Cătălina Cocan

Cambridge i-a oferit un premiu pentru ceea ce face în fiecare zi, iar în România eforturile sale sunt apreciate de părinți, copii, colegi și presă. Cătălina Cocan se joacă cu copiii la orele de engleză, fiind convinsă că, din tot ce învățăm, rămâne cu noi și în noi doar ceea ce am învățat liber, cu drag, fără constrângeri.

 

Cătălina Cocan este o persoană care iubește culorile, sunetele și poveștile. Altfel spus, un profesor care scrie povestea limbii engleze, prin culoare și sunet, pe cea mai fină filă: amintirea unui copil.

Cătălina Cocan, premiată de Cambridge pentru activitatea sa

În 2014, Cambridge Assessment îi oferea bursa Dr. Peter Hargreaves, recunoscând-o, atunci, drept unul dintre cei mai buni profesori de limba engleză din lume. De ce? Pentru că a înțeles rolul motivației școlare, pentru că încearcă să le dea o stare de bine, de confort, copiilor cu care lucrează. Cătălina crede că un copil care se simte bine la ora ei și muncește cu responsabilitate are șanse mari să devină un adult pentru care limba engleză va fi piece of cake.

A absolvit Facultatea de Litere (secția engleză-română) și Masteratul de Studii Culturale Britanice în cadrul Universității „Babeș-Boyai” din Cluj Napoca și a devenit profesor, precum părinții ei.

Cu toate acestea, în copilărie, își imagina că va fi altceva decât profesoară: vânzătoare într-o librărie. La Cugir, localitatea unde a crescut, acesta îi era magazinul preferat, unde intra aproape zilnic. Acolo găsea cărți pe rafturi și, lângă rafturi, zâmbetul bun al doamnei blonde care o cunoștea drept „Cătălina noastră”.

N-a fost să fie. A devenit profesoară de engleză, la școli private și de stat, lucrând la nivel preprimar, primar și gimnazial. Din anul 2008, predă la Școala Gimnazială „Alexandru Vaida-Voevod” din Cluj Napoca; s-a oprit aici, pentru că aici se simte bine (starea de confort a profesorului – imposibil de mimat – simțindu-se de către elevi drept calm și siguranță, baza învățării memorabile).

Colourful English este școala de limba engleză pe care a creat-o în urmă cu șapte ani. Este zona profesională care îi aduce Cătălinei bucuria de a putea lua propriile decizii (ca și cum ar avea o păpușică pe care o îmbracă în fel și-n chip: azi în rochiță roz, cu volănașe, mâine în pantaloni scurți și tricou cu franjuri).

Lucrează cu un număr mic de copii pe care îi știe de mititei (așa cum îi știe pe frații, surorile și verișorii lor): îi aranjează în grupe care poartă numele culorilor curcubeului, apoi încep să silabisească, să pronunțe th-uri, să citească texte hiperscurte, scurte, mijlocii, lungi sau luuungi.

Îi plimbă din grupă în grupă, din nivel în nivel, până spre ultimul an de gimnaziu, când îi pregătește pentru un examen recunoscut internațional.

Acesta fiind bifat, le dă drumul, să zboare din cuibul Colourful, către liceu; preia, repejor, în locul copiilor mari, o nouă grupă de pitici mici-mici (adesea, tocmai frații, surorile, verișorii deja cunoscuți). Îi va învăța și pe aceștia ceea ce știe, cu recunoștință părinților, pentru încrederea de a-și fi lăsat copiii pe mâna ei.

În plan personal, are o familie frumoasă și o mână de prieteni apropiați. Fiind un om deschis și onest cu cei din jur, nu dorește să spună povești romanțate despre ceea ce lucrează, ci adevărul gol-goluț.

 

Rutină + activități nonformale

Cătălina Cocan este un profesor de limba engleză cunoscut și apreciat. Modul de predare, poveștile pe care le spune elevilor, atenția cu care își construiește relația cu copiii, părinții și colegii sunt micile detalii care i-au asigurat succesul.

Consideră că o rutină securizată are un rol extrem de important și că o ordine prestabilită a activităților de la lecții ajută copiii să obțină, în timp, rezultate remarcabile. De aceea, încearcă să adopte metode distractive de învățare, însă doar atunci când acestea atrag după sine o învățare solidă. De exemplu, atunci când memorarea poate fi ajutată printr-un desen mnemotehnic sau printr-o povestire inventată pentru a fixa cunoștințele de gramatică.

Cum îi învață pe cei mici în mod distractiv, prin jocuri și joculețe, prin activități care să le suscite interesul și curiozitatea? Ascunde diversele obiecte necesare lecției într-un șorțuleț de predare (confecționat chiar de ea, cu ajutorul unei mașini de cusut primite, în urmă cu mulți ani, de la mama soțului ei).

Bucuriile profesiei de dascăl

Sistemul educațional românesc are nevoie de profesori onești, care nu-ți spun povești citite în vreo carte, fără necesarul test de foc al aplicativității practice. Povestea pe care Cătălina o spune elevilor săi este una cuminte, simplă, despre cum să ajungi la succes: prin atenție la nevoile celorlalți, multă muncă și asumarea responsabilităților.

Își dorește să schimbe în bine, întrucâtva, viețile celor cu care viața ei profesională și personală se intersectează. Nu-i poate învăța, cinstit, pe alții, decât lecția oferită de propria-i viață: orice succes peste noapte apare după ani de efort.

Uneori, pe stradă, Cătălina Cocan are bucuria de a se întâlni cu adulți care parcă ieri i-au fost elevi – o privire luminoasă, o conversație degajată face să dispară oboseala de a fi predat ultima oră la clasa pregătitoare…

Ce ar face dacă nu ar mai fi profesor? Ar scrie cărți, ar lucra într-o bibliotecă, ar avea emisiuni la radio, ar face voluntariat în diverse domenii, ar deveni muzician sau ar găti bunătăți.

Totuși, a fi profesor încă îi aduce satisfacții la care nu ar renunța așa ușor: zâmbetele foștilor elevi (care, deveniți adulți, își înscriu copiii la școala unde ea lucrează), părinții (care o caută chiar și când nu mai este diriginta copiilor lor) și, da, vacanțele.

Acum mulți ani, a avut un elev căruia nu îi plăcea școala, însă care i-a fost tare drag. Nu era tipul de elev care aduce flori la final de an și, totuși, i-a adus un trandafir în ultima zi de gimnaziu. S-a simțit specială, one of a kind.

 

Totul mergea bine, până a venit pandemia…

La început, Cătălina a crezut că totul va fi ușor; apoi a înțeles că nu predarea în sine este dificilă, ci stimularea copilului în mediul online, non-natural. Captarea și menținerea atenției copiilor fiind cele mai provocatoare elemente ale predării online, își ajustează demersul didactic, consultându-se cu alți profesori din școală, pentru a le putea oferi elevilor experiențe de învățare plăcute, memorabile. Nu reușește întotdeauna, situație în care solicită colaborarea părinților, știut fiind că un copil este crescut nu doar de un om-doi, ci de un sat întreg…

Dacă ar fi să dea un sfat profesorilor care nu au încercat să fie altfel, acesta ar fi să fie sinceri cu ei înșiși.

Dacă ieșirea din tipare nu este o conversie resimțită ca necesară în interioritatea ființei, atunci mi se pare potrivit să nu rupă ritmul. Cunosc destui profesori onești, conștiincioși, abordabili, iubiți de generații de elevi, care nu au simțit nevoia de a fi altfel.

Filosofia de viață a Cătălinei este una simplă, o rugăciune mititică, ale cărei variante aproximative sunt presărate pe parcursul zilei de lucru: Doamne, ajută în toate! Doamne, dă-mi timp, înțelepciune și putere! Doamne, binecuvântează lucrul meu!

Lucrarea sa de grad I,  pe tema motivației școlare, a fost transformată în cărticica The Violin Effect,  disponibilă, ca open resource, pentru profesorii interesați, aici.

De asemenea, Cătălina Cocan ne pune la dispoziție un video cu sfaturi despre predarea online:

Planurile sale de viitor includ munca de voluntariat la Asociația Magic – strângerea de donații, înainte de Crăciun și de Paști, pentru copiii bolnavi, prin vânzarea revistei Povestiri Transparente (scrise de elevii Școlii Gimnaziale „Alexandru Vaida-Voevod”).

Peste 10-20 ani are de gând să alerge un semi-maraton, să țină un concert de pian și să fie o bunică șmecheră.

Cătălina Cocan, îți mulțumim pentru curaj, inițiativă, entuziasm și optimism! Fă în continuare ceea ce faci acum pentru că FACI BINE!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *