Daniel Dorobanțu este un pionier al muzicii ambient în România, fiind și primul artist care a concertat timp de opt ore, fără oprire, într-o catedrală gotică din Timișoara. Arta sa audio-vizuală a beneficiat de recunoașterea Institutului Cultural Român, Centrului Ars Electronica din Linz, Consulatului Onorific al Italiei la Timișoara, Romanian Design Week și menționată în The New York Times și The Guardian. E primul român care a intrat în Ars Electronica. În 1998 a creat Pendul, primul webzine Underground din România. Atât sub numele Daniel Dorobanțu, singur sau alături de diverși colaboratori, cât și sub numele de Thy Veils, a lansat 19 albume și numeroase EP-uri și DVD-uri, iar pe 1 februarie 2022 ne prezintă albumul ”Veșnicii”.
S-a născut pe 18 octombrie 1975 în Timișoara. A studiat la Liceul de Informatica “Grigore Moisil” Timișoara, Institutul Industrial Statal “Enrico Fermi” Roma (1 an), Universitatea Politehnică Timișoara (Automatizări) și la Facultatea Tibiscus Timisoara (Informatica).
Provine dintr-o familie în care curiozitatea și pasiunea sunt larg răspândite pe întreg arborele genealogic, cu o predispoziție evidentă spre cultură, înțelepciune, spiritualitate și umor.
În 1995, a fondat Thy Veils ca proiect individual de studio, după ce a înregistrat câteva piese care au făcut parte dintr-un proiect dedicat lui Brâncuşi, făcut de un prieten de la Facultatea Tibiscus. După câteva demo-uri, în 1998 apare albumul de debut ”Prologue”, urmat de numeroase alte materiale discografice de succes în zona muzicii ambientale. În 2008 a transformat proiectul solo într-un grup compus din artiști talentați: Alira Mun, Manuela Marchiș, Dora Gaitanovici, Petre Ionuțescu, Radu Pieloiu și mulți alții.
Atât sub numele Daniel Dorobanțu, singur sau alături de diverși colaboratori, cât și sub numele de Thy Veils, a lansat 19 albume și numeroase EP-uri și DVD-uri.
În urma colaborării din 2010 cu artista austriacă Michaela Konrad, cei doi creează instalaţia intermedială “Memories of Now”. Această realizare a fost posibilă datorită sprijinului oferit de Institutul Cultural Român din Viena, iar rezultatul artistic a fost inclus de Ars Electronica Center din Linz în programul permanent al secţiunii Deep Space, spaţiu ultramodern destinat artei digitale.
The Guardian îl nominalizează în noiembrie 2010 pentru cea mai bună muzică a lunii pe mapamond. În anul 2011, Dorobanțu a realizat coloana sonoră şi sound design-ul pentru filmul “La Soluzione Migliore” (Better This Way), precum și muzica pentru dans contemporan în colaborare cu balerina Yin Yue (Shanghai, New York), care este consemnată în New York Times.
A făcut parte din trupa Arc Gotic, a cântat doi ani la clape cu Negură Bunget și a fost producător executiv la albumul Macadam al celor de la Blazzaj. A mai colaborat cu Sur Austru, Implant Pentru Refuz, Funky Growl, Moebius Strip și multe alte trupe. Organizatorii celebrului festival Sziget de la Budapesta l-au invitat trei ani la rând să susţină recitaluri, ceea ce este o raritate.
Am încercat să fiu fidel viziunii artistice care pur și simplu a apărut în mintea mea. Am fost autentic față de acea viziune și am învățat tot ce trebuia ca să pot să o exprim.
În 1998 a creat Pendul, probabil cel mai vechi site de promovare indie / underground din România. De-a lungul timpului a luat diverse înfățișări și s-a manifestat in variate moduri. În ultimul an, prin intrarea în echipă a Cristinei Frunză și al său excelent simț cultural, literar și filozofic, site-ul s-a transformat din nou. În prezent, Pendul comunică publicului larg din România produse artistice și culturale de nișă, atât din România cât și din scena internațională.
Fiind de felul său solitar, i-a fost natural să fie muzician solo. Mereu a știut că până la urmă va ajunge la a avea un grup, dar i-au trebuit vreo 13 ani până să facă acest pas natural.
Din perspectiva aceasta, contează într-o trupă cât de mult se pune accentul pe o viziune colectivă sau pe o viziune artistică personală a unui membru, dar și dacă ceilalți participă și se asociază la acel proiect. Depinde mult de structura grupului. În prezent, nu vede nicio diferență între a lucra solo sau în grup.
Eu mă consider mai degrabă producător decât instrumentist sau muzician pentru că sunt interesat să mă ocup de mai multe aspecte decât doar cele strict muzicale.
Studiul psihologului Mihály Csíkszentmihályi publicat în cartea sa Flux (volum apărut în limba română la editura Publica) l-a influențat mult în viață. Starea de flux care intervine în procesul creativ este naturală și există în oricine, spune artistul. Ea este asociată cu undele gama din creier și există nenumărate momente de scurtă durată în fiecare dintre noi când această stare apare.
El a verificat-o cel mai bine în starea naturală de a lucra, de a face ceva creativ. În mod natural, ea se extinde pe toată perioada în care lucrează, mai ales dacă e în studio sau într-un mediu controlat în care nu trebuie să facă față la mulți stimuli noi.
Starea de flux o găsesc natural atunci când lucrez la ceva creativ. Ca să o perpetuez, mi-am modificat tot life-style-ul. Tot felul în care trăiesc este optimizat pentru ca această stare să fie prezentă.
Îi place să studieze tot ce ține de muzică. Când era artist solo dedica 6-8 ore pe zi studiului tehnologiei, creării de muzică și de conținut video. Azi, studiul nu mai ține așa mult de instrumente, cât de minte. În ultimii ani dedică mai mult muncii pe partea de video decât la cea de muzică. Muzica o face în timp real, în timp ce pentru un video totul e mai lent, mai ales când e vorba de efecte speciale.
Daniel Dorobanțu a făcut multe lucruri noi pe care nu le-a mai văzut la alții și pe care și le dorea să le facă. De aceea, printre numeroasele concerte ieșite din comun se numără un concert maraton de 8 ore alături de Sol Faur (ex-Negură Bunget, DorDeDuh, Sunset in the 12th House) într-o catedrală gotică din Timișoara. Acesta face parte din seria concertelor de basm susținute în catedralele Millenium și Elisabeta din Timișoara, în munții Parâng și alte locuri neconvenționale.
A înregistrat alături de Petre Ionuțescu într-o mănăstire albumele ”Maria Radna” și ”Cartea de piatră” și au lansat la sugestia lui Marius Giura (probabil) primul album live de jazz pe vinyl din România, ”Alive at Gărâna Jazz Festival”. Plutitul pe sub apă, asemănat de amândoi cu o muzică ambientală și muzica lui Jon Hassell au făcut ca prietenia celor doi să fie una foarte solidă. Daniel își aduce aminte cum după o ieșire împreună la înot au mers direct în studio și au compus pe loc o piesă care a făcut parte de pe album direct în acea formă.
Uneori doar se întâlnesc și muzica pe care o compun instant ca un jam-session curge perfect împreună și se transformă în piese care rămân exact cum au fost simțite de fiecare în parte. Au început să facă muzică împreună din 2009, iar de atunci niciodată nu a fost un efort actul creativ, totul venind lin și natural.
Un loc greu accesibil unde i-ar face plăcere să concerteze este în deșertul Atacama, între Chile și Peru, fiind un loc de pelerinaj pentru cei pasionați de astronomie. Ia în calcul și alte locuri unde cerul e nepoluat și stelele sunt foarte vizibile. Și-ar dori să concerteze noaptea și să transmită concertul pe internet. Ideea de a concerta noaptea în România pe un cer senin, vara, pe un vârf de munte, nu o exclude în viitor. Își dorește și un concert într-un planetariu unde posibilitățile tehnice pot pune în valoare arta sa audio-vizuală.
Pe de altă parte, anul trecut a fost invitat să cânte în Senatul României, dar din cauza restricțiilor noi apărute din septembrie, proiectul nu s-a mai putut concretiza. Tot din cauza pandemiei nu a putut ține nici concertul la Ateneul Român pe care-l avuse planificat pentru 2020.
Iarna aceasta, în fiecare zi a lucrat mai ales pe partea de video, lansând periodic noi materiale. Asta a făcut ca viața să și-o organizeze prin calcularea timpilor de randare a acestor video-clipuri. Asta deoarece tot procesul de realizare a unui clip durează, în medie, cam 3-4 zile. La albumul nou lansat pe 1 februarie 2022 se gândește să facă un video pentru tot albumul de 50 de minute, iar randarea o să dureze probabil vreo 3 săptămâni.
În perioada rece (noiembrie-februarie) lucrează mult pe partea de video și pregătește materiale pentru tot anul, pentru ca începând din luna martie să stea cât mai mult timp în natură pentru a-și trăi viața interioară. Își simplifică viața la maxim pentru a se putea bucura cât mai intens de viață. În acest sens, a studiat nutriție, mișcare pentru ca întreaga ființă să fie optimizată în această direcție.
”Veșnicii” este al patrulea album de basm, de studio. E un album conceptual cu 14 piese, mult mai scurte și mai dense armonic în comparație cu albumele anterioare. Albumul abordează ideea de eternitate în 14 feluri diferite, fiecare piesă fiind o trimitere la aceste explorări.
Fiecare piesă te duce la un alt tip de eternitate. Albumul a fost compus și mixat tot deodată și a început de la o viziune care a fost unitară pentru absolut. Alături de Attila Lukinich – mixaj, mastering, a lucrat peste un an la realizarea acestui album. Attila e un om excepțional care a înțeles cum să intre în viziunea artistului și să șlefuiască fiecare val în parte, după cum spune Daniel Dorobanțu.
Lucrează mai bine în paralel la mai multe proiecte (albume sau piese) pentru a nu-și pierde entuziasmul și a nu interveni monotonia. În ultimii 10 ani e mai interesat de viziunea artistică și cum se poate modifica, până la urmă, de acea viziune.
Noi nu avem o minte individuală. Practic, noi avem o minte comună. Ce câștigă unul prin efortul personal e câștigul tuturor. Învățăm unii de la ceilalți. Cu toate că uneori pare că o ia înainte un om sau în alte momente alt om, dar de fapt suntem doar o minte colectivă și câștigul unuia e câștigul tuturor.
Daniel Dorobanțu muncește în continuare la filmul ”Neoradiant” pe care-l pregătește ca parte a albumului eponim, dar și la un al doilea album care să continue aceași direcție creativă care a născut un nou proiect muzical. Până acum a publicat două piese, una fiind cu Alira Mun, cu care are o colaborare de lungă durată.
Cu Thy Veils, lucrează la albumul ”Next Forever” care e finalizat în proporție de 80%. din punct de vedere muzical, urmând partea de video-clipuri, concert, lansare.
Un alt album la care lucrează e centrat pe poezia mistică a unei călugărițe care se numește Maica Teodosia. Înainte de a se călugări, ea se numea Zorica Laţcu și era deja o poetă foarte apreciată. O premieră va fi faptul că acest nou material pornește de la poezie, de la un text gata scris, în jurul căruia construiește muzica. Albumul se va numi ”Teodosia”.
Un alt album la care lucrează e bazat pe cartea lui Vladimir Colin – ”Basmele omului” (volum apărut în 1958). Tot ca plan de viitor este un album nou cu Petre Ionuțescu cu care se completează foarte bine din punct de vedere muzical.
Ca rezoluție pentru noul an, și-a stabilit să stea și mai mult în natură, poate chiar să locuiască în afara Timișoarei, și să facă cât mai mult sport. Dincolo de aceste aspecte ale vieții personale, știm deja că artistul ne va oferi în scurt timp multe materiale experimentale audio-vizuale inedite, nu doar în peisajul muzical românesc. Un astfel de artist merită recunoașterea noastră pentru o caerieră dedicată explorării audio-vizuale a minții și sufletului.
Va informam ca acest site utilizeaza cookies. Prin utilizarea acestui site, sunteti de acord cu utilizarea acestora. Va rugam sa va informati in prealabil despre datele colectate de acest site citind Politica de confidentialitate.