profesorul de joacă Leon Magdan

Poate vă mai amintiți una din primele ediții ale emisiunii Românii au talent, atunci când un spectacol de umbre ne-a transportat instant către anii copilăriei. Momentele puse în scenă de Leon Magdan au impresionat o țară întreagă și i-au adus locul 2 în finala ediției din 2014. Astăzi îl regăsim pe profesorul de joacă la fel de dedicat misiunii sale personale – aceea de a aduce un zâmbet pe chipul celor care îl întâlnesc.

 

Exact la fel a fost și în cazul meu. Pe lângă o energie bună, am avut senzația că Leon Magdan mi-a deschis o ușă către universul său, acolo unde se râde, se zâmbește, se învață prin puterea jocului. O lume perfectibilă până la urmă, atâta vreme cât însuși personajul principal se mai sperie când băiatul său se cațără într-un copac, deși știe că la fel făcea și el cândva, iar Matei, ca orice copil, are nevoie de libertate.

Ce ar fi însă universul fără defecte? Am fi cel mai probabil niște roboți, ceea ce ar contrasta întru totul cu lumea pe care o deslușim în cele ce urmează.

 

Fiți mereu atenți la copiii voștri!

Aceasta este prima idee ce răsună puternic din exemplul lui Leon Magdan. Tot ce v-ați imaginat voi pentru traseul copiilor voștri este de multe ori diferit de preferințele lor reale.

Părinții fac această greșeală, de a considera că știu ce e mai bine pentru copiii lor. Și nu sunt atenți. De multe ori poți să-ți dai seama din detalii la ce e bun copilul. Mergi cu el cu mașina, te plimbi prin parc și îți spune niște lucruri. Le poți considera niște prostii, dar de fapt prostiile acelea pentru tine pot fi lucruri importante pentru el.

Leon a fost un copil ca oricare altul. Curios, cu chef de joacă, dar cuminte, ascultător față de părinții săi. Îi iubește enorm, chiar dacă au avut diferențele lor de opinie.

Părinții și-au dorit Politehnică și ASE pentru băiatul lor, iar el s-a conformat. Nimeni în familie nu prea lua în seamă înclinațiile lui pentru studii umaniste. Sau că notele la română erau mult mai mari ca cele de la matematică. Nimeni nu observa cum chiulea de la ore în liceu pentru a merge la anticariat să citească literatură.

Patru ani s-a pregătit pentru admiterea la cele două universități, obiectivul suprem în perioada liceului. Un obiectiv atins în cele din urmă, dar la care a renunțat după trei ani de facultate.

Astăzi, Leon Magdan conduce propria editură, iar părinții săi veșnic tineri lucrează în continuare cot la cot cu el. Nu știm cum ar fi arătat viața între tipare, dar cu siguranță nu ar fi existat profesorul de joacă de astăzi.

 

Leon Magdan în sistemul de învățământ

Șansa a făcut ca Leon să devină profesor de religie chiar în școala în care a învățat. Ținând cont și de rigorile sistemului, a încercat să aducă un suflu nou unei materii unde ar fi bine să nu pui accent pe ceea ce reproduce copilul… A introdus povestea în prelegere, iar copiii asistau fascinați la orele sale, chiar și atunci când erau de alte confesiuni,

După câțiva ani de religie, a trecut la limba și literatura română. Atunci, la fel ca și astăzi, și-a exprimat în nenumărate rânduri nemulțumirea față de programă și calitatea manualelor, de la toate clasele. Treptat a început chiar el să creeze materiale alternative pentru copii.

Rugămintea mea către toate cadrele didactice este să introducă joaca în materia lor. Toată lumea știe Teorema lui Pitagora, dar nimeni nu le-a spus copiilor la școală cum a apărut, că Pitagora trebuia să afle înălțimea unei piramide. Nu știa cum să facă, dar s-a gândit să calculeze înălțimea piramidei după umbra ei. Ia copilașii de mână, ieși cu ei în curte și calculează înălțimea școlii după umbra ei. Și o să vezi că acei copii nu vor uita niciodată ora aceea de matematică.

Ultima experiență în sistemul clasic de învățământ a venit recent, chiar în comunitatea în care locuiește. Deoarece învățătorul de la clasa băiatului său s-a îmbolnăvit, Leon Magdan s-a oferit să fie suplinitor pentru câteva luni – o amintire memorabilă, mai ales fiindcă a avut ocazia să observe o altă latură a lui Matei.

În rest, Leon se joacă, așa cum a făcut toată viața sa. Fie că îl găsim în sala de clasă sau pe scena spectacolelor de cultură generală pentru copii de toate vârstele, profesorul de joacă inventează mereu activități educative. Este pasionat în primul rând de jocuri logice, cele care nu necesită materiale, ci mai degrabă cuvinte, idei, noțiuni sau sentimente.

 

Câți tătici vedeți în patru labe în groapa de nisip?

Joaca este poate singura materie la care nu beneficiezi de vacanță, pentru că de data aceasta este o vacanță permanentă. Joaca se învață, la fel ca o limbă străină. Trăim cu senzația că e ceva natural, firesc și așa este, dar asta nu înseamnă că nu trebuie perfecționat acest instinct. Prin joc ai ocazia să transmiți niște valori, niște învățături, să îl educi pe cel mic și în același timp să te autoeduci pe tine, cel mare.

Joaca și educația merg așadar în tandem. Vedem asta nu doar la copii, ci și în viața de adult, când nu mai suntem deloc atrași de o înșiruire de concepte și învățăm mai bine prin exemple practice, jocuri de rol sau simulări.

La copii, însă, responsabilitatea este mult mai mare. Profesorii și mai ales părinții au de format un pui de om, iar jocul este cea mai bună modalitate de conectare. Până la urmă, cât de dificil poate fi să te joci? Dacă îți e drag de acel copil, restul vine de la sine.

Leon Magdan ne invită să observăm cu atenție cum râd cei mici. Când se joacă cu alți prieteni, când se joacă pe tabletă, când se uită la desene animate sau când sunt cu părinții lor. Cel mai colorat și fericit râs va fi cel din familie.

Nevoia lor de bază nu se referă la lucruri materiale, ci la apropierea părinților. Este vina noastră din păcate, pentru că așa i-am obișnuit, să le cumpărăm, să nu care cumva să se plictisească…

Copiii nu trebuie plimbați în fiecare seară pe la un alt opțional, doar-doar să îi ținem ocupați. Trebuie lăsați să respire, să fie liberi și să se bucure de cei dragi.

Mi-aș dori ca profesorii să discute în cancelarie între ei despre volumul temelor pentru acasă. Nu cred că se întâmplă asta prea des.

Pentru Leon, cel mai trist e când vede prin parcuri, aproape de fiecare dată, cam același scenariu. Copiii separat, iar mamele pe bancă, vorbind de ale lor. Sigur că socializarea cu cei de aceeași vârstă e importantă, însă profesorul de joacă și-ar dori să vadă mai des tătici în patru labe, murdărindu-se în groapa de nisip alături de copiii lor.

Nimic nu se compară cu fericirea din ochii unui copil, atunci când vede că propriul părinte îi acordă atenție!

 

Inspirația vine… deschizând frigiderul!

Există deja câteva zeci de povești cu semnătura lui Leon Magdan. În fiecare dimineață, la ora 7.50, profesorul de joacă se aude la Radio ItsyBitsy cu pastila Îndrăgostit de România.

În spectacolele pe care le susține, Leon știe când și cum începe, dar aproape niciodată cum se va termina. Are o direcție prestabilită, însă totul se construiește în funcție de energia dinspre public. Interactivitatea e acolo, indiferent dacă are în față 5 sau 3000 copii.

Profesorul nostru este colecționar de jocuri și se bazează deseori pe antologia de povești pe care a adunat-o în timp. Sunt jocuri din diferite culturi, adaptate în funcție de publicul cu care interacționează.

Deseori, jocurile pe care le propune sunt inventate pe loc. Și, poate, la fel ca și mine, vă întrebați – de unde atâta inspirație?

Imaginează-ți că vrei să gătești ceva. Poți merge la magazin, poți să-ți faci o rețetă în cap dinainte, poți să ai foarte clar ce vrei să gătești. Există și varianta cealaltă, să deschizi frigiderul și să vezi ce ai la îndemână acolo.

Leon își propune o serie de activități zilnice pentru copilul său. Să citească o carte, să discute despre 2-3 personaje, neapărat să vorbească despre ce îi face lui Matei plăcere. În rest, totul se construiește spontan, de la deja celebrele jocuri logice până la bătăi cu furtunul de apă afară în curte. De cele mai multe ori, deschizând frigiderul imaginației.

Așa cum deschizi o carte de bucate și încerci o rețetă nouă, la fel de bine ai putea să încerci o idee nouă de joc cu copilul tău!

 

Leon Magdan: „Fă tu ceva să schimbi viața copilului, nu aștepta de la alții!”

Pe vremea când era student, Leon a lucrat o perioadă ca ghid turistic. A bătut țara în lung și în lat și a ajuns să cunoască foarte multe povești despre România.

În afară de peisajele ireale, s-a convins că adevărata frumusețe a unui loc stă exact în aceste povești. Când cunoști legendele locului, oamenii care își pun amprenta pe o comunitate, ajungi să te îndrăgostești de România. Și nu vorbim aici de acea Românie hulită de la televizor, ci de cea de la „firul ierbii”, unde cel puțin el personal cunoaște mii de exemple de oameni care generează schimbare.

Ține de fiecare din noi să schimbe sistemul. Fă tu ceva să schimbi viața copilului, nu aștepta de la alții.

Până când fiecare colțișor de țară se va putea bucura de un centru cultural, Leon Magdan face tot ce stă în puterea lui. De la gesturi mici, de a trimite idei de jocuri oricui îi scrie un mesaj, până la pastile zilnice la radio sau evenimente de impact, Leon se asigură că cei care îl cunosc înțeleg importanța jocului în educație.

În circa doi ani, profesorul de joacă are în plan publicarea unei cărți unice la noi. Un ocol al pământului în jocuri specifice fiecărei țări. Astfel încât copilul să se distreze și să învețe în același timp despre influențe africane, despre eschimoși, despre indieni sau despre orice altă populație de pe glob.

Până când se va concretiza, Leon Magdan ne lasă acest gând de final, care sper să rămână literă de lege pentru oricine citește aceste rânduri:

Recomand oricărui părinte să devină colecționar de zâmbete ale copilului său. Să vâneze zâmbete ale copilului. O zi în care nu s-a jucat cu copilul și copilul nu i-a zâmbit e o zi în care nu a trăit, în care nu a fost părinte. Așa cum îl imbraci, îl speli, la fel are nevoie de tine ca partener de joacă.

 

* Contactul cu Leon Magdan a fost facilitat de către Nadia Tătaru. Dacă știi și tu pe cineva despre care merită să scriem, dă-ne un semn!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *