Dirijorul Alexandru Ganea, un maestru care formează elite

Alexandru Ganea este dirijor al Orchestrei “Universitaria” din cadrul UNMB și conferentiar univ. dr. la Universitatea Națională de Muzică București. Este unul dintre cei mai mari dirijori români din prezent și un pedagog care știe cum să formeze muzicieni valoroși. Cum a ajuns la succes, dar și ce face pentru ca alții să îi calce pe urme, detaliem în cele ce urmează.

Vioara, prima dragoste

Alexandru Ganea s-a născut pe 19 mai 1971 în Alexandria și este primul din familie care a ales să urmeze o carieră muzicală. Parinții săi, melomani împătimiți, l-au incurajat încă din copilărie când a avut primele sale contacte cu muzica clasică. Aceștia, deși nu erau muzicieni, iubeau muzica simfonică și aveau o colecție frumoasă de LP-uri.

Studiul viorii l-a început la Slobozia, orașul unde erau stabiliți parinții săi când era copil. După terminarea clasei întâi, la insistențele maestrului Octavian Ratiu (profesor de vioară la conservatorul bucureștean), a continuat studiile în București, unde a urmat cursurile Liceului de artă „George Enescu”.

În 1990 a absolvit liceul, iar în 1996 a finalizat studiile de licenţă şi master, specializarea vioară, în cadrul Academiei de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală, avându-i ca profesori pe Cornelia Bronzetti (vioară) şi pe Dorel Paşcu Rădulescu (muzică de cameră şi orchestră).

Ca violonist, Alexandru Ganea a obţinut premii la multe concursuri naţionale, printre care premiul al II-lea la Concursul ”Ciprian Porumbescu”(Suceava, 1983), Premiul al II-lea la Concursul ”Hariclea Darclée”(Piteşti, 1987). Se adaugă Marele Premiu ”Struna de aur” la Concursul Internaţional de la Bydgoszcz (Polonia, 1987), ca membru al Orchestrei de Cameră a Liceului de Arte ”George Enescu”, alături de Premiul I la Concursul ”Mihail Jora”, secţiunea cvartet (Bucureşti, 1992).

Alexandru Ganea, de la vioară la dirijorat

Cariera sa didactică a început ca profesor de vioară la Liceul de Muzică ”George Enescu”, iar din 1997 la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

Trecerea de la vioară la dirijat are loc în 2001 și se datorează maestrului Dumitru Goia, care a vazut în el un potențial dirijor.

După mulți ani de studiu, am hotărât că poate are dreptate și ar merita să încerc. Asta se întâmpla târziu, după ce am obtinut și licența la dirijat. N-a fost o alegere usoară, pentru că eram obligat să renunț la prima mea dragoste, vioara.

În prezent este conferențiar univ. dr. la Universitatea Națională de Muzică București şi dirijor al Orchestrei Universitaria. În anul 2010, Alexandru Ganea a obţinut titlul de doctor în muzică al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, cu o teză concepută sub îndrumarea maestrului Şerban Dimitrie Soreanu.

Ca orice personalitate de elită, formarea i s-a datorat mult și grație reperelor și modelelor din viață. Alexandru Ganea și-a găsit aceste repere nu doar în muzică, ci și în alte arte pe care le iubește: baletul, pictura, teatrul samd. Printre numeroșii oameni care l-au format, Alexandru Ganea menționează trei nume.

Este vorba despre doamna profesor universitar Cornelia Bronzetti – violonist, pedagog de talie mondială, care a format mulți tineri violoniști, răspândiți peste tot in lume. Al doilea nume este profesor universitar doctor Dorel Pascu Radulescu, un extraordinar profesor de muzică de cameră, în egală măsură un om de mare caracter.

Al treilea nume este profesor universitar doctor Dumitru Goia, un mare dirijor format la școala de la Sankt Petersburg, foarte apropiat de studenții domniei sale.

Am crezut întotdeauna în MUNCĂ, dar și în PASIUNEA cu care am slujit muzica. Cred, totodată, că MODESTIA ar trebui să ne îndrume pașii în tot ceea ce facem.

Importanța educației muzicale a publicului în reușita unui concert

Educația muzicală a publicului în reușita unui concert este extrem de importantă. Acesta este și motivul pentru care, din păcate, muzicienii sunt nevoiți să clasifice lucrările compozitorilor sau chiar compozitorii în accesibili sau mai puțin accesibili.

Este, de multe ori, o adevărată tragedie pentru muzicieni când observă că o lucrare, pe care o consideră o capodoperă, este primită cu reținere sau, în cel mai bun caz, cu o bucurie reținută.

Alexandru Ganea crede că muzica ar trebui să fie mai bine aprofundată în școli. Trebuie să existe în continuare acele stagiuni educative la nivelul tuturor filarmonicilor, iar acele concerte educative să fie frecventate de un număr cât mai mare de copii sau tineri.

De-a lungul anilor, Alexandru Ganea a urmat cursuri de măiestrie cu membrii Cvartetului Voces (1993), violoncelistul Wolfgang Laufer (1993) şi dirijorul Sabin Pautza (2004 şi 2005). Sfatul pe care l-ar da oricărui muzician este acela de a pune muzica, încă de la început, pe primul plan, pentru că e o meserie în care totul trebuie făcut cu multă pasiune, muncă, perseverență, stăruință. Restul vine cu timpul.

Tot ce facem trebuie făcut cu pasiune și abordat cu seriozitate maximă. Nu există concerte grele sau ușoare, cel mai greu concert este cel care urmează.

Cu toate că pandemia ne-a ținut pe toți departe de spectacolele muzicale, dirijorul Alexandru Ganea a avut anul acesta câteva concerte în care a evoluat alături de muzicieni de mare valoare. Un astfel de concert a fost cel alături de violonistul Florin Ionescu-Galați și de orchestra Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani.

Pandemia a fost și pentru muzicieni o mare încercare. Aceștia au renunțat la multe lucruri și și-au asumat riscul de a se întâlni să facă muzică împreună, să ofere concerte celor cărora le lipseau. Totuși, dirijorul Alexandru Ganea crede că trebuie să mergem hotărâți mai departe, să ne adaptăm noilor condiții, iar muzicienii să facă ce au făcut și până acum: muzică.

Cu siguranță, concertele actuale nu sunt la fel cu cele de dinainte. În săli, numărul melomanilor a fost redus drastic în funcție de incidență, ca de altfel și pe scenă, unde orchestrele au fost nevoite să abordeze programe de concert cu mai puțini muzicieni. Dirijorul rămâne însă optimist și crede că toată această situație mai puțin plăcută va trece în curând.

Dedicare și pasiune în formarea talentelor tinere

Între anii 2008 şi 2012, Alexandru Ganea a fost dirijor al Filarmonicii din Piteşti, instituţie la care este în prezent invitat permanent. Ultimul concert al anului 2021 a fost la Pitești alături de bunul său prieten, Florin Croitoru, la vioară.

Dirijorul se simte legat de Filarmonica Pitești pentru că este un colectiv tânăr, cu mare perspectivă în viața muzicală românească și nu numai, la a cărui formare a contribuit și el.

Filarmonici din toată țara și din Republica Moldova l-au avut ca invitat, fiind o personalitate nelipsită a Filarmonicii din Botoșani unde a avut recent un concert alături de un tânăr student al său, clarinetistul Sebastian Antoneac.

De altfel, în ultimii ani, Alexandru Ganea a dorit să evolueze pe scenă alături de tineri studenți pe care îi îndrumă. Acolo unde s-a putut, a făcut-o cu mare plăcere. Își apreciază sincer studenții, îi respectă pentru felul cum muncesc, sunt buni și consideră că merită promovați.

Eu am propus aceste concerte, dar meritul este al lor! Cândva și eu am primit un sprijin asemănător, care m-a ajutat enorm! M-aș bucura dacă, peste ani, și ei vor face același lucru pentru alți tineri la fel de promițători!

Alexandru Ganea – performanțe personale, albume, cărți

În anul 2013, numele lui Alexandru Ganea a fost inclus în ”Enciclopedia Personalităților din România – Who Is Who”, iar în 2014 a apărut volumul Alexandru Ganea, ”Repere dirijoral – stilistice ale programatismului”.

Alexandru Ganea are un album lansat în 2015 numit ”Enescu, Lipatti, Silvestri (Înregistrări Live) ”. Albumul respectiv este un CD și are două componente care merită amintite. Este realizat cu Orchestra „Universitaria” a UNMB, una din orchestrele de studenți pe care dirijorul le îndrumă, și este compus din înregistrări live, direct din concert, deci fără prea mari retușuri.

De-a lungul timpului, dirijorul Alexandru Ganea a colaborat cu pianiști precum Valentin Gheorghiu, Viniciu Moroianu, Horia Mihail, cu violoniştii Alexandru Tomescu, Florin Croitoru, Cornelia Bronzetti, sopranele Felicia Filip şi Valentina Naforniţă, dar și cu multe alte nume sonore ale muzicii clasice.

Nu am avut niciodată ca scop primordial succesul! Pentru mine, singurul scop în viața mea de muzician a fost acela de a face MUZICA de calitate, cu tot ce am eu mai bun. Câteodată am avut succes în ceea ce am facut, altădată nu… Sunt convins că totul ține de subiectiv: nu putem să fim toți Karajan (ca dirijori) sau Beethoven (ca compozitori).