Dan C. Mihăilescu și-a păstrat voința de carte precum alții dorința de putere!

România îl cunoaște pe Dan C. Mihăilescu fiindcă recenza cărțile altora la ProTV, cu aceeași pasiune pe care o punea în cărțile sale. Critic si istoric literar, scriitor, eseist, gazetar, traducător, director de revistă. Un om al literelor, în adevăratul sens al cuvântului. 

A debutat în 1982 cu Perspective eminesciene, la doar 29 ani, când îl fascinau Bachelard, Beguin si Jean Pierre Richard.

Deși are un defect de vorbire, discursul său literar este neafectat de bâlbâială, mai degrabă înfrumusețat de aceste cuvinte puțin mai lungi decât ar trebui. Recenziile sale video au o frumusețe care parcă ar face omul să caute cartea la bibliotecă, să vadă dacă lectura va aduce aceleași concluzii.

Mărturii de prieten și confident

Prin ochii celui mai bun prieten al său, Christian Crăciun, Dan C. Mihăilescu este “cel mai torențial strategic riscant confesiv dintre criticii noștri literari. Nu există alt critic mai prezent cu sufletul și biografia în pagină”.

Emoția și experiențele personale pe care le toarnă în fiecare recenzie fac publicul să se apropie, să rezoneze, să audă cu adevărat mesajul lui.

O prietenie de 47 ani a început simplu, cu un „Eu sunt Dan, salut!” Foarte diferite firi, se completau perfect. Christian Crăciun: „Dan – expansiv, spumos, ahotnic (știu că-i place cuvântul!) de oameni noi, imaginativ, ludic, spontan, bon viveur (dar fără absolut nicio notă de boemă pitorească și distrugătoare), tradiționalist dar și rimbaldian, eu…dimpotrivă, arici.”

Au petrecut împreună o studenție fabuloasă, o extraordinară aventură în lumea cărților unde au fost ghidați chiar de poetul Ioan Alexandru. Acesta le deschidea atunci, în deceniul 8 al secolului al XX-lea, o perspectivă filosofică, religioasă și chiar didactică nebănuită sub obrocul care îi acoperea, al ideologiei întunericului.

După terminarea facultății, Dan C. Mihăilescu a rămas în centrul Bucureștiului. Avea o energie inepuizabilă, mereu proiecte noi, entuziasm și creativitate. Nu suporta apa stătută a banalității culturale, avea cele mai năstrușnice idei culturale, dar și o forță inegalabilă de a-i antrena pe ceilalți în visurile sale.

Deși drumurile li s-au despărțit, unul dintre ei dispărând în provincie, se întâlneau frecvent în garsoniera lui Dan și a Taniei din București, de unde ieșea o revistă bătută la mașină. Era un generos inepuizabil.

Cei 15 ani de activitate culturală pe micul ecran ar trebui premiați, deoarece au pus în atenția analfabetului funcțional respectul pentru Carte și Scriitor cu majuscule. Deși acum 2 ani a avut un accident, Dan C. Mihăilescu și-a păstrat voința de carte precum alții dorința de putere.

A fost prezent la târgurile de carte, în ciuda marilor dificultăți de vorbire, păstrându-și același spirit penetrant și lucid. Christian Crăciun încheie:

„DCM-ul, sau DanC-ul, cum îi spun prietenii, este unul dintre personajele esențiale ale culturii românești din ultimele decenii. Prefața la recenta lui antologie de texte confesive (Plăceri vinovate și datorii împlinite) se numește Impas înainte. El este un învingător!” 

Cărțile care ne-au făcut oameni

Pentru fiecare cititor de cursă mai lungă sau mai scurtă, există o listă de cărți care l-au impresionat, din care a învățat ceva și pe care le recomandă. Dan C. Mihăilescu a scris o carte cu titlul de mai sus, în colaborare cu alți 18 scriitori contemporani.

Cărțile care ne-au făcut oameni este o colectie de sfaturi, recomandări de lectură de la scriitori faimoși care au ajuns cunoscuți în țara noastră, iar unii chiar au depășit granițele: Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu și chiar actori premiați cum ar fi Victor Rebengiuc – reprezentarea în carne și oase a lui Ilie Moromete.

Este impresionant să vezi un om de cultură mobilizând într-un proiect colectiv oameni care nu interacționează de obicei sau care nu au mai făcut nimic împreună. De fapt, toate aceste personalități au răspuns DA provocării, deoarece autorul a contactat mult mai multe persoane mai mult decât interesante. Mulți sunt chemați, puțini aleși, vorba aceea.

Doar auzindu-l prezentând cu calm și atâta răbdare cărți de tot felul, te prinde o poftă nebună să citești. Dan C. Mihăilescu folosește cuvinte uneori de neînțeles pentru un public neavizat. Nu toți suntem critici literari, dar tocmai asta stârnește curiozitate și incită la lectură sau măcar la documentare.

Dan C. Mihăilescu: „Lăsați tinerii să vină la bibliotecă!”

Timp de 15 ani, Dan C. Mihăilescu a vorbit cu mult patos despre mii de cărți în emisiunea de la Pro TV. „Omul care aduce cartea” se transmitea zilnic, dar a fost în cele din urmă închisă pe motive financiare.

Deși prin emisiunea sa oferea recomandări de lectură la fiecare „întâlnire” cu publicul, întrebarea părinților, bunicilor referitor la o listă de lecturi care să facă orice adolescent/copil să iubească lectura l-a urmărit pe Dan C. Mihăilescu până a decis să adune sfaturile în cartea de mai sus.

Tot pentru a răspunde aceleiași întrebări a realizat și video-ul de mai jos. Dacă toți părinții ar viziona acest videoclip și le-ar vorbi copiilor în același fel, mai mulți cititori ar răsări peste noapte!

Lectura unor cărți mari, grele, profunde, opere de artă în adevăratul sens al cuvântului aduce cu sine o resemnare veselă la conștientizarea rolului mărunt deținut în acest univers, la scurtimea vieții care ne-a fost oferită și la semnificația sensului acesteia.

Este frumos și motivant să auzi cum un om de cultură îmbie tinerii să citească spre a face din asta o meserie, o vocație în cel mai bun caz sau un stil de viață pentru cei care au înclinatie deja.

Cartea de la ora 5

Cartea de la ora 5 este un proiect inițiat de Dan C. Mihăilescu la propunerea și susținerea gigantului Emag. Recenziile video îmbină cu succes recomandarea de lectură cu conținutul video atât de căutat și apreciat de internauți, mai ales de mileniali.

Traficul site-ului nostru ar fi infinit mai viu, mai palpitant, dacă eu aş interacţiona cu dumneavoastră.

După doar un an de activitate online, celebrul Dan C. Mihăilescu se retrage din acest proiect deoarece simte că nu poate oferi cititorilor si urmăritorilor atâta interacțiune cât și-ar dori.

Eu sunt un reacţionar, un arheofil, un conservator, un maniac al status quo-ului, un om care refuză cu obstinaţie să aibă pagină de Facebook. Dumneavoastră din toate semnalele pe care le-am observat aveţi nevoie să fiţi surprinşi, hărţuiţi, alintaţi, şocaţi, aveţi nevoie de un partener egal, nu suportaţi să primiţi lecţii de la catedră.

Vasta cultură, analiza lucidă și exprimarea magică fac din recenzie o trimitere voluntară la bibliotecă. Modul în care prezintă o carte este oficial, dar în același timp parcă ar avea ceva din candoarea glasului părintesc.

Cred că sunt prea bătrân pentru uriaşele dumneavoastră aşteptări.

Munca în lumea cărților aduce bucurii uneori insesizabile

Dorința lui Dan C. Mihăilescu de a aduce cultura în fiecare casă este un efort uriaș de a schimba o societate ușor distorsionată. Aceeași societate care refuză de cele mai multe ori să deschidă o carte.

Deși a încheiat colaborarea cu acel site printr-un video emoționant, eforturile sale sunt continuate de alți pasionați de lectură.

Căutând mai multe informații despre acest veritabil titan al criticii literare românești, vei descoperi că deține un fin umor. Mai deține un sarcasm de aur, dar și un complex de inferioritate de care nu a scăpat niciodată.

Cert este că acest complex l-a împins să se autodepășească înainte de a-i ajunge din urmă pe ceilalți.

Documentarea permanentă, dar și „nasul” de a descoperi cărți l-au ajutat să își formeze o construcție critică solidă. De aceea a putut să facă în fiecare zi ceea ce îi place pentru a-și câștiga existența.

Personal, aș mai adăuga doar atât. Că munca sa titanică în domeniul literelor îi va aduce nemurirea. Vor rămâne în urmă măreția muncii sale și modestia cu care a făcut-o.