Octavian Thor Pleter

Într-o branșă cu oameni speciali, integri, cu sânge rece și unde greșeala nu este permisă, Octavian Thor Pleter joacă un rol esențial. De peste 30 ani este cadru didactic al Facultății de Inginerie Aerospațială din Institutul Politehnic București, decan din 2016. Și-a lăsat amprenta peste mulți profesioniști din aviația zilelor noastre, iar asta se vede în rezultatele unei industrii aflate în topul mondial. Mai mult decât atât, din 1993 este director general al unui grup de firme remarcat în București prin ambiția de a crea sustenabilitate pe termen lung. Totul se îmbină într-o carieră construită pe principii etice, care necesită o foarte atentă analiză.

 

Pasiunea pentru zbor a apărut încă din copilărie, când micul Octavian se uita fascinat la urmele avioanelor care străbat cerul. Mereu și-a dorit să devină pilot însă din cauza miopiei nu i s-a permis. Asta însă nu l-a oprit să tindă totuși spre o carieră în aviație, să-și îndeplinească visul de a se afla în fața manetei.

În 1986, Octavian Thor Pleter finalizează studiile Facultății de Inginerie Aerospațială. A fost foarte bun la calculatoare, un student absolut remarcabil pentru contribuția adusă domeniului. Una din marile sale realizări este faptul că a pus umărul în mod decisiv la crearea primelor hărți de navigație electronică din România.

Mai important însă, a fost atras de activitatea didactică și a rămas în facultate, după finalizarea studiilor. Astăzi, Octavian Thor Pleter este decanul Facultății de Inginerie Aerospațială și se luptă pentru a restabili gloria uneia din cele mai prestigioase secții din România.

 

Aviația, un domeniu plin de satisfacții

Știm foarte bine că România a jucat un rol respectabil în industria aeronautică, încă de la apariția ei. Din fericire, Ceaușescu a înțeles că aviația poate fi unul din avantajele noastre competitive și a susținut mereu domeniul. Și-a propus o industrie românească independentă și a investit în producția de avioane, dar și în crearea unei școli de renume.

Facultatea de Inginerie Aerospațială există din 1930 și se mândrește cu mulți absolvenți de prestigiu din întreaga lume. Domnul Pleter îmi dă exemplul Canadei pentru a demonstra renumele facultății noastre:

Sunt circa 500 de ingineri români în Canada. Absolvenții noștri primesc foarte ușor vizele de Canada, diploma este o garanție a valorii lor. La Bombardier Aerospace, al treilea producător de avioane din lume, inginerii români sunt mai mereu angajați fără interviu.

Tradiția se păstrează chiar și astăzi, când România produce componente de bază pentru orice aeronavă din lume. Și totuși, Octavian Thor Pleter trage un semnal important de alarmă:

 

Lipsa de adaptare a sistemului de învățământ la rigorile mileniului 3

După 1990, a fost o perioadă grea pentru aviația românească. Absolvenții de inginerie spațială înclinau foarte mult spre alte cariere. Pe vremuri se făceau multe ore de zbor în cadrul facultății, astăzi din păcate nu mai este cazul. Trebuie să înțelegem că, în acest domeniu, orice inginer care nu a pilotat niciodată nu poate fi credibil.

Și mai important, se simte nevoia tot mai des de dezvoltarea unor abilități diferite, pe lângă cele tehnice absolut de necontestat pentru absolvenții români.

În România, normele de acreditare ale unei universități nu s-au mai schimbat din 1995. Standardele sunt învechite, iar pe noi ne afectează foarte mult. Mereu vorbesc cu angajatorii din industrie, știu exact ce probleme sunt. Absolvenților noștri le lipsesc gândirea critică, nu știu să își argumenteze ideile, nu lucrează bine în echipă. Iar noi ca facultate trebuie să jonglăm în maxim 8% arii complementare…

În 2009, susținut puternic de conducerea Politehnicii, Octavian Thor Pleter a început un program de revigorare a Facultății de Inginerie Aerospațială. În loc ca programa să fie aleasă de vechii profesori, a organizat o serie de întâlniri cu absolvenți de marcă ai facultății, aflați în poziții de top în aviația din toată lumea.

Împreună au redefinit curricula, iar o parte din acești absolvenți predau și astăzi în cursurile Facultății. Au hotărât ca toate cursurile să se desfășoare în limba engleză, deoarece absolvenții trebuie să rămână competitivi la nivel global. Pe lângă subiectele tehnice, au introdus cursuri de management sau business. Mai e mult până a rezolva toate problemele universității, dar este clar că sunt pe drumul cel bun.

Îmi doresc să atragem sponsorizări pentru ca studenții noștri să poată construi avioanele facultății, pe care să reintroducem orele de practică. Sunt mai mult decât capabili să facă asta, dar ne trebuie resurse. Doar teoretic nu îi putem pregăti cu adevărat pentru viața reală.

 

Cum a ajuns Octavian Thor Pleter director general al grupului IDM

La câțiva ani de la Revoluție, Octavian Thor Pleter s-a alăturat unei viziuni. Într-o perioadă în care business-urile apăreau ca ciupercile după ploaie, când toată lumea alerga să își multiplice rapid banii, eroul nostru s-a alăturat unei afaceri construită pe valori sănătoase.

La vremea respectivă, Dan Mihai Ionescu conducea o rețea de distribuție pentru licitații electronice. Cei doi se cunoșteau din facultate, iar experiența în calculatoare și apetența pentru lucrul făcut corect l-au recomandat pe tânărul lector pentru o poziție de manager proiect în noua companie.

La puțin timp după, fondatorul IDM a decis că are nevoie de un director general. Astfel, cei 20 angajați IDM au susținut un test, în urma căruia managerul nostru de proiect nu a obținut cel mai bun rezultat. Cu toate acestea, Octavian Thor Pleter a obținut postul! De ce?

Rankingul meu a fost cel mai apropiat de media întregului grup. Asta însemna că sunt cel mai potrivit să conducă acel grup, pentru că știam să îi evaluez nevoile.

Alături de noul director general, IDM și-a propus să schimbe modelul anilor ’90 de a face business. Le-a luat aproximativ un an de pregătire, însă au reușit să se transforme total într-o viziune pe termen lung.

 

”Don’t be evil”, motto-ul Google, pus în practică de IDM 5 ani mai devreme

În octombrie 1994, în București se deschidea celebrul centru comercial IDM de la gara Basarab. A fost primul centru din România, deschis 7 zile din 7. Patru ani mai târziu, IDM înființa unul din primele cluburi de wellness din Europa. Bazându-se pe experiența academică a domnului Pleter, IDM a investit inclusiv în învățământ prin Universitatea Româno-Britanică, dar și în alte start-up-uri promițătoare, toate cu mare potențial.

Echipa IDM a înțeles de la început că a construi o afacere durabilă nu se poate baza pe speculă. Au dat o șansă integrității, în conformitate cu principiile morale ale noului lider. Poate că etica nu a generat profituri foarte mari, mai degrabă onestitate față de clienți și angajați. Poate că acest concept nu e mereu vizibil în rândul clienților, însă este întru totul apreciat de liderii de opinie din industrie. La fel și de către angajați, care trăiesc cu mulțumirea de ști că nu-și păcălesc niciodată clienții.

Trebuie să ne hotărâm dacă într-un restaurant chiar oferim unt de calitate așa cum ne lăudăm în meniu, sau îl înlocuim cu margarină. Avem mare nevoie de integritate, mai ales în secolul informației.

Cum s-a tradus acest principiu la IDM? Mesele de biliard din club beneficiază de cel mai bun și mai scump postav disponibil. Piscinile sunt la cele mai înalte standarde. Centrul comercial a rezistat cu brio crizei financiare, concurenței tot mai acerbe și… construcției pasajului Basarab. Lucrează de foarte mulți ani cu 360 magazine, comercianți profesioniști care, lunar, plătesc aceeași chirie, fără alte costuri ascunse sau creșteri neanunțate. Mulți dintre ei au semnat un contract de chirie pe 100 ani, care poate fi reziliat oricând! Doar că nimeni nu vrea asta, pentru că toți sunt mulțumiți de modul în care sunt tratați.

La fel a fost și cu Universitatea Româno-Britanică. A apărut pe fondul disperării lui Dan Mihai Ionescu față de sistemul de învățământ și lipsa standardelor etice. Timp de 10 ani, a reprezentat un model alternativ de studii post-universitare în administrarea afacerilor, iar Octavian Thor Pleter a jucat cu mult entuziasm rolul de director academic. A dispărut tot din cauza rigorilor, pentru că nu a deschis 3 facultăți distincte, așa cum o cerea acreditarea. Însă, a oferit câteva generații de absolvenți pregătiți perfect pentru un mediu de afaceri de calitate.

 

Cercul virtuos și gravitația mediocrității

Astăzi, grupul de firme IDM are 260 angajați și o cifră de afaceri de 8 milioane de euro. Octavian Thor Pleter a fost mereu acolo și reprezintă unul din motivele principale pentru care grupul are succes de 25 ani.

Să nu uităm că domnul Pleter este un produs al aviației, un domeniu de elită cu oameni curajoși, care rezolvă probleme și nu intră în panică. IDM-ului nu i-a fost teamă să inoveze, tocmai pentru că reprezentantul său principal este la rândul său un bărbat încrezător în propriile sale gânduri. Un bărbat care îmi spune că intră în depresie dacă seara, când își face analiza zilei, își dă seama că nu a făcut ceva de care să fie mândru.

Când eram tânăr, nu aveam o părere prea bună despre mine. Îmi doream mereu să dovedesc că pot să scap de gravitația mediocrității. Chiar și astăzi am acest handicap de stimă de sine, instinctiv simt despre mine că nu sunt bun. Nici nu vreau să mă schimb de altfel, pentru că ar interveni lenea.

Ce urmează? Octavian Thor Pleter va continua să se lupte pentru strălucirea unei facultăți de mare tradiție. Va inova în continuare, oferind cele mai bune condiții pentru clienții, angajații și partenerii IDM. În general, va continua să creeze un cerc virtuos, pentru toți cei care îl înconjoară.

Un om poate porni un cerc vicios sau unul virtuos. Un cerc virtuos își ia energia din mediu. Tot ce-mi doresc este să nu pornesc niciodată vreun cerc vicios.

8476 vizualizări

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *