Elena Mîndru este originară din Cluj-Napoca, fiind cunoscută drept cântăreață, compozitoare, aranjoare, producătoare de muzică, cu precădere insteresată și activă în genul muzicii jazz. A studiat compoziția la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, iar mai apoi jazzul la nivel de masterat la Royal Academy Aarhus din Danemarca, Royal College of Music Stockholm din Suedia și Sibelius Academy din Helsinki, Finlanda. În prezent e doctorandă la Sibelius Academy, departamentul de jazz, unde predă muzică, produce albume, organizează turnee, concerte și conferințe despre muzică.

A primit multe premii de-a lungul timpului, cele mai importante din perspectiva jazzului fiind Premiul al doilea și Premiul Publicului de la Montreux Jazz Voice Competition.

Cu toate că locuiește în Finlanda alături de soțul ei, care îi este și partener muzical, și de băiețelul lor născut anul trecut, Elena a rămas apropiată sufletește de țara în care s-a născut.

Elena Mîndru & Orchestra Română de Tineret celebrează Centenarul României cu un turneu inedit de jazz simfonic în perioada 6-9 septembrie 2018, motiv pentru care vă invităm să o cunoașteți mai bine prin intermediul acestui articol.

 

Primii pași spre jazz

Elenei îi este greu să spună dacă primul său succes a fost cel de la 17 ani când a câștigat Festivalul Mamaia Copiilor și Festivalul George Grigoriu sau la 7 ani când a participat la Tip Top Mini Top. Ce poate spune sigur e că a descoperit jazzul când avea 14 ani, prin Stefan Vannai, profesorul care împărtășea copiilor și studenților pasiunea sa pentru jazz la Palatul Copiilor din Cluj-Napoca.

Elena s-a format alături de creațiile unor nume ca Nina Simone, Dee Dee Bridgewater, Diane Reeves, Eva Cassidy, Aura Urziceanu, Herbie Hancock, Igor Stravinsky, Adrian Pop, Stefan Vannai, Efortless Mastery (Kenny Werner) și lista ar putea continua mult.

A fost influențată de mulți oameni din jurul său, muzicieni și non-muzicieni deopotrivă. Părinții Petru și Saveta sunt primii ei mentori, cei care au observat înclinația spre muzică și au susținut-o să facă ceea ce îi place. În timpul facultății de la Cluj, a avut bucuria să fie îndrumată de profesorul Adrian Pop, care a știut să vadă părțile bune din calitățile ei muzicale.

Din păcate, jazzul nu este predat în România în mod serios. Și din păcate, la nivel academic nu este întotdeauna luat în serios. Însă toate experiențele cumulate din concertele și proiectele pe care le-am avut de-a lungul carierei mele, munca cu fiecare muzician pe care l-am întâlnit m-au învățat multe lucruri și suficiente pentru a putea ține pasul mai apoi și în universități europene.

Elena Mîndru și-a construit viața pe principii solide, din care nu lipsesc respectul pentru cei din jurul nostru, păstrarea promisiunilor, recunoașterea propriilor greșeli și capacitatea de a oferi o mână de ajutor chiar fără a se aștepta ceva în schimb.

Cum a ajuns Elena Mîndru să studieze în Finlanda

A plecat din țară cu dorința de a studia într-un loc unde exista deja tradiție în a preda jazzul. Prima încercare a fost la Berklee College of Music din Boston, SUA, unde a fost acceptată cu o bursă parțială când avea 17 ani. Cum nu și-a permis să plătească diferența necesară, a ales să studieze în România după liceu. Asta i-a prins foarte bine, recunoaște ea acum.

Pentru masterat a aplicat la universități din Europa, mai aproape de casă. A fost acceptată în Nordic Master of Jazz, un program cu patru universități scandinave partenere, din Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia. Așa a ajuns la Helsinki, Finlanda în anul al doilea de masterat.

A face muzică în România versus Finlanda

Finlanda investește mult mai mult în educația muzicală, într-un mod mai practic. Mulți oameni știu să cânte la un instrument, la un nivel începător-mediu. De aici pleacă mai departe multe detalii: interesul publicului pentru muzica live de orice fel, percepția publicului despre muzică și muzicieni, respectul publicului față de muzicieni, de profesorii de muzică. Aceste lucruri se văd și când vine vorba de muzica jazz.

Un muzician format în România învață întâi de toate în Finlanda ce înseamnă profesionalismul și modul de comunicare eficient. Există și excepții în mod evident, însă majoritatea vin cu partiturile studiate, la timp. Poți să ai încredere că programul se va respecta și că nu vor lipsi de la repetiții sau concert. Simplifică mult colaborările și munca cu ceilalți muzicieni. Uneori, Elenei îi lipseau aceste lucruri în România.

Pentru că în Finlanda există multe școli unde se predă jazzul și muzica pop, de timpuriu, există mult mai mulți muzicieni bine pregătiți și mai multe opțiuni de colaborare. Prin aceste colaborări, Elena a învățat să fie mai eficientă și mai productivă în felul de a lucra individual sau cu ceilalți muzicieni.

Elena Mîndru despre importanța educației muzicale a publicului în reușita unui concert

În ceea ce privește educația muzicală în România, Elena Mîndru consideră că avem multe extreme, la fel ca și partea socială sau financiară. Unii au parte de educație muzicală suficientă în termeni de ore, însă prea teoretică, iar alții nu au parte deloc. Crede că un balans, undeva la mijloc, cu o programă redusă, însă mai practică ar fi mai utilă în viitorul fiecăruia.

Educația muzicală este extrem de importantă în general, din punctul meu de vedere, în formarea oricărui individ. Reușita unui concert nu stă neapărat în educația muzicală a publicului, ci mai degrabă în deschiderea sufletului și a minții lor. S-ar putea ca o minte educată, însă fără deschidere sufletească să nu primească muzica în inima și judecata lui. La fel, o minte fără la fel de multă educație (muzicală sau de orice fel), dar cu sufletul deschis, care vibrează la fiecare sunet pe care îl aude venind de pe scenă.

Elena Mîndru aduce muzica românească către publicul de jazz din toate colțurile lumii

Elena Mîndru

Elena Mîndru aduce Symphonic Jazz-ul în orașe fără filarmonică

Elena Mîndru a preluat în repertoriul propriu piese scrise de compozitori români (Johnny Răducanu, Marius Popp, Adrian Pop, Dan Variu și alții) sau scrise de ea. O parte dintre ele au influențe din folclorul românesc și chiar versuri în limba română. Le-a cântat în New York, Aarhus, Aalborg, Stockholm, Tallin, Amsterdam, Rotterdam, Heidelberg, Mannheim, Helsinki și alte orașe din Finlanda sau Europa.

A avut doar remarci pozitive, mai ales în ceea ce privește limba română. Publicul ei este de obicei suprins de similaritatea în sonoritate cu spaniola, italiana (limbi apreciate și studiate ca hobby în Scandinavia), dar și de faptul că există piese de jazz din România.

Cum influențează cultura imaginea unei țări

Muzica și orice formă de artă în general joacă un rol extrem de important în imaginea unei țări. Mai ales în Scandinavia. Iar România ar trebui să învețe să profite de acest lucru. Ar fi bine să fim mai atenți la ce fel de știri transmitem presei internaționale, despre ce alegem să informăm pe ceilalți și în ce anume investim.

Investiția în cultură și în educație nu a fost niciodată în van. Finlanda în moment de criză economică a ales să investească în educație în loc să taie din finanțare, de exemplu.

Am uneori impresia că unii furnizori nu au nevoie de clienți, că o duc prea bine – cazare, masă, transport etc. În cazul furnizorilor de servicii, educarea timpuriu a simțului civic (despre care copiii din școlile finlandeze vorbesc tot timpul) ar face o mare diferență. În ceea ce privește instrumentele și infrastructura de transport, e o chestiune financiară evidentă. Cei din conducerea țării noastre ar trebui să ia o pauză de la a face circ și să se ocupe de lucruri necesare și importante.

Problemele diferă de la caz la caz, de la proiect la proiect. Uneori lipsa instrumentelor bune și a lipsei infrastructurii de transport îngreunează mult întregul turneu. Apoi, în unele cazuri, comunicarea lasă de dorit când vine vorba de servicii de orice fel. În plus, muzicii de calitate în România îi lipsește o promovare puternică în media.

Partenerul de viață și de scenă

A fi o familie atât în viață cât și pe scena e uneori un atu, alteori o provocare. Soțul Elenei, Tuomas J. Turunen, pianistul formației, a compus și orchestrat multe dintre piesele pe care cei doi le cântă. Sunt amândoi firi puternice și au viziuni diferite uneori, așa că au învățat amândoi ce înseamnă diplomația. Experiența i-a învățat cum să relaționeze într-o situație tensionată și cum să rezolve situațiile încordate atunci când sunt și alții în preajmă, mărturisește Elena Mîndru.

E în același timp și un atu, mai ales că cei doi călătoresc mult și nu trebuie să fie separați mult timp. Luca, baiatul lor, are deja în jur de 30 de zboruri la activ în primul an de viață.

Sfaturi pentru tinerii care vor să plece din țară

Elena Mîndru le recomandă tinerilor dornici să plece, să nu uite că în România sunt și lucruri pozitive. A pleca nu înseamnă întotdeauna spre mai bine. Performanța pornește și de la munca pe care o face fiecare dintre noi, etica studiului individual, nu numai de la ceea ce îți oferă o universitate din străinătate.

Apoi, aspectul social e un lucru important de considerat, pentru unii poate fi crucial. Dacă nu și-ar fi găsit alesul inimii în străinătate, Elena Mîndru s-ar fi întors în România, așa cum plănuise când a plecat la studii.

Mi se pare incredibil când aud că sute de mii de spectatori vin să asculte un DJ pe o arenă, iar filarmonicile adună cu greu cinci sute de spectatori. Nu sunt de acord cu zicala ”asta e ceea ce vrea publicul”. Cred că publicul vrea ceea ce i se oferă, mai ales când i se oferă insistent și cu o campanie de marketing puternică în spatele ofertei.

În septembrie 2018, Elena Mîndru aduce Symphonic Jazz-ul în orașe fără filarmonică

Elena Mîndru

Elena Mîndru aduce Symphonic Jazz-ul în orașe fără filarmonică

Elena Mîndru vă așteaptă alături de Orchestra Română de Tineret în luna septembrie, în 4 orașe din Transilvania fără filarmonică. Turneul se numește Symphonic Jazz in Transylvania și este organizat prin asociația sa culturală ACEM prin care se ocupă și de proiecte culturale. Concertele vor fi în Sighișoara (6 septembrie), Zalău (7 septembrie), Negrești-Oaș (8 septembrie) și Toplița (9 septembrie).

Acesta e un turneu co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, Primăria Sighișoara, Primăria Zalău, Primăria Negrești-Oaș, Primăria Toplița cu sprijinul unor parteneri locali, naționali și internaționali precum Asociația Transilvania Cultural, KulturTandem International e.V.

În turneu o vor avea alături pe dirijoarea cubaneză Cosette Justo-Valdes, împreună cu Dan Variu la fluier și în calitate de compozitor, pe soțul ei Tuomas J. Turunen la pian, pe basistul Michael Acker originar din Brașov și pe tobarul bulgar Bobby Petrov.

Publicul din aceste orașe și din împrejurimi va putea face cunoștință cu un concert unic și extraordinar, în care muzica jazz este îmbinată cu muzica clasică, cu influențe folclorice românești. Ideea generală a turneului e să ajungă în orașe care nu dispun la ora actuală de filarmonică proprie și în care accesul la acest tip de eveniment este redus. Elena Mîndru speră ca la acest turneu să aibă un public cât mai mare și să inițieze o tradiție prin acest tip de concerte.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *