Berti Barbera

Berti Barbera este foarte cunoscut publicului român ca actor, solist vocal și poli-instrumentalist, om de radio sau prezentator de televiziune și festivaluri. Mai puțini îl știu însă ca jucător pasionat de rugby. Reperele impresionantei sale cariere le puteți parcurge pe pagina sa dedicată de Wikipedia, eu voi puncta doar câteva elemente și voi încerca să vă demonstrez viziunea și rolul său în dezvoltarea industriei muzicale din România.

 

Berti Barbera s-a născut pe 27 ianuarie 1972 în București. A copilărit în Bucovina, unde s-a remarcat încă din vremea liceului dând viață unor trupe locale, în special datorită marii sale pasiuni pentru tobe. A frânt și câteva inimi prin felul în care le cânta fetelor în parc muzica lui Andrieș.

În 1990 se întoarce în București, unde realizează rapid că pasiunea sa poate deveni profesie. Avea vreo 20 de ani și era convins că va trăi din ceea ce-i place, hotărât să meargă înainte, nedorind să facă altceva.

Astăzi, uitându-se înapoi, Berti Barbera se poate mândri cu estetica proprie a fiecărui album lansat. Cu emisiunile ce promovează muzica de calitate, mai mult sau mai puțin cunoscută. Cu nenumărate colaborări și proiecte comune cu mari artiști ai României.

 

Scena muzicală din ultimii 30 ani

Berti își amintește că, atunci când și-a început cariera, mediul muzical românesc era mai puțin aglomerat, mai romantic, dar și mai sărăcăcios. Acum, este înghesuială mai mare, dar și mai multe oportunități. Artistului îi place mai mult acum, la maturitate.

Scena și publicul românesc actual s-au schimbat constant în ultimii 30 de ani. Pentru a crește numărul celor interesați de muzica de calitate, e nevoie și de un marketing de calitate. Accentul trebuie pus pe competența formatorilor de opinie și a celor care inițiază proiectele.

Cu toate că Berti Barbera nu obișnuiește să se lamenteze, haosul creat de lipsa de uniformitate a nivelului profesional și oportunismul veleitarist al majorității agenților și impresarilor devin obositoare. Problema vine de la calitatea umană proastă, de la lipsa de noimă a muncii lor și de la relativizarea tuturor noțiunilor. Practic, România nu are niciun producător autentic, niciun impresar nu ar ști să organizeze un turneu ca la carte. Dar ce e mai grav, majoritatea sunt samsari, au doar ambiții, nu și un scop cultural în sine. Nu ar fi capabili să crească un brand, să-l reprezinte personalizat.

Grupuri de pasionați pot schimba starea unui oraș întreg, la fel cum unele festivaluri pun diverse locuri pe harta muzicală internațională. O permanentă relație cu lumea reală, cu fenomenul internațional ne pot menține vii în peisaj. Izolarea ucide.

Trebuie să ne menținem permanent conectați la lumea muzicală. De acolo să ne luăm inspirația și tempoul. Altfel nu există decât mofturi de copii orgolioși și disperați după identitate, fandoseli volatile, e de părere Berti Barbera. La situația de acum, el ar miza pe comunități bine organizate care învață să-și păstreze valorile.

Aș pune accent pe calitate, absorbită ulterior de un public mai pregătit să selecteze, pentru că oferta e mare, dar mult încărcată cu balast, cu produse vândute de indivizi mai mult ambițioși decât valoroși. În zilele noastre trebuie pus accent pe un marketing eficient și personalizat, pentru că muzica de calitate rămâne un produs de nișă, are nevoie de un tratament special. Publicul poate fi încurajat prin accentuarea importanței calității, prin felul în care toți ne reflectăm caracterul în muzica pe care o ascultăm. Mai multă expunere, mai mult public, dar accentul trebuie să rămână pe calitate.

Berti Barbera

Berti Barbera își explică muzica

Muzica lui Berti Barbera nu poate fi încadrată prea ușor într-o categorie anume, are totuși la bază unele elemente definitorii. Accentul e pus pe diversitatea emoțiilor și a bucuriilor pe care muzica ascultată dedicat, atent, ți-o poate oferi într-un concert.

Berti se adresează celor cu chef de ascultat, dornici să primească mai mult decât un leagăn banal, un moment trecător de divertisment. El crede în investițiile de durată, în acumularea unor emoții care să contracareze consumul zilnic.

Indiferent de genul abordat, încurajez publicul să simtă mai mult decât să înțeleagă, deși sunt bucuros când simt că publicul arată și cunoaștere muzicală.

Berti e de părere că, atunci când vrei să vii cu ceva deosebit, cu conținut artistic, poți avea succes doar când publicul știe ce faci. Nu e niciun moft, suntem ceea ce ascultăm. De aceea se bucură mai mult când publicul arată receptivitate dar și cunoaștere.

Românul e mai conservator, dar asta din cauza lipsei de informare, dincolo de teama lui ancestrală de prezent. Tendința de a rămâne ancorat în trecut îi taie din perspectivă. Totul a mers încet din cauza suficienței celor care cântă, transmisă publicului. Publicul român încă nu poate fi comparat cu publicul european decât în cazurile excepționale în care anumite festivaluri și-au format propriul public educat, fidel. Ar fi bune câteva proiecte naționale de informare muzicală în școli și nu numai.

 

Percuția, marea dragoste a lui Berti Barbera

Cei care îl cunosc pe Berti, îi cunosc și pasiunea sa pentru percuție. Folosește peste 20 de instrumente, iar în ultimii ani a rămas cel mai atașat de cajon. E foarte atras de tabla și de instrumentele orientale, și abia așteptă să le folosească mai mult. La fel și conga. Mai e categoria de instrumente de efect sonor, pe care le folosește bucuros de câte ori are ocazia.

Dorința sa de a le folosi e irezistibilă, însă timpul de a le studia pe fiecare în parte, dupa cum merită, nu e niciodată suficient. Cum e atât de priceput, nu puteam rata ocazia de a obține de la el cea mai bună definiție a percuției.

Percuția este derivată din ritm, elementul principal al întregii existențe. Ritmul repetă ciclic începuturi și finaluri, el stabilește pulsația existenței noastre și noi trebuie să-l înțelegem și să-l folosim. În muzica modernă, dincolo de setul de tobe, instrumentele de percuție completează mediul ritmic, îi dă nuanțe și dinamică. Percuția e esențială în măsura în care ritmul e esențial. De acolo pornește totul.

Berti Barbera

Oamenii care l-au format pe Berti

Când vine vorba de oamenii ce l-au format, Berti Barbera nu poate să nu-l menționeze pe Liviu Martinescu, fostul său profesor de engleză care, în acele vremuri cenușii ale comunismului, organiza audiții muzicale și împrumuta elevilor cărți din colecția proprie pentru a le menține dorința de cultură, de cunoaștere. La fel, Florian Pittiș care i-a fost profesor de actorie, i-a insuflat pasiunea dar și rigoarea profesională, importanța atitudinii cu care-ți tratezi munca.

În ceea ce privește muzica, Frank Zappa e un vârf în colecția sa imensă de oameni care i-au insuflat încrederea în calitate umană și în excelență artistică. Cum ar trebui să menționeze sute de cărți și mii de albume favorite, preferă să nu facă o listă. Asta pentru că e periculos să rămâi fixat doar pe câteva.

Un alt nume apropiat sufletului său este Steven Wilson. Acesta, prin anvergura lui, prin volumul lui de muncă, oferă un exemplu de artist care poate salva un întreg fenomen prin calitatea produselor lui. El e o excepție, la fel cum poate fi un model, susține Berti.

Dintre numele noi, Berti Barbera menționează totuși câteva trupe care-i plac mult. Haken, Leprous, Soen, Vulfpeck, Snarky Puppy, Mammal Hands sunt doar câteva dintre ele. Se adaugă Gojira și alte trupe de metal. Asta fără a le menționa pe cele de blues si jazz, toate istorii diferite și extrem de bogate.

Nici muzica clasică nu e neglijată. Dintre trupele vechi, în timp ce răspundea la întrebări, Berti asculta o trupă din anii ’70, Ambrosia, nu foarte cunoscută, dar cu câteva albume excelente, cu o muzică complex concepută și foarte accesibilă.

Odată intrat în această lume, realizezi că singura direcție este expansiunea în imensitatea de produse de calitate care există. Nu ne ajung cinci vieți să ascultăm tot ce e foarte bun. În zilele astea pur și simplu nu facem față tuturor albumelor de foarte bună calitate. Cine spune că muzica bună nu există, bate câmpii. E foarte foarte multă, trebuie doar timp și chef pentru asta.

Berti Barbera

Definiția succesului pentru Berti Barbera

Muzicienilor care doresc să facă performanță în muzica de calitate, artistul le recomandă să nu mai viseze și să-și concentreze munca și energia pe ceea ce le-ar putea face viața frumoasă. Să nu renunțe și să se aștepte la un munte de probleme care vor veni în balanță cu privilegiile și plăcerile. Rămâne marea satisfacție de a face ceea ce îți place. Asta înseamnă succesul pentru Berti Barbera.

În plus, artistul îmi dă un exemplu de profesionalism, explicându-mi cum fiecare album al său este înregistrat într-un studio diferit, în funcție de specificul proiectului. Munca de sound și de detaliu joacă un rol esențial. Întotdeauna, inginerul de sunet devine o parte a echipei, nu doar un tehnician prestator de servicii. Tirajele nu sunt mari, iar când se epuizează un titlu, îl prezintă pe următorul, aflat deja în lucru.

În ceea ce privește libertatea, ea e cea mai importantă responsabilitate. Felul în care o înțelegem și o folosim, ne caracterizează. Și în virtutea dualității în care trăim, ea este însoțită întotdeuna de îndatoriri.

Ești liber abia atunci când poți ține în echilibru ceea ce primești cu ceea ce poți oferi.

Chiar această dorință de libertate l-a adus pe Berti pe terenul de rugby. Era pasionat de rugby încă de mic, dar lipsa oportunităților de a juca acest sport puțin popular la noi l-a ținut departe mulți ani de mingea ovală. A ajuns să joace rugby doar de la 42 de ani și o face în continuare în echipa de old boys GFP București, clădită în jurul unei echipe de copii. Antonio Jr. este o echipă de vârf în campionatele de tineret și este în parte formată din cazuri sociale, un proiect educațional foarte interesant despre care voi încerca să vă spun mai multe în curând, într-un articol dedicat.

 

De la Alexandru Andrieș la argentinianul Mariano Castro și Nicu Patoi

Berti Barbera și-a dorit dintotdeauna să cânte cu muzicienii săi preferați, acest vis fiind realitate cu Alexandru Andrieș. A cânta cu el e terapie curată, atmosfera în grup e unică, la fel și în turneu sau în concert, mărturisește Berti. Știa că e foarte exigent, așa că nu s-a băgat în seamă decât într-un moment potrivit. Colaborarea lor decurge ideal din 2012, în primul rând datorită atitudinii, caracterului, umorului, culturii muzicale și a amprentei personale. Pentru Berti, înainte de toate contează înțelegerea și evoluția la același nivel.

O admirație reciprocă s-a manifestat în cazul argentinianului Mariano Castro, alături de care a înregistrat albumul ”Amistad” (prietenie în limba spaniolă). Au scos împreună câteva piese prin care își povestesc viața, cântate în maniera proprie stării pe care o împărțeau. E o mare bucurie să ai asemenea oameni cu care să faci muzică. E de fapt ceea ce-și dorește, mărturisește Berti.

Muzica definește foarte bine ethosul unui popor, reflectă nivelul spiritual și cultural al unei societăți. Practic, poți cunoaște o țară doar ascultându-i muzica. E un subiect bun de dezvoltat academic.

Cât despre Nicu Patoi, albumele și concertele din ultimii ani sunt definitorii pentru cariera lui Berti Barbera. Au o relație bazată pe respect reciproc, pe interplay muzical și pe încredere. Cei doi s-au cunoscut încă de prin 2000, însă s-au apropiat atunci când Berti realiza emisiunea “Taverna” pentru TVR. De acolo au pornit, într-o joaca aproape, un parteneriat care crește de la an la altul. Această colaborare e ca un indicator valoric pentru cei doi, pentru că reprezintă forma cea mai sinceră și mai liberă de manifestare din tot ce fac.

Berti Barbera

Berti Barbera. Foto Credit: Miluta Flueras

Planuri de viitor: album, carte și… mult umor

Berti Barbera și-a început cariera muzicală ca vocalist al trupei Voltaj 88. Am fost curios dacă sunt șanse ca trupa să se reunească, însă cei implicați nu găsesc niciun motiv de a trăi în trecut. Mai mult, Berti a reluat colaborarea cu Manu Savu, sub un alt nume, cântând altceva, cu intenția de a atinge piața internațională. Trupa se numește Crossing Eternity, o formație rock româno-suedeză alcătuită din muzicieni cu mare experiență care au regăsit valori comune în modul de abordare a muzicii metal.

Lui Berti îi e dor și de cariera de actor. Ar juca, s-ar implica într-un proiect teatral, desi are mult de lucru și ar trebui s-o ia de la început. În plus, crede că ar fi puțini regizori cu care să poată lucra fără să-i întoarcă pe dos. Recent a filmat pentru un sitcom și nu i-a fost ușor, deși nu a ieșit rău. Speră să aibă timp și energie pe viitor pentru actorie pentru că i-ar plăcea. De 25 de ani însă e 100% pe muzică.

Deocamdată, se concentrează pe ”Blue Drop”, viitorul album de blues înregistrat împreună cu Nicu Patoi. În același timp, lucrează la o carte pe tema umorului evreiesc. Însă cel mai important lucru rămâne sănătatea, ne amintește Berti Barbera. De aceea, el ne recomandă tuturor să nu uităm să ne odihnim și să râdem de noi înșine.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *