Ines Nerina Rambu

Ines Nerina Râmbu are 27 de ani și în trupul ei zace o forță mare. Simte că poate muta munții din loc, iar boala pe care o poartă de patru ani a întărit-o, pe când, poate pe alții, i-ar fi pus la pământ. A fost diagnosticată cu diabet, dar niciodată nu s-a întrebat „de ce ce am pățit eu asta?”.

 

În acest moment se ocupă full-time de afacerea proprie care a început în urma unui start-up din fonduri europene și de un ONG. Are o minte creativă care nu-i dă pace și ticluiește noi și noi proiecte. Este îndrăzneață și aspiră ca în 10 ani să reușească să construiască o clinică de diabet în zona Moldovei și în 30 de ani să devină Ministrul Sănătății.

Până atunci, ne ține aproape cu informații, cu poze și videouri despre cât de frumos își trăiește viața chiar și când are diabet pe blogul său personal. A ajuns, mai nou, să aibă o prelungire în YouTube, Instagram, Facebook și Tik-Tok.  Asta înseamnă că abordează teme precum terapia cu insulină, calcule făcute pe clătitele cu Nutella, despre cum să faci sport în siguranță, cum folosim noile tehnologii în diabet, dar și teme tabu precum alcoolul, tatuajele, burnout sau picajele emoționale.

Am descusut-o și fără ascunzișuri, Ines a răspuns tuturor curiozităților. Am dat de o persoană care, după cum spune chiar ea, e în punctul în care e împlinită și spune asta datorită faptului că a atins maturitatea la care își cunoaște nu doar calitățile, ci și slăbiciunile. A reușit să facă pace cu toate vulnerabilitățiile sale și să pună accentul pe lucrurile care o satisfac.

 

Valori cu care a plecat la drum în viață

Când era mică și oamenii o întrebau ce își dorește să devină când va fi mare, răspunsul ei era unul pueril și anume „mireasă”.

Cât de naivă eram să cred că asta înseamnă împlinirea, dar cred că substratul răspunsului meu de atunci venea din faptul că mi-am dorit să am o familie la fel de iubitoare și echilibrată cum vedeam acasă.

A fost binecuvântată cu o familie frumoasă care i-a purtat necondiționat iubire și în sânul ei a cunoscut respectul. Cele mai proaspete amintiri sunt cinele servite împreună. Cu această ocazie mulțumește părinților pentru copilăria liniștită și crede le-a arătat recunoștință pentru tot ce au înfăptuit pentru ea prin activitățile și rezultatele bune la școală și nu numai.

De la tată, Ines a prins drag de carte, de frumos, de adevăr, de cultură. Mama mereu a pus accentul pe iubire, sinceritate, dăruință, fericire, iar fratele său a fost stâlpul care i-a dat mereu încredere când s-a îndoit de forțele sale.

Mi-a amintit mereu că am inepuizabil de multe resurse în interiorul meu să pot face orice.

 

Ines Nerina Râmbu: „Șocul a fost imens, dar acceptarea a venit repede!”

Pe când era la master la limbi străine, tânăra a aflat ce înseamnă concret să ai diabet de tipul I, dar în egală măsură că nu e așa rău să trăiești cu el, atât timp cât înveți să-l gestionezi. Cu ajutorul insulinei, ce-i drept, dar și cu sprijinul unui psihic puternic la care nu s-ar fi gândit că-l deține până în acel moment. A realizat că e singura responsabilă să facă față la tot ce urma să vină.

Nu voi uita niciodată prima frază pe care am citit-o despre diabet. Eram la terapie intensivă pe patul de spital după câteva ore de la aflarea diagnosticului și i-am cerut asistentei pliante cu informații despre diabet pentru că la momentul respectiv nu știam absolut nimic despre această boală. Am deschis pliantul și prima frază suna așa: „un pacient cu diabet de tipul 1 dacă nu își administrează insulina moare”.

Diabetul nu a împiedicat-o să urmeze doctoratul. Din contră, a luminat-o. Și-a dat seama ce vrea să facă cu adevărat.

Ines Nerina Rambu

Nu a ajuns niciodată să profeseze și să ocupe un post de titular sau suplinitor pe vreo catedră, dar a rămas doar cu gustul simțit pe perioada practicii din facultate.

Experiența din Franța este pentru mine o reușită, atât academică, cât și personală. Pentru mine reprezintă o mândrie că am putut fi studentă la Universitatea Sorbona din Paris. În afară de asta, faptul că după doar câteva luni de la diagnostic eu am reușit să îmi iau insulina în bagaj și să plec în Franța, reprezintă o aventură cu o încărcătură emoțională și personală profundă. Nu am fost niciodată curajoasă, iar acela a fost punctul zero în care eu am început să scriu povestea unei curajoase pe care urma și eu să o cunosc ulterior.

 

Boala nu a semănat frică în sufletul tinerei Ines Nerina Râmbu

Frica a fost cea care, de fapt, i-a salvat viața. Ines a fugit de ea și nu a răspuns pozitiv acesteia. Frica exacerbată nu și-a făcut loc în interiorul său. A ocolit-o, deoarece deseori poate fi distructivă. Nici stigmatizării nu i-a dat voie să se așeze pe fruntea sa.

Salvarea mea de bulling a fost decizia de a vorbi despre ceea ce mi se întâmplă și de a trăi cu diabet în văzul lumii.

Fratele, persoana care a aflat primul vestea, a încurajat-o permanent. La aflarea proaspetei vești, cei doi s-au îmbrățișat strâns, iar cuvintele nu și-au mai avut rostul.

În primele două zile nu am sunat pe nimeni, mi-am închis telefonul și am citit toate informațiile pe care le aveam din spital. Deci singura persoană care a aflat a fost fratele meu, iar după două zile când am înțeles situația i-am anunțat și pe părinții mei.

Ulterior, și-a creat un business de sine stătător. Concepe haine speciale și vine în sprijinul femeilor care poartă aceeași boală ca ea.

Sclipirea a venit în momentul în care chiar ea s-a confruntat cu o lipsă, un obstacol. În momentul în care și-a schimbat tratamentul și a trecut la o pompă de insulină, a fost pusă în fața unei situații noi și anume că nu avea unde să își pună pompa atunci când voia să poarte rochiile sau fustele sale preferate.

Atunci mi-a venit ideea să desenez niște piese vestimentare cu buzunare cu acces prin interior pentru firul pompei de insulină. Dar magia s-a întâmplat când un coleg de facultate mi-a spus că ar fi genial să vin la un curs despre cum se aplică un proiect pentru fonduri europene, pentru că am șanse cu ideea mea. Și trei ani mai târziu, fac asta full-time.

 

Creator de conținut pentru o comunitate nișată

Chiar cu două luni înainte de aflarea diagnosticului pus de medicii din Iași, Ines Nerina Râmbu a dat viață unui blog pe care îl gândise cu totul altfel față de cum e conturat acum. Citise foarte multe despre diabet, nutriție, medicină și ulterior a dorit să împărtășească toate informațiile noi cu persoane care rezonau cu ea din punct de vedere medical.

Are peste 100.000 de urmăritori și o măgulește acest număr impresionant. Nu se aștepta să prindă un public atât de mare prin tot ce întreprinde ea pe social media, dar cert este că realizează conținut de real ajutor.

Nu mi-am imaginat niciodată și nici nu mi-am dorit în mod expres să fiu vlogger. Eram în Franța și testam pentru prima dată un senzor de monitorizare a glicemiei; era un aparat nou care-mi ușura foarte mult viața cu diabet despre care scriam pe blogul meu, iar un cititor mi-a sugerat să fac un video în care să explic cum se înserează senzorul pentru că în scris nu înțelege prea bine cum funcționează. Așa am devenit vlogger, punându-mă în fața camerei, apăsând butonul REC și vorbind despre noile tehnologii de diabet pe care le descopeream.

Singură a învățat să-și editeze posturile, de pe Youtube, prin intermediul tutorialelor. A prins curaj și a înțeles că trebuie doar să fii responsabilă cu ceea ce postezi și sinceră.

 

Lucruri curajoase pe care le-a încercat Ines Nerina Râmbu în viață

Dacă nu a doborât-o diabetul, nimic altceva nu o va mai pune jos. A făcut-o stâncă, după cum declară.

Garantat sunt și zile când se simte vulnerabilă, dar își ridică singură moralul făcând activități care îi sunt pe plac.

Pe lângă salariile angajaților, facturi, colete, furnizori, împachetări, găsește timp pentru sufletul său. A descoperit de curând bicicleta și a transformat mersul pe bicicletă într-un hobby.

Ori de câte ori am timp caut un traseu și fac o drumeție pe bicicletă. Îmi place să fac drumeții pe munte. Și când am mai mult timp liber îmi place să călătoresc. Acum că s-au deschis granițele fac tot posibilul și tot efortul financiar să plec în vacanță în țări străine.

Ines, la fel de frumoasă să te menții, și la chip, și la suflet!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *