Răzvrătit, exuberant, etern îndrăgostit şi pus mereu pe şotii. Aşa ar putea fi caracterizat Dan Minoiu – pensionarul cu har mare la scris şi, totodată, câştigător al tuturor concursurilor de karaoke la care a participat până acum. Fost jurist, ploieşteanul de 59 de ani are un răspuns simplu atunci când e întrebat dacă ar fi putut trăi fără dragoste…-“Da, dar ar fi fost inutil!.” Trăieşte la maximum clipa şi face spectacol în show-urile la care participă.
Dan Minoiu era în clasa a IV-a când a fost publicat prima oară. Scria mai demult. …Atât de bine i-au ieşit, încât marele Adrian Păunescu i-a publicat imediat poezia în revista “Flacăra”! Au urmat, în secunda doi, apariţii pe bandă rulantă în presa locală.
Aşa a ajuns elevul Dan Minoiu să-şi publice scrierile în principalul ziar de atunci al Ploieştiului – “Flamura Prahovei”. Atunci a câştigat şi primii bani din hobby-ul lui, 90 de lei – pe care i-a investit într-o pereche de bascheţi chinezeşti, originali. Tot atunci, au apărut şi “micile” probleme pentru el, la şcoală…
Tot atunci, au apărut şi micile probleme pentru el, la şcoală:
Eram în clasa a patra..Ţin minte că am avut ca temă să compunem o poezie cu tema “Partidul e în toate”…Destul de uşor pentru mine, care eram deja învăţat cu rimele. Aşa am făcut 4 strofe, dar fiecare vers se termina cu doi “i”, fără să-mi dau seama. Învăţătoarea m-a lăsat să o citesc, colegii m-au aplaudat la final, după care m-am pomenit cu ditamai palma de la dânsa!..care mi-a reproşat că am copiat-o de undeva..Urmele palmei învăţătoarei mi-au rămas pe ureche, dar eu i-am spus mamei acasă că m-am bătut cu un coleg..
La 17 ani a tradus în engleză Luceafărul şi Mioriţa
Talentul său l-a şi ajutat să facă lucruri incredibile pentru un elev în acele vremuri. Spre exemplu, când era în clasa a 10-a, la liceul “C.D. Gherea” din Ploieşti (nn – actualul Colegiu “Nichita Stănescu”), Dan Minoiu a tradus în engleză primele 72 de strofe ale “Luceafărului” cu ritm și melodicitate, fără să şteargă vreun pic din mesajul marelui poet naţional Mihai Eminescu. De asemenea a reuşit, după aceleaşi principiu, să traducă integral “Mioriţa” în engleză – iar operele sale au apărut în revista de atunci a liceului, însoțite de alte poeme.
De mic i-a plăcut literatura, şi nu se lăsa până când nu citea ceea ce-și propunea! La 21 de ani avea deja citite cam 2.000 de cărţi, iar acum a tras linie şi a ajuns la concluzia că a trecut de …6.000 de cărţi citite!! De vreo câțiva ani, citește 6 cărți săptămânal și-l bucură asta. Cel mai mult i-au plăcut “1984”, a lui George Orwell, şi acum recitește spre exemplu “Nuvelele” lui Fitzgerald. A cam uitat, însă, numărul cărţilor pe care le-a scris personal. Nu le-a contabilizat, pentru că nu a vândut nimic niciodată!!
Tot timpul le-am făcut cadou. Nu le-am scris pentru mine, ci ca să le dăruiesc. Eu m-am născut să dăruiesc! Nu mă pot opri la o carte sau la o.,.femeie. Toată viaţa este făcută pentru a dărui şi a te dărui, eu pe principiul ăsta trăiesc! În lucru am o nouă carte, pe care vreau să o tipăresc în 300 de exemplare. Mă ajută o bună prietenă, Elena Gontariu, căreia vreau să-i mulţumesc din suflet şi pe această cale! Dar tot aşa, nu am să vând nici măcar una…Le dăruiesc prietenilor şi celor care mai vor să citească
Piesele de teatru semnate Dan Minoiu
Ca scriitor, a dat gata şi 3 piese de teatru, dar şi eseuri – cum ar fi “Pastile de Cap”. Pentru toate realizările şi scrierile sale, Dan Minoiu a fost inclus între primii 40 de poeţi din Prahova ai secolului XX – se află chiar pe locul 17 în ierarhia apărută în antologia Asociaţiei Scriitorilor Prahoveni şi intitulată “Remember Poetic”. A inventat și a scris, alături de scriitoarea Stela Cheregi, două cărți bazate pe o inspirație divină: scriu amândoi pe același subiect – “fiecare cu modalitățile lui și vedem ce iese”…Un act de cultură, de bună seamă.
Dan Minoiu este îndrăgostit de piesele de teatru pe care le-a scris, iar de personajele “Almete şi Zenovia” (nn – foileton de 10 episoade) este tare mândru.
Sunt un fel de Tanţa şi Costel, interpretaţi, pe vremuri, de celebrii Octavian Cotescu şi Coca Andronescu…Vă spun cu mâna pe inimă, dacă s-ar pune în scenă ce am scris eu, ar avea un succes cel puţin la fel de mare! La o altă creație, o piesă, Teatrul din Brăila mi-a răspuns că este o piesă foarte bună, dar că nu prea sunt fonduri pentru a o pune în scenă…
În 2016 a participat la un festival-concurs de teatru, la Târgu Mureş, alături de alţi 100 și ceva de concurenţi din 4 ţări. A intrat în finală cu piesa sa de teatru, iar la scurt timp Rectorul UATC din oraş i-a propus să facă studii timp de 4 ani, pe cheltuiala gazdelor, şi toate piesele de teatru şi scenetele pe care le scrie să fie puse în scenă la Târgu Mureş! A refuzat, însă, pentru că nu se vedea în stare să stea departe de casă şi de soţie o aşa perioadă lungă de timp. Nici sănătatea nu-i permitea…Spune că dacă ar fi fost mai tânăr cu siguranţă s-ar fi dus pe jos până la Târgu Mureş!…Aşa, însă, a preferat să refuze job-ul extrem de ofertant.
Invitat la TVR de regretatul Tudor Vornicu
De scris mai mult, mai elaborat, s-a apucat după vârsta de 30 de ani, dar până atunci o piesă de teatru s-a jucat în cadrul festivalului “Cântarea României”. Tot atunci a pus ochii pe el şi Adrian Păunescu, pe care l-a convins, la preselecție, să-i acorde onoarea şi să cânte în faţa a 12.000 de oameni, pe stadionul din Ploieşti. Se întâmpla pe vremea când Dan Minoiu avea 23 de ani..
Un mare om, Adrian Păunescu…Şi un talent titanic. Ţin minte că am concurat atunci cu vreo 400 de concurenţi, care să cântăm pe scenă la Cenaclu, iar dintre toţi Păunescu a ales 10 persoane. Mi-a plăcut enorm scena, ca actor și cântăreţ! Dacă ar fi să o iau de la capăt asta aş alege, nu m-aş mai face nimic altceva, pentru că nu prea mi-a făcut plăcere mereu ceea ce făceam.
Dragostea de apariţii tv sau pe diferitele scene din ţară a apărut odată cu prima “convocare” la postul public de televiziune. Se întâmpla prin anul 1983, la emisiunea de sâmbăta a regretatului Tudor Vornicu, la TVR1. De atunci, nu a ratat nicio ocazie să se facă remarcat! Ca să venim mai în prezent, să spunem că ploieşteanul Dan Minoiu a participat la show-urile “Românii au Talent” şi “Vocea României”, de la Pro TV. Se întâmpla prin 2018, când după ce a trecut cu bine primele preselecţii, nu a mai primit niciun telefon de încuviințare…
“Abonat” la locul 1 în concursurile de karaoke
Pe plan local, Dan Minoiu nu mai are nevoie de nicio prezentare. De curând a fost invitat a treia oară la emisiunea “Oameni de Valoare” – moderată la postul Prahova TV de prof. Dan Culicovschi (nn – fostul crainic radio care a făcut, recent, obiectul unui material la elitaromaniei.ro), dar a fost invitat special şi la un spectacol la Filarmonica de stat din Ploieşti, alături de Cezar Ouatu, la un Masterclass.
Aşa s-a gândit ploieşteanul să-şi facă un nume şi în concursurile de karaoke, indiferent dacă acestea se desfăşurau în ţară sau în străinătate. Firesc, n-a ratat niciun eveniment de genul – de fiecare dată când pleca cu soţia în concediu, Dan Minoiu se interesa dacă în zonă se desfăşurau concursuri de acest gen…Le-a luat la rând cam pe toate, iar în ultimii ani a bifat prezenţa în peste 12 concursuri de karaoke, toate câştigate!
Am câştigat indiferent că a fost vorba de concursuri ţinute în România sau în afară, în Franţa, Spania, Italia, Cipru, Turcia, Malta sau Bulgaria…Am câştigat tot! Nu am primit bani, ci eram răsfăţaţi cu bere şi, uneori, cu câte o narghilea..Nu m-au interesat banii, eu tot timpul am fost adeptul distracţiei, al veseliei. Ce-ar fi viaţa fără asta?…N-am ştii pentru ce mai trăim?…”
De la concursurile de karaoke, din străinătate, are şi o amintire mai puţin plăcută…De două ori a terminat pe locul 1, dar la egalitate cu un englez şi un francez. Crede că dacă n-ar fi spus că este român, cu siguranţă că nu ar mai fi împărţit podiumul cu nimeni..
Veşnic îndrăgostit. „Dacă nu fac asta, am terminat cu viaţa!”
Din România, la Karaoke la Sighişoara s-a simţit cel mai bine. Chiar dacă ceilalţi concurenţi începuseră să-l cunoască și erau dezamăgiţi, pentru că știau că nu au nicio şansă să câştige în faţa lui, cu toţii se bucurau că vor avea un “one man show” la petrecerea de după.
Dan Minoiu ţine la loc de cinste, acasă, o diplomă câştigată – cea pentru locul 2, pe ţară, la concursul televizat de la TVR 2 intitulat “Duelul Pianelor” şi moderat de către Adrian Enache. Se întâmpla în 2017, iar atunci a fost coleg de platou cu Paula Seling şi Ovi.
Dan Minoiu este veşnic îndrăgostit de cărţi, de frumos şi de…femei. Cele mai multe l-au dat gata din postura de bărbat însurat şi, din acest punct de vedere, s-a simţit binecuvântat că încă poate iubi. A avut noroc şi de o soţie minunată, Maria Camelia – care i-a dăruit doi băieţi frumoşi şi inteligenţi.
Îmi iubesc enorm soţia şi o respect! Există o mare dragoste şi acum între noi, deşi mi-am înşelat soţia şi încă o mai înşel, cu nonșalanță…Nu mi-e ruşine să recunosc asta. Dar i-am spus că dacă nu fac asta, înseamnă că am terminat cu viaţa, pentru că disparația plăcerii acesteia duce inevitabil la sfârșitul meu. Însă dragostea mea pentru soţie nu a scăzut deloc ca intensitate. La vârsta asta, este adevărat, este un sentiment mai mare de protecţie necondiţionată
Din acest punct de vedere, nu înţelege cum doi tineri care se iubesc se despart după prima ceartă în bucătărie…Şi spune că în cazul acestora e vorba de incultură, inconstanţă în gândire şi că sunt necitiţi. Mulţi spun că şi gelozia are rolul ei, dar Dan Minoiu s-a lecuit demult de aşa ceva..Spune că este un sentiment urât şi degradant, pe care nu vrea să-l mai trăiască niciodată. L-a trăit în tinerețe aproape 2 ani.
De asemenea, crede că gelozia este sentimentul care calcă totul în picioare şi care pârjoleşte totul pe unde trece…Toate cărţile pe care le-a scris sunt create sub “semnul” familiei – aura femeii se regăseşte în scrierile sale în toate ipostazele, ca: mamă, femeie, gospodină, soţie, amantă, sfătuitoare…
„Vreau să mor după 60 de ani, să-i las ceva şi soţiei mele…”
Dan Minoiu trăieşte viaţa în mare viteză şi preţuieşte fiecare clipă de dragoste, dar nu îi este deloc teamă de moarte. Din contră…
Vreţi să vă spun ceva?…Chiar o doresc acum..Dar mai întâi aş vrea să fac 60 de ani, ca să-i las soţiei mele jumătate de pensie. Am deja o senzaţie de inutilitate, în mizeria asta umană în care trăim. Mi-e scârbă şi să respir în mediul ăsta. Se respiră foarte trist la noi!..
La plecare, de la scriitorul Dan Minoiu am auzit un “Mulţumesc!” pe un alt ton, cu totul altfel, faţă de ce eram eu obişnuit. Respectul l-am simţit mult mai puternic ca la mulţi alţii. A fost ceva rostit din inimă – o inimă veşnic tânără şi îndrăgostită de frumos…
Lasă un răspuns
Tu ce părere ai?Lasă un comentariu!