Răzvan Popovici SoNoRo

Pe muzicienii de la SoNoRo i-am ascultat prima dată într-o catedrală. Apoi la un conac de poveste, în mijlocul podgoriei de la Avincis. Apoi la Casa Enescu, în interiorul micuțului și cochetului salon, dar și în splendida curte interioară, transformată într-o adevărată feerie muzicală în seri de vară. I-am văzut cântând în clădiri istorice, de patrimoniu, în vechi conace ale României, în cetăți medievale, în galerii de artă, universități, și alte spații neconvenționale, dar și în clasicele săli de concerte ale Ateneului sau filarmonicilor. Muzica SoNoRo e mai mult decât muzică clasică, desăvârșit interpretată, e o lecție de istorie, de arhitectură, de tradiții, toate într-o proporție și un amestec care „îți pun sufletul la locul lui”, așa cum descrie Răzvan Popovici efectul pe care spectacolele SoNoRo îl au asupra publicului.

 

Aparițiile lor sunt din ce în ce mai surprinzătoare, încărcate de o doză de umor, spirit ludic și creativitate care îi face unici în domeniu. Dovadă și titulatura concertelor: Vertigo, HaydnSeek, Despre dragoste și alți demoni, Clarobscur, Anima Allegra, Side Effects, Lunatique.

SoNoRo e special și prin „intimitatea pe care o are un festival de muzică de cameră”, așa cum declară violistul Răzvan Popovici, director executiv al Festivalului SoNoRo și iniţiatorul Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo. Pe lângă faptul că este un interpret desăvârșit, Răzvan Popovici este și manager cultural, antreprenor al acestui proiect pe cât de inedit pe atât de îndrăzneț, un idealist revenit din Germania după ani mulți de studii muzicale.

S-a încăpățânat să creadă că muzica de cameră poate depăși granițele convențiilor genului și a reușit să convingă, chiar dacă nu i se dădeau șanse de izbândă. Privită din afară, interpretarea și punerea în scenă a muzicii clasice marca SoNoRo schimbă toate regulile. Chiar dacă ești un consumator și iubitor de muzică clasică, greu asociezi acest gen cu umorul, cu spiritul ludic, cu asocierile inedite de genuri de muzică din registre diferite. Imaginați-vă un Smooth Criminal al lui Michael Jackson interpretat de un cvartet de coarde și veți avea o idee…

 

13 ani de Festivaluri SoNoRo

Răzvan Popovici împărtășește această viziune a muzicii cu pianista letonă Diana Ketler, directorul artistic al Festivalului SoNoRo. Împreună construiesc un antreprenoriat cultural unic în România, în condițiile în care au fost descurajați de multă lume care a considerat că proiectul lor e o utopie. Chiar tatăl lui Răzvan, muzician la rândul său, s-a arătat foarte sceptic la începuturi, într-o lume care acum 14 ani era racordată la cu totul alt gen de muzică.

Artiștii SoNoRo s-au întors recent din turneul „Rhapsodie Roumaine”, cu care au concertat în Austria, Turcia sau Japonia, în renumita JT Hall din Tokyo. Sunt în plin Festival SoNoRo, care are loc în perioada 2-20 noiembrie, în clădiri de patrimoniu din București, Cluj, Sibiu, Timișoara, Brașov. Intrarea este deseori liberă, o performanță pentru un festival care rezistă de 13 ani.

L-am rugat pe violistul Răzvan Popovici, fondatorul acestui festival și cumva liderul „fenomenului” SoNoRo, să ne povestească despre ce îi motivează pe acești artiști atât de speciali și cum au reușit să evolueze atât de frumos în vremurile acestea atât de complexe.

 

Calitativ, surprinzător, jucăuș, consecvent, vizionar, elegant, într-un cuvânt, SoNoRo

Daniela Palade-Teodorescu: Creativitatea concertelor SoNoRo este cuceritoare. Și te surprinde de fiecare dată. Un concert ca al dvs. e ca o călătorie în timp. Cine e responsabil pentru această creativitate debordantă?

Răzvan Popovici: De la început, SoNoRo a fost creat ca un festival conceptual și pentru acest lucru sunt responsabil împreună cu Diana Ketler, directorul artistic al festivalului. Ne-am dorit sa invităm publicul, la fiecare ediție, la o călătorie într-o lume anume, creând un adevărat fluid între repertoriu, spații și artiști, toate subordonate temei festivalului: anul trecut ne-am jucat „hide and seek/de-a v-ați ascunselea” prin București, iar în acest an căutam diverse „side effects/efecte secundare” în cinci orașe din țară. Găsim o uriașă plăcere în a face publicul curios, a-i stimula simțurile, a-l surprinde și, desigur, a-l convinge și chiar cuceri.

DP-T: SoNoRo e deja un brand. Care îi sunt atributele?

RP: Calitativ, surprinzător, jucăuș… dar și consecvent, vizionar, elegant. Și, desigur, care nu se ia foarte mult în serios.

DP-T: Ce nu se schimbă niciodată în muzica clasică, indiferent de vremuri?

RP: Frumusețea acestei muzici este eternă, va emoționa, încuraja și stimula întotdeauna oamenii. Este muzica ce poate transforma în bine pe oricine, e un univers care, odată descoperit, oferă satisfacții nebănuite, extrem de valoroase și unice. Muzica clasică dezvăluie cel mai clar măreția ființei umane.

 

Răzvan Popovici: „În interiorul fiecărui ansamblu pot exista mai mulți lideri: muzicali – de obicei pianiștii, sau organizatorici – de regulă violiștii.”

DP-T: Ce are SoNoRo specific românesc? Redescoperirea clădirilor emblematice, ieșirile în țară, la muzee și conace uitate, concertele în aer liber?

RP: De la început, SoNoRo a fost un festival internațional: conceptul general, artiștii invitați, repertoriul ales, reprezentând deseori o noutate pentru publicul local. Dar sălile și spațiile în care concertăm, efervescența sonoră, posibilitatea de a realiza un festival cu personalitate, dar extrem de personal, prin aportul și generozitatea uriașă a celor care ni s-au alăturat pe parcursul anilor, totul face din SoNoRo un festival specific românesc. Prin turneele SoNoRo Conac, acest lucru devine și mai clar pentru că am reușit să atragem atenția asupra minunățiilor arhitecturale ale țării, de o diversitate și o bogăție surprinzătoare. Este o mare satisfacție personală să arătăm acest lucru celor din afară, cărora le vine deseori foarte greu să creadă că ceea ce văd există în România!

De unde vine inspirația în găsirea de noi formule care să atragă publicul larg, nu doar pe cel de nișă?

Cred că cel mai important lucru pe care am reușit să-l realizăm în acești 13 ani a fost faptul că am rămas credincioși dorinței de a nu subestima niciodată publicul. Asta înseamnă că programe inventive și variate, interpretate excelent, explicate publicului cu spirit și umor, prezentate „à la SoNoRo”, au succes nu doar în marile orașe, dar și în colțurile cele mai îndepărtate ale țării.

Răzvan Popovici SoNoRo

 

Răzvan Popovici: „Ne-am dorit dintotdeauna să facem ascultătorii fericiți, să le punem, prin muzică, sufletul la loc.”

DP-T: Este artistul un lider pentru public? E nevoie de un lider în interiorul formației?

RP: Dintotdeauna artiștii buni au fost apreciați, curtați, idolatrizați. Pentru a putea opera sănătos cu această energie copleșitoare, primită seară de seară de la public, este necesară o porție bună de realism și mai ales de umor. După părerea mea, este important să-ți știi valoarea, însă este și mai important să înțelegi unde ți-e locul pe o scară mare. Nu este ideal să te mulțumești a fi un „big fish in a small pond”. Cei care se iau prea tare în serios nu ajung foarte departe. În interiorul fiecărui ansamblu pot exista mai mulți lideri: muzicali – de obicei pianiștii, pentru că au cele mai multe note de cântat și cea mai bună privire de ansamblu asupra pieselor. Sau organizatorici – de obicei violiștii, pentru că au capacitatea mentală și de timp pentru a pune lucrurile în ordine fără prea mult stres.

DP-T: Spectacolele voastre îmi aduc aminte de trupe faimoase care au ales să iasă din sala de spectacol, implicându-se în campanii sociale. Care ar fi misiunea socială a SoNoRo? Ce putem face să știe cât mai multă lume de voi?

RP: În cazul nostru cred că cel mai bun lucru este că am convins publicul să vină în sălile de concerte, acestea fiind singurul loc în care liniștea mai vibrează așa cum trebuie. În altă ordine de idei, ne-am dorit dintotdeauna să facem ascultătorii fericiți, să-i îndemnăm să se oprească din goana cotidiană și să le punem, prin muzică, sufletul la loc.

Turneul național SoNoRo Conac aduce de șapte ani în prim-plan frumusețea arhitecturală a patrimoniului construit al țării și redă astfel oamenilor o parte din valorile pierdute în timpul comunismului. Amplul proiect educativ SoNoRo Interferențe construiește de 12 ani elita muzicală a țării, prin peste 300 de burse acordate unora dintre cei mai talentați tineri muzicieni români. Pentru a ne ajuta, puteți întotdeauna să deveniți „prieten” al festivalului și să donați ca firmă sau persoană privată. Astfel, o mică parte din festival vă va aparține. Formularele de aderare se găsesc pe www.sonoro.ro și vă mulțumim anticipat!

 

Răzvan Popovici: „Sălile de concerte sunt singurele locuri în care liniștea mai vibrează așa cum trebuie.”

DP-T: Cum vă primesc spectatorii din diaspora?

RP: Concertele bune sunt apreciate la fel de entuziast atât în țară, cât și în străinatate. În acest an centenar am avut marea bucurie să lansăm CD-ul „Rhapsodie Roumaine” în Sala Musikverein din Viena, după care a urmat un amplu turneu internațional care ne-a dus la München, Anvers, Izmir, Arezzo, Kobe și Tokio. Reacția publicului când a ascultat Rapsodia română a lui George Enescu, într-un aranjament inedit pentru cvartet cu pian, a fost extraordinară: străinii, mai degrabă fascinați de ritmurile cuceritoare, iar românii din diaspora au fost readuși pentru câteva clipe în locul pe care îl idealizează necontenit, ca oricine care a avut curajul să plece din propria țară și să aleagă drumul pribegiei.

DP-T: Începem să vorbim tot mai mult despre identitatea poporului român, atât de mult „zdrențuită” de toate influențele nefaste. Cum se vede această identitate din turneele dvs.?

RP: Nu cred că muzica noastră vorbește neapărat despre identitatea poporului român, fiind universală. Ceea ce reușește SoNoRo de foarte mulți ani este să pună Bucureștiul și România pe harta culturală europeană care contează. Este extraordinar să constat câtă admirație și încântare arată publicul din străinătate când intră în contact cu inițiativele SoNoRo: fie că este festivalul SoNoRo Arezzo, desfășurat anual în unul dintre cele mai importante centre culturale ale Italiei, în mirifica Toscana a lui Piero della Francesca, Giorgio Vasari și Francesco Petrarca, sau că vorbim despre broșurile SoNoRo în care publicul poate vedea ce săli splendide există în România, sau despre spoturile de promovare originale, de-a dreptul atipice pentru domeniul nostru și care arată o creativitate extraordinară, sau despre albumele foto și CD-urile festivalului, care au încântat critica internațională.

Mi-am dat seama de mai mulți ani că ambasadori ca noi pot arata în modul cel mai elegant și eficient ce poate România și, astfel, să contribuim la crearea unei identități românești în context european.

DP-T: Care e muzica ce s-ar potrivi cel mai bine la actuala criză în care se află țara noastră?

RP: Criza despre care vorbiți ar putea fi rezolvată cu ușurință dacă politicienii ar asculta și înțelege doar un pic muzica clasică: de la Ludwig van Beethoven ar învăța măreția ființei umane; de la Wolfgang Amadeus Mozart – generozitatea; de la George Enescu – dragostea de țară, departe de orice kitsch și populism ieftin; de la Dmitri Șostakovici – determinarea și hotărârea în situații limită; de la Piotr Ilici Ceiakovski – noblețea; de la Gabriel Fauré – eleganța.

Răzvan Popovici SoNoRo

 

Răzvan Popovici: „Iubirea și zâmbetele mi-au fost dintotdeauna cei mai buni aliați în viață.”

DP-T: În lumea asta plină de kitsch și zgomot, cum vă pastrați autentici?

RP: Încercând să facem muzică cât putem de bine. Și când cel mai important lucru este calitatea concertelor, nu poți fi influențat de kitsch. În muzică, probabil mai mult decât în multe alte arte, meșteșugul este cel mai important – dacă nu ești în stare, nu ai ce căuta pe scenă. Doar așa publicul va reveni, din ce în ce mai numeros, la concerte, pentru a asculta concerte bune și a petrece serate memorabile.

DP-T: Sunteți adevărați păstrători de comori prin tot ceea ce interpretați – muzică, instrumente, apariție scenică, scene improvizate în clădiri de patrimoniu, concept de turnee. Cum le combinați de iese mereu așa un „tot” rotund și plin?

RP: Din dorința de a aduce publicului frumusețea. Asta înseamna că preocuparea pentru detalii este unul dintre cele mai importante aspecte în organizarea Festivalului SoNoRo. Fiind muzician știu cât de importante sunt detaliile, iar publicul se obișnuiește rapid cu lucrurile bune, lucru care ne face și pe noi, organizatorii, să încercăm să ne depășim pe noi înșine cu fiecare ediție.

DP-T: Practic, sunteți mai mereu pe drumuri. Nomadismul e noua paradigmă a profesioniștilor din toate domeniile. Cum e viața personală a unui artist în această formulă?

RP: Este adevărat că petrec aproape fiecare săptămână în altă țară, dar este un lucru normal pentru un muzician care concertează. Acest nomadism, așa cum îl numiți, este însă un lucru extrem de benefic pentru că am ocazia să rămân treaz, curios și, mai ales, să progresez necontenit. Muzicienii sunt într-un fel precum vinul: cu cât înaintează în vârstă, cu atât devin mai buni. În acest context, cel mai sănătos lucru este să ai o viață personală stabilă. Doar așa îți poți extrage seva și puterea de a porni în fiecare săptămână spre alt colț al lumii. Personal, sunt foarte norocos că am o soție încântătoare care nu doar că înțelege nevoile unui artist, dar îi este și muză. Iubirea și zâmbetele mi-au fost dintotdeauna cei mai buni aliați în viață. Iar reîntoarcerea acasă este întotdeauna de o dulceață irezistibilă!

Gheorghe Chindriș

Gheorghe Chindriș își iubește atât de mult țara, încât și-a dus-o cu el în America. A pus bazele primului sat românesc pe tărâm american, un proiect unic prin care i-a adus pe românii de acolo mai aproape de originile lor. După 13 ani în SUA, s-a întors în țară și este membru în consiliul de administrație al singurei companii de minerit din România. Anul trecut a reușit să obțină cel mai mare profit al Cupru Min de la înființarea sa, în urmă cu 40 de ani. 

 

Gheorghe Chindriș s-a născut în Ieud (Maramureș) în 1960, unde își finalizează și studiile generale. Liceul l-a făcut la Cluj-Napoca, iar facultatea la Institutul de Mine din Petroșani. După facultate s-a întors în Cluj, la mina Băișoara, unde a lucrat 13 ani.

La 31 de ani a devenit director la această mină. Șapte ani a ocupat această funcție, după care a fost trimis la companie la Deva, unde timp de 3 ani a ocupat funcția de director general adjunct.

 

Gheorghe Chindriș și visul american

Nu e bine să nu-ți urmezi calea, e de părere Gheorghe Chindriș. Era director general adjunct la Deva și nu s-a gândit niciodată că va ajunge vreodată în America. A aplicat mai mult în joacă pentru Loteria Vizelor, deoarece aici avea tot ce îi trebuia. Nu exista niciun motiv serios pentru care să-și dorească să se mute în SUA. Spre surprinderea sa, a fost acceptat. Se întâmpla în 2001, când în țară intervenise o schimbare socio-politică cu care nu prea era de acord.

Avea în mână Green-Card-ul cu rezidența americană și atunci și-a zis că nu renunță la ea. A plecat în 2002, fără să cunoască foarte bine limba engleză. La 42 de ani, începea o nouă viață.

Doctoratul în minerit nu l-a ajutat cu nimic în a-și găsi un loc de muncă. Așa că a început de la zero, ca muncitor într-o companie producătoare de roboți industriali în domeniul auto. A urcat ierarhic în această companie, fiind într-o echipă de service. Gheorghe Chindriș a fost obișnuit de mic cu munca, așa că nu a considerat că se înjosește muncind ca mecanic sau ca bucătar.

Nimic nu e întâmplător pe lumea asta pentru nimeni.

A plecat cu gândul de a sta un an de zile, însă s-a adaptat foarte repede la lumea americană. În România trăia un stres continuu, însă America îi conferea o liniște aparte, pentru că totul era așezat, la locul lui. De aceea, a tot amânat cu câte un an revenirea în țară.

S-a întors acasă abia în 2012, iar de atunci merge în SUA mai mult în concedii.

 

O viață dedicată tradițiilor românești

Pentru că iubește foarte mult folclorul, Gheorghe Chindriș s-a ocupat toată viața de promovarea tradițiilor românești. Datorită lui, în 2000 și 2010 s-au realizat două ediții de Tezaur Folcloric cu Mărioara Murărescu în Ieud.

În SUA, alături de câțiva prieteni, a înființat ”Societatea Culturală Româno-Americană Avram Iancu”. Așa a început să se implice în organizarea multor acțiuni prin care comunitatea română de acolo păstra legătura cu originile sale.

Din 2008 au sărbătorit în fiecare an Ziua României, la un nivel tot mai mare, alături de alte sărbători creștine și laice din țară. Treptat, a determinat alți și alți români să poarte costumul tradițional de sărbătoare duminica, când mergeau la biserică. Continuând să-și ducă tot mai multe obiecte tradiționale din Maramureș, a ajuns să facă și o expoziție acolo – Casa tradițiilor românești din America.

Din noiembrie 2004 a făcut și presă, scriind pentru Curentul Internațional la secțiunea ”Pagina de tradiții și folclor”. Inițial, publicația comunității românești era tipărită, acum însă există doar online. Totul a plecat de la un concert susținut de Ștefan Hrușcă (consăteanul și fostul coleg de școală al lui Gheorghe Chindriș) și Veta Biriș (pe care a ajutat-o să lanseze două albume) pentru comunitatea românească din Detroit. Atunci a primit propunerea de a face un reportaj despre cele două valori autentice ale poporului român, cu care domnul Chindriș era bun prieten. Au urmat numeroase articole și interviuri cu personalități ale folclorului românesc.

Gheorghe Chindriș

 

Satul românesc din America

În 2009, i-a venit ideea să creeze ”Satul românesc din America”. Atunci Biserica Sfânta Treime din Detroit a achiziționat o nouă proprietate constând în 25 hectare de teren de la un camp catolic care intrase în faliment după criza din 2008. Această locație aflată la 150 km de Detroit a fost cumpărată cu sprijinul unui român inimos. Atunci a fost într-o vizită acolo cu episcopul Irinel pentru a planifica ce se va întâmpla cu respectivul loc.

Ideea era ca la intrările mari să se pună porți maramureșene. Apoi, pe o colină, să se aducă o biserică maramureșeană. Aceasta nu trebuia să fie mare, ci doar suficientă să le aducă aminte românilor de acolo de locurile de unde au plecat. Apoi un cimitir și câteva case, ca în orice sat.

Prima realizare a fost în 2013, când au dus din Bârsana (Maramureș) 3 porți și o toacă. În același an a urmat o deplasare a episcopului Irinel în România. Atunci a venit și Gheorghe Chindriș pentru a se stabili înapoi în România. De atunci a primit de la episcopul Irinel sarcina de a se ocupa din țară de proiectul cu satul românesc din America.

Gheorghe Chindriș

A urmat o întâlnire în Alba Iulia cu oficialități și oameni interesați să sprijine proiectul. Patronul firmei Corint s-a oferit atunci să finanțeze integral construirea mânăstirii din respectivul sat, făcută în România și transportată în 2015 în SUA. Acum e ridicată, acoperită, și se fac finisajele interioare. Ultimul pas e să se construiască câteva căsuțe cu material de acolo, deoarece e mai ușor. Șindrila însă este adusă din România.

Dacă vrem să atragem românii, trebuie să facem un colț de România.

Anul viitor se estimează să apară primele căsuțe. Prima ar fi o reproducere a casei lui Avram Iancu, apoi căsuțe din Ieud, din Bucovina și din Regat. Dacă se vor mai implica și alți români, numărul acestora ar putea să crească.

Acestea urmează a fi expuse sub forma unui muzeu, deoarece în SUA legile sunt foarte stricte și este greu să se obțină autorizațiile pentru a putea fi locuite. Totuși, cei interesați să viziteze acest sat românesc au la dispoziție 60 de locuri de cazare pe acest domeniu.

Gheorghe Chindriș aduce profit României ca director executiv la  singura companie minieră de stat

După 3 ani petrecuți alături de părinți în Ieud, se întoarce la dragostea sa cea dintâi, mineritul. În timpul guvernării Cioloș, decide la sugestia fiicei sale să aplice pentru un post în administrația Cupru Min Abdrud. Deși cei 16 ani lucrați în mină cu grad de subteran îi permiteau deja să iasă la pensie, acceptă să meargă la un interviu realizat de o firmă internațională de recrutare.

A simțit din plin neimplicarea politică în acel interviu de angajare, fapt ce l-a bucurat mult. A fost ales dintre 176 de candidați, devenind unul dintre cei 5 membrii în Consiliul de Administrație al companiei pe o durată de 4 ani. De un an și 8 luni este și director executiv al companiei Cupru Min care, deși este companie de stat, nu are apartenență politică.

Am vrut să demonstrăm că și la o companie 100% de stat se poate face treabă bună. Compania merge foarte bine. Deși nu ne dă nimeni niciun ban, mergem pe profit.

Această performanță a fost posibilă prin reorganizare și retehnologizare. Dacă în 1991 erau 2900 de angajați, acum sunt 570 de oameni. Cu acest număr redus de angajați, s-a obținut anul trecut cea mai mare producție din istoria de 40 de ani a Cupru Min-ului. Iată că se poate face performanță și într-o companie de stat, cu condiția ca cei care o administrează să își vadă conștiincios de treabă, nu de interesele personale.

În 2017 au investit peste 50 milioane de lei în dotări și utilaje. Anul acesta au făcut din nou investiții, iar anul viitor își propun să retehnologizeze uzina de preparare a minereului.

Autoritățile își doresc ca aceiași oameni care și-au dovedit performanța cu Cupru Min să se implice și în redeschiderea unei mine de la Moldova Nouă. Discuții există și în vederea redeschiderii minelor cu mare tradiție din zona Baia Mare, lucru mai dificil de realizat pentru orice mină de subteran care a fost închisă. E mai greu, dar nu imposibil, e de părere Gheorghe Chindriș, omul cu dragoste de România.

Gheorghe Chindriș

Gheorghe Chindriș și biserica din Satul Românesc din SUA

Îmi doresc să văd cât mai mulți astfel de oameni care iubesc cu adevărat țara asta, care se luptă pentru imaginea și binele României indiferent de locul unde se află. Cu astfel de oameni, simțim că nu e totul pierdut și că țara asta mai are o șansă de a renaște din propria cenușă.

Dan Claudiu Gavril Nuntă Tradițională

România este mereu în sufletul lui Dan Claudiu Gavril, chiar dacă nu mai locuiește în țară. Din iubire de neam, limbă, cultură și mai ales de tradiții și obiceiuri, antreprenorul și-a folosit cunoștințele de IT pentru a crea ”Nuntă Tradițională”, portalul de promovare a tradițiilor românești.

 

Site-ul însumează o mulțime de articole ale unor cupluri care și-au realizat nunta respectând tradițiile străvechi și purtând costume populare. Conține o bază de date de furnizori de servicii și produse tradiționale, articole descriptive ale unor obiceiuri de nuntă din vechime, evenimente ce au legătură cu nunta tradițională.

Dan Claudiu Gavril este singurul din România care a creat un site unde să pună laolaltă povești reale, autentice, sub aprobarea și mirarea cuplurilor proaspăt căsătorite!

Proiectul ”Nuntă Tradițională” dorește să vă ajute să redescoperiți tradițiile și obiceiurile românești, prin intermediul articolelor despre nunți tradiționale, obiceiuri și tradiții românești, veșminte tradiționale, idei și sfaturi pentru organizarea unei nunți perfecte. Puteți regăsi, rezerva și recomanda furnizori de servicii de nuntă, localuri și produse tradiționale.

Pe lângă figura lui Dan Claudiu Gavril în mediul online, cine este de fapt omul din spatele acestui efort uriaș de a reînvia o mândrie națională aparent pierdută?

 

Întâlnirea cu Dan Claudiu Gavril

L-am cunoscut pe Claudiu când îmi căutam noi proiecte de copywriting. Am găsit online un anunț de căutare de redactor care să scrie despre tradițiile românești. Fascinată de cultura noastră și mai ales de tot ce înseamnă tradiții și obiceiuri, am zis să îmi încerc norocul cu un email dat la o oră târzie în noapte. Îmi amintesc că m-a contactat o persoană foarte politicoasă și la locul său.

Am recunoscut de la început accentul atât de plăcut de moldovean și a fost o plăcere să îl ascult chiar mai mult de o oră. Nu îmi amintesc prea mult din ce mi s-a spus, însă am înțeles că își iubește site-ul și înseamnă mult pentru el. Am fost convinsă că e un om serios care își respectă promisiunile și am simțit că voi fi respectată.

Am început să colaborăm. De fiecare dată am primit înțelegere din partea lui Claudiu, informații despre orice am avut nevoie și feedback la orice task cât de mic. Am înțeles în timp cât de frumos este ceea ce face pentru această țară, atât de hulită în alte locuri care nu ne cunosc tradițiile.  

 

Conviețuirea dintre informatică și cultura românească

Născut undeva în anii ’80 în Fălticeni, Claudiu nu a uitat ce îi plăcea la România când era copil. De mic a învățat cât de importantă este educația primită de la familie și respectul pentru munca celuilalt. Și-a promis să îmbine două domenii total diferite: cultura românească și informatica.

Încă din școala primară am fost pasionat de tehnologie, în special de calculatoare, chiar dacă pe atunci era vorba despre versiuni foarte rudimentare. După ce am reușit „să stric” sistemul de operare de pe un calculator al firmei la care lucra tatăl meu (eram în clasa a patra dacă nu mă înșel), am căutat imediat soluții și nu m-am lăsat până nu am reinstalat sistemul de operare, desigur cu ceva indicații de la un prieten mai mare (mulțumesc Mihai).

Fascinația pentru tehnologie l-a definit încă din cele mai vechi timpuri, dacă pot spune așa. Și-a continuat aventura în liceu la clasa de informatică a Colegiului Național Nicu Gane din Fălticeni, și apoi la Facultatea de Informatică de la Iași.

În paralel, adolescentul Dan Claudiu Gavril se putea autonumi un mic afacerist! Și-a încercat norocul cu instalarea de sisteme de operare, software-uri sau jocuri, cu revânzarea de componente PC și sisteme de navigație. În facultate, a colaborat cu mai multe firme pentru administrare de rețele, servere și programare. A dezvoltat proiecte și chiar a înființat o firmă care oferă servicii de dezvoltare software, consultanță și branding online.

Se poate observa așadar ambiția și puterea, încă de la începutul vieții sale profesionale. A încercat lucruri noi fără să se teamă de greșeli, le-a luat ca pe provocări din care a avut ce învăța. Avântul tinereții și pasiunea pentru ceea ce realiza l-au făcut neobosit în încercările sale de a schimba lumea în care trăiește. Schimbând lucruri în firmele cu care a colaborat, de fapt s-a educat pe sine, s-a dezvoltat multilateral.

 

Și așa a apărut ”Nuntă Tradițională”…

Petronela și Dan Claudiu Gavril s-au decis să facă acest pas în momentul căsătoriei. Își doreau o nuntă autentică, românească, însă nu au prea avut de unde să se inspire. Claudiu îmi arată că, la vremea respectivă, majoritatea site-urilor de profil importau diverse obiceiuri de peste hotare. Așa că cei doi IT-iști s-au pus în fața calculatorului și au dezvoltat ei singuri platforma. Și a ieșit perfect!                                             

În timp ce ne pregăteam nunta, am descoperit diverși producători de vestimentație tradițională, locații pitorești etc. Am început să punem bazele unei liste de furnizori de servicii din domeniu. Ne-a ajutat foarte mult că ne-am înscris și am beneficiat de diverse programe de startup de la Facebook, Microsoft sau Amazon, le suntem foarte recunoscători pentru ajutorul lor.

Un site de asemenea mărime și importanță nu se face peste noapte. Au fost necesare mii de ore de cercetare și colectare informații, cizelare, aranjare, încărcare date. De mare ajutor le-au fost două prietene, Alina-Aurora Ciocan și Ana Clinciu, care au contribuit cu redactarea primelor articole. Fără ele, proiectul nu ar fi fost gata atât de repede.

Acest proiect mă reprezintă din diverse aspecte. Țin mult la identitatea culturală românească. Îmi plac lucrurile curate și la locul lor, fără kitsch-urile regăsite peste tot în media în materie de nunți. Îmi acordă șansa în fiecare zi de a arăta străinilor obiceiurile și portul tradițional românesc.

Dan Claudiu Gavril Nuntă Tradițională

Andreea și Sergiu, nuntă tradițională în Alba-Iulia

Un proiect unic în peisajul online românesc

Prin ”Nuntă Tradițională”, cei doi soți încearcă să schimbe România. O Românie care a cam uitat de unde a plecat, dar mai ales spre ce să se îndrepte. Românii nu prea își mai amintesc cine au fost și ce îi face speciali în tezaurul mondial.

Site-ul promovează tradițiile românești pe plan național. Producători autohtoni de haine și accesorii tradiționale, cântăreți de muzică populară, locații de petrecere cu motive tradiționale – toți își au locul bine stabilit! Iar soții Gavril nu se opresc aici: vor să le arate străinilor că avem o identitate culturală de apreciat și nu doar reputația care apare în media în anumite țări.

Pentru început, vor traduce toate articolele, cel puțin în limba engleză. Își doresc să colaboreze cu statul pe partea de cultură, dezvoltare regională și promovarea tradițiilor și obiceiurilor românești peste hotare. Printr-un viitor site numit Port Ie (PortIe.ro) vor promova munca meșteșugarilor români în materie de haine tradiționale.

Idei de proiecte există întotdeauna, dar prefer să mă ocup de cele actuale pentru a le putea aduce la un nivel bun de funcționare, înainte de a începe altceva.

Deocamdată, sunt încă o echipă mică, se descurcă cum pot cu articolele, relația cu furnizorii de servicii și viitorii miri. Au însă planuri de extindere, tocmai pentru a crește proiectul și a-și îndrepta atenția mai mult către străinătate.

Dan Claudiu Gavril Nuntă Tradițională

Alexandru și Lucia, nuntă tradițională în Maramureș

 

Când o afacere despre tradiții românești este controlată din îndepărtata Franță

Acum 7 ani, Claudiu și Petronela au decis să accepte o ofertă de job în sudul Franței. Nu le-a fost ușor, departe de familie și prieteni, însă treptat s-au integrat. Știm foarte bine că munca printre străini nu este ușoară. Barierele lingvistice sunt primul obstacol, iar oamenii nu au încredere unii în alții și le este greu să prindă curaj să se împrietenească. Pot trece ani grei până reușești să le demonstrezi că ești cinstit și ai suflet bun.

Claudiu a înțeles aceste lucruri și le-a oferit francezilor respectul cuvenit. Mai ales, le-a oferit o bucată de suflet bun și mărinimos, arătându-le frumusețea meleagurilor de unde și-a început călătoria. Românii sunt oameni respectuoși și muncitori – asta a vrut să îi învețe despre noi și cred că a reușit.

Amândoi cresc pe plan profesional și personal, iar platforma lor îi face să se simtă în fiecare zi aproape de țară. Până la urmă, ce mod mai frumos de a păstra țara în sufletul lor, dacă nu arătându-le francezilor cât de interesantă este România?

Oricât de departe aș fi fost de casă, întotdeauna am fost recunoscător pentru ceea ce mi-a oferit familia și țara mea. Astfel, pot lucra oricând cu plăcere la un astfel de proiect, știind că pot oferi la rândul meu un sprijin tuturor românilor, prin păstrarea tradițiilor autentice românești și crearea unei imagini mai bune a României peste hotare.

 

Filosofia de viață a unui IT-ist îndrăgostit de țară

”Nuntă Tradițională” arată că România are o istorie frumoasă și obiceiuri care merită apreciate. Promovează turismul și meșteșugarii locali. Claudiu îmi spune că francezii sunt plăcut surprinși de frumusețea veșmintelor tradiționale, de obiceiurile noastre de nuntă, de nenumăratele proiecte culturale.

Se spune că oamenii din IT pot fi reci, îndepărtați de Dumnezeu și dezinteresați de propria țară. Petronela și Dan Claudiu Gavril sunt exact opusul. Sunt iubitori de frumos, de tradiții și obiceiuri, de portul românesc. Sunt doi oameni calzi, cu suflete mari, pentru care munca la calculator sau distanța de țară nu i-au făcut să uite cine sunt, de unde vin și mai ales motivele pentru care ar trebui să fim mândri de originea noastră și de valorile culturale.

Oricât de mici și neînsemnate ar putea părea proiectele voastre, dacă au un scop nobil și sunt realizate cu pasiune, vor fi întotdeauna apreciate! Luați exemplul lui Claudiu, care crede în proiectul său ca un adolescent care știe că va deveni cineva în scurt timp și că se va diferenția detașat de cei din generația sa.

Respectă pentru a fi respectat. Nu aștepta să ți se dea, muncește pentru a-ți oferi singur.

 

CARFIA

Nu cred. Cred că putem construi, pas cu pas, o cultură academică integră în universitățile noastre. Am înființat CARFIA – Centrul de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universității din București – pentru a deschide un șantier al moralității în universitatea românească.

 

CARFIA  susține și difuzează în comunitatea academică și în sfera publică, în mediul online și off-line, valorile de bază ale Integrității academice: Cinste, Corectitudine, Respect, Încredere, Responsabilitate. Ar mai fi una: Curajul de a le susține și instala în mediul academic.

Pentru a realiza acestea, desfășurăm activități de:

  • Cercetare (pentru a cunoaște realitatea Integrității în universitățile noastre), tradusă în expertize, rapoarte etc.;
  • Consultanță (pentru conducerile universităților și Comisiile lor de etică);
  • Realizare a unor programe pentru consolidarea culturii etice;
  • Integritate, în colaborare cu alte structuri cu competențe relevante în domeniul academic, guvernamental și din sfera societății civile.

Urmărim și realizarea unor instrumente practice, de la videoclipuri la tipărituri, de la publicații la produse digitale.

 

Noutatea care ne apropie de normalitatea Occidentului

CARFIA este un vehicul al unei inițiative unice la noi, dar și în partea aceasta de lume. În Vest, preocupările sunt, desigur, mult mai avansate. Fenomenul corupției, spectrul vulnerabilităților în mediul academic nu au frontiere.

Dacă ne interesează ca diplomele universitare să aibă credibilitate, atunci va trebui să revizuim o gamă largă de proceduri, de coduri, de elemente de legislație academică. O universitate care nu stă solid pe fundamente etice, de integritate, e una slabă, cu valoare scăzută, cu influență nulă în modelarea caracterelor.

Birocrația universitară, fondurile reduse pentru genul acesta de activități frânează considerabil inițiative precum CARFIA. Nu pentru că Universitatea din București nu ar fi un suporter al ideii. Dimpotrivă, universitatea noastră e un lider în acest domeniu. A susținut cu curaj activitatea Comisiei de etică (pe care am condus-o între 2012-2016), dar și înființarea CARFIA.

Noi avem nevoie de sprijin pentru a face efective aceste obiective. Dacă veți susține, prin sponsorizări, CARFIA, veți susține, de fapt, prima mare inițiativă din mediul academic românesc dedicată instalării culturii integrității în acest mediu de cunoaștere. Cu un impact major în sfera publică. Pentru studenții noștri și, în general, pentru societatea românească.

Dacă nu vom consolida etica acestui mediu, universitatea, credința în valorile morale simple, cele care dau consistență profesionalismului, vom încuraja, prin absență, un abandon periculos. Copiii noștri, studenții noștri, corpul didactic și administrativ onest pot fi încurajați să creadă că valorile morale sunt vii și fondatoare.

 

Extras din Statutul CARFIA

Prevederile de mai jos pot fi extinse la nivelul universităților românești. CARFIA devine, astfel, un model ce poate fi replicat.

„ Art. 6 – Centrul și membrii săi susțin și difuzează în comunitatea academică și în sfera publică, în mediul online și off-line, valorile de bază ale Integrității academice: Cinste, Corectitudine, Respect, Încredere, Responsabilitate.

Art. 7 – Centrul are ca obiective:

Realizarea unor produse utile în comunitatea academică a UB și în afara ei (print și digital);

Cercetarea, documentarea privind frauda, plagiatul, integritatea academică;

Participarea la activități ale unor operatori academici similari și în proiecte relevante pe plan național/internațional;

Acordarea de consultanță, cu prioritate în domeniul integrității academice, conducerii Universității, Comisiei de etică și Comisiei de etică a Cercetării ale Universității, precum și departamentelor și facultăților din Universitate;

Colaborarea cu editura Universității și alte structuri ale Universității relevante pentru obiectivele sale;

Lansarea de programe pentru consolidarea culturii etice, de integritate, în colaborare cu alte structuri cu competențe relevante în domeniul academic, guvernamental și din sfera societății civile.

Art. 8 – Activitățile Centrului cuprind:

Ateliere la nivelul facultăților, al Universității (studenți și cadre didactice, personal administrativ), al liceelor de unde provin candidații la admiterea în Universitate;

Organizarea de școli de vară pentru formarea experților – cadre didactice, în vederea acreditării lor drept consilieri de integritate;

Realizarea cadrului prin care Centrul, împreună cu parteneri naționali și internaționali, formează consilierii de integritate ai comunității academice a Universității și stabilește competențele și atribuțiile acestora;

Realizarea de traduceri din literatura de specialitate și a unor lucrări originale (serie editorială 2 – 4 titluri/an,  traduceri, lucrări originale publicate de Editura Universității);

Organizarea de/participarea la reuniuni de profil național și internațional;

Realizarea de instrumente pentru practica eticii academice (module de scriere academică la nivelul departamentelor, facultăților, instrumente electronice etc.);

Stabilizarea unor grupuri de lucru ale Centrului care, împreună cu structurile competente ale Universității, să susțină, pe termen mediu și lung, unele dintre obiectivele/activitățile recurente ale Centrului;”

 

Prof. Marian Popescu

Coordonator CARFIA/Universitatea din București

www.carfia.unibuc.ro

integritate@g.unibuc.ro

0788 521 668

Special în România

Până astăzi, Elita României a fost despre oameni. Este o misiune pe care ne-am asumat-o, să prezentăm doar povești de succes ale românilor din orice domeniu de activitate. Special în România este rotița care lipsea, iar de astăzi prinde contur!

 

De când facem toate aceste interviuri, am descoperit niște oameni excepționali. Este mult mai bine decât mă așteptam la lansare. Oameni de mare calitate se alătură în fiecare zi acestui proiect. Pagina de Facebook crește vertiginos. Iar de azi, venim cu ceva nou!

Special în România s-a născut în momentul în care am aflat chiar din aceste reportaje despre o mulțime de proiecte cu mare impact. Ne-am dat seama că România trebuie să vorbească nu doar despre oameni de elită, ci și despre proiecte de același nivel.

Inițiative care vor să schimbe lumea, țara sau mediul înconjurător pe o rază de 1 kilometru, toate au oameni inimaginabil de valoroși în spate. Despre oameni, noi vom scrie în continuare, le vom arăta evoluția și pașii spre succes, așa cum v-am obișnuit. Însă, așa cum creionăm o colecție de români cu care ne mândrim, există în România o grămadă de idei care pot inspira. Proiecte care își propun să construiască ceva mare și frumos. Aceste proiecte au acum spațiul lor, sub egida #SpecialInRomania!

 

Ce este Special în România?

Special în România este o secțiune nouă în Elita României. Va conține prezentarea unor proiecte de care credem că merită să auziți. Vor fi publicate pe baza acelorași principii prin care alegem oamenii despre care scriem în acest site. Celebre sau nu, vechi sau noi, create în țară sau peste hotare, aceste proiecte trebuie să aibă 2 elemente distinctive. Unu, să aducă/să promită o îmbunătățire în mediul pe care îl pot influența. Și doi, să fie create de români.

Cel mai bun exemplu care îmi vine în minte acum, rapid, este fenomentul Let’s Do It, Romania. Nu mai are nevoie de nicio prezentare, știe toată lumea despre ce e vorba. Dacă Elita ar fi existat acum 7 ani când s-a lansat Let’s Do It, cred că și lor și nouă ne-ar fi plăcut la fel de mult ca România să audă despre acest concept undeva pe o platformă ca a noastră.

Poate ne place și ideea ta, doar ne știi că suntem deschiși la orice este valoros! Românesc! Proiectele Special în România nu trebuie neapărat să aibă o audiență națională. Dacă sunt la început și au nevoie să se facă cunoscute, cu atât mai bine! Hai să povestim dacă ai un astfel de proiect, poate-poate îi găsim o formă diferită de promovare!

 

Cum funcționează

Special în România este o secțiune care se va dezvolta în primul rând cu ajutorul vostru. Noi, echipa, ne vom concentra în continuare pe românii demni de un reportaj pe acest site. Dacă vedem însă un proiect care simțim că merită promovat, vom încerca să vă determinăm să scrieți chiar voi despre el!

Pornim de la ideea că pentru mulți este greu să vorbească despre propria persoană. Aici intervenim noi și vă ajutăm să puneți pe hârtie propriile realizări. Când vine vorba de proiecte cu care vă mândriți, nimeni nu cunoaște toate dedesubturile mai bine ca voi!

Așa că, articolele din noua secțiune vor fi scrise chiar de voi, inițiatorii acestor proiecte. Sigur, dacă simțiți nevoia ca noi să scriem pentru voi, o vom face cu plăcere. Cred însă că e cel mai simplu și eficient așa, ca voi să vă spuneți povestea de la A la Z.

Deja am vorbit cu 2 eroi de aici de pe platformă, pregătesc articole despre ”copiii lor virtuali”. Imediat ce vor fi gata, le vom publica în noua secțiune, ca să vedeți la ce ne referim.

Între timp, ne poți da un semn pentru a ne povesti de ce proiectul tău este interesant. Ce inițiativă lăudabilă ai avut? Pe cine impactezi și cum arată prezentul sau viitorul ideal în urma implementării?

Ca de obicei, te invităm să nu începi să scrii înainte de a ne prezenta ideea! Nu vrem să muncești degeaba, în plus ne plac ideile și vrem să ne sfătuim înainte cum e mai bine să procedăm.

 

Special în România există pentru că ne plac proiectele românești. Deoarece credem în imaginația sănătoasă a românilor, iar Elita României promovează adevăratele valori!