne-ar spune că „timpul nu poate vindeca orice și că o greșeală făcută azi, te poate urmări toată viața”.

Este recomandat să ne spunem secretele doar persoanelor în care avem încredere. Există lucruri pe care nu le putem ascunde: singurătatea, sărăcia, avortul, abuzul, violența domestică.

Prin intermediul cărții sale, Anamaria ne îndeamnă să vorbim despre ce ne doare, să scăpăm de prejudecăți, de un tradiționalism toxic și principii învechite. Personajele sunt la vârsta adolescenței, fac alegeri fără informare și astfel se maturizează mai repede decât ar fi vrut.

Lipsa de comunicare și de cunoaștere este, așadar, principala cauză pentru care Piese de puzzle nu are finalul la care se aștepta toată lumea.

Scrisul este singura metodă prin care se poate exprima liber. Deși nu este o adeptă a discursurilor motivaționale sau a picturii, scrisul este mai mult decât o pasiune. Este un impuls artistic.

Scrie oricând are chef, despre orice subiect și în orice locație.

Top 3 cărți pe care ar trebui să le citească orice om:

1. Toate acele locuri minunate – Jennifer Niven, o carte despre bipolaritatea nediagnosticată și ignoranța cu care sunt tratate persoanele care au nevoie de ajutor.
2. Un șir infinit de țestoase – John Green, o poveste captivantă pe care a citit-o la început de liceu. Îl apreciază mult pe autor deoarece îi ascultă podcasturile și îi urmărește canalul de YouTube.
3. La cinci pași de tine de Mikki Daughtry, Rachael Lippincott și Tobias Iaconis, o carte despre oameni bolnavi. Aceștia nu au voie să se atingă sau să stea mai aproape de 5 pași unul de altul pentru a nu-și agrava boala. Este o carte care te pune pe gânduri: ai putea trăi fără afecțiune?

Dezvoltare personală continuă

Cel mai dificil moment din viața sa a fost acela când a decis să își îmbrățișeze defectele și să se accepte așa cum este. O astfel de decizie vine cu pierderea unor prietenii, relații. Pentru a-și scrie cartea, a refuzat multe ieșiri în oraș sau petreceri.

Pe de altă parte, a constatat cu tristețe faptul că, odată ce o persoană se acceptă pe sine așa cum este și începe să aibă încredere în ea, este uneori considerată egoistă.

Am învățat că nimeni nu are putere mai mare asupra mea decât eu. Eu spun când să mă opresc, eu știu când să renunț, eu știu când să mă sacrific.

Frumusețea și încrederea în sine merg mână în mână. Nu trebuie să arăți ca femeile de pe coperțile revistelor de modă pentru a te vedea frumoasă.

Cel mai mare vis al Anamariei este să lucreze în domeniul psihologiei. Așa cum și-a împlinit visul de a avea o carte pulicată, este sigură că prin efort, muncă și dezvoltare, va ajunge acolo unde își dorește.

Pentru Anamaria Rodu, urmează admiterea la o facultate în alt oraș, pentru a fi independentă și a începe o viață nouă. Scrisul este și el prezent în planurile sale, chiar dacă momentan nu are foarte mult timp disponibil.

Motto-ul său, unul scris chiar de Anamaria Rodu:

Trăiesc ca să scriu, nu scriu ca să trăiesc.

Anamaria Rodu vine din generația sa ca un exemplu de adolescent matur, care își acceptă defectele, se dezvoltă personal în fiecare zi și se gândește la binele celorlalți. Prin tot ceea ce face, speră să motiveze și alți adolescenți să aibă încredere în ei, să se dezvăluie, să se facă înțeleși, de ce nu, prin arta scrisului.

Mulțumim pentru lecția de empatie!