Ionela Grecu s-a născut cu cataractă. În lumea sa este întunecat totul, foarte puțin zărind cu ochiul stâng. Vede doar un procent de 10%, dar nu o limitează din a face lucruri curajoase. Are puțin peste un an de când practică escalada și totuși a participat la patru competiții anul trecut la Innsbruck, Briancon, Moscova (locul 1) și Los Angeles (locul 3).

 

Din fetița care se visa medic într-un cabinet a ajuns să dea rețete de determinare și ambiție celor care își limitează convingerile că oamenii nevăzători nu pot, nu vor reuși în viață să progreseze sau să-și depășească condiția.

Din fetița timidă, la locul ei, care nu deranja deloc în jur, a ajuns tânăra plină de viață și mult mai comunicativă. Și-a găsit un rol în societate oferind un exemplu prin sportul pe care l-a ales să-l practice, descoperindu-l la îndemnul altora și totuși, de care s-a îndrăgostit foarte rapid.

Se pregătește pentru alte trei competiții antrenându-se săptămânal. Zilnic poartă gândul că poate și mai mult de atât. Dorința cea mai arzătoare a sa este să vină acasă cu titluri din SUA, Austria și Elveția. 

 

Dizabilitatea nu a împiedicat-o să-și arate abilitățile

Ionela Grecu s-a născut cu cataractă la ambii ochi. A avut operație la ochiul drept, în Slatina, județul Olt, dar a fost o nereușită. După 2 ani, a fost operată și la ochiul stâng în București, unde a fost ceva mai bine. În prezent, percepe tot ce o înconjoară cu ochiul stâng în proporție de 10%.

A mai fost de-a lungul timpului și la alte consultații oftalmologice, dar i s-a spus că o operație nu va avea rezultatul dorit, iar lucrurile se pot înrăutăți.

Poate a avut momente când își pierdea încrederea și stima de sine scădea. A avut însă parte în viață de foarte mulți oameni empatici. Fie vorba, nici nu ar avea de ce, pentru că Ionela a fost copilul și a crescut adultul care a făcut totul ca la carte. A studiat, a învățat, a lucrat în domeniul kinetoterapiei și nu a așteptat nimic pe degeaba de la nimeni.

Mereu s-a aliniat lângă cei care nu poartă nicio deficiență, pentru că a meritat. Au ajutat-o ambiția și perseverența conturate în sânul familiei. Acolo a simțit iubire și sprijin permanent, astfel s-a dezvoltat într-un mediu sănătos și armonios. Poate, câteodată, a făcut lucrurile puțin mai greu, dar nu le-a lăsat neterminate. Nu o caracterizează.

Eu cred că nimic nu este întâmplător. Poate eu sau poate părinții mei au avut ceva de învățat și cu atât mai mult astăzi, oamenii din jurul meu. Pentru că vreau să le inspir că nimic nu e imposibil cu voință, perseverență, ambiție. Și nu poți se transformă în pot.

 

Ce vise purta fetița Ionela Grecu

Într-o lume întunecată, plină de clișee și de prejudecăți, Ionela Grecu și-a dat voie să viseze ca oricare alt copil de vârsta ei și să-și desfășoare pasiunile. Iubea să asculte piese de teatru, să asculte radioul, să se joace cu păpușile, să fie medicul lor, să le trateze și să le consulte.

În pofida deficienței pe care o poartă de la naștere, a „scăpat” de bullying care, în zilele noastre, este din ce în e mai prezent în rândul copiilor sau elevilor de școală. Poate pentru că a fost prima la școală, era sârguincioasă și datorită faptului că împrăștia bunătate, avea prieteni mulți. Nu i-a numărat, deși era foarte bună la calculele matematice și cu drag își amintește de acele timpuri.

A fost eleva unei școli speciale pentru deficienți de vedere din Buzău, un lucru pe care l-a perceput ca pe un progres, căci a avut ocazia să plece din satul său natal și să descopere o lume nouă. A întâlnit unii copii mai empatici, unii mai puțin empatici, dar întotdeauna a avut prieteni și profesori care au încurajat-o.

Pe perioada școlii am stat la cămin și mergeam acasă în vacanțe. A trebuit să mă îngrijesc de una singură, dar am reușit cu succes datorită colectivului de la școală, profesorilor, prietenilor.

 

Sportul – parte din viață

Nu i-a insuflat nimeni ideea Ionelei că nu va reusi, iar acest lucru a încurajat-o să pășească doar înainte. Nu s-a complăcut în vreo situație anume, mai ales că nu a auzit deseori  „nu poți”, poate spre deosebire de alții.  

A avut zile când se întreba dacă poate să facă performanță în sportul ales, să facă parte din Lotul Național de Paraclimbing din România. Tot singură a ajuns la concluzia că escalada o face fericită.

La început sportul, pentru mine, a fost ca o ancoră. Era ceva pe care mă bazam și aveam și abilități sportive, dar acum este o parte din viața mea și chiar îmi place mult și îmi aduce bucurie. Am o formă fizică mult mai bună și datorită escaladei am ajuns să cunosc locuri si oameni noi. Am participat la competiții alături de echipa Lotului Național și am fost în Franța, Austria, SUA până acum.

Îndeamnă pe oricine să încerce să escaladeze, doar dorință pentru a încerca ceva nou să ai. Dacă vrei să ai și rezultate, secretul este să te antrenezi cât mai mult. Prin mult exercițiu, se vede și productivitatea întotdeauna.

De escaladă, a aflat de la prieteni. A început în februarie 2021 și au avut alții grijă să îi îndrume pașii să ajungă la rezultate remarcabile. Ionela Grecu, în septembrie, 2021 a obținut locul 1 la Moscova și poartă cu mândrie acest titlu.

Surprinzător, cei apropiați nu m-au descurajat când le-am spus că m-am apucat serios de escaladă. Cred că de-a lungul timpului au fost mai multe voci care m-au încurajat printre care prietenii mei, echipa de la Climb Again și antrenorul meu, Claudiu Miu.

 

Cum arată sufletul tinerei Ionela Grecu

Fiecare persoană se definește în mai multe sau mai puține cuvinte, dar unii ies în evidență prin faptele lor și prin felul în care reușesc să relaționeze cu ceilalți. Se spune că nu e bine să lași pe alții să spună cine ești, ci să te uiți în oglindă și să-ți repeți zilnic că într-o lume în care e ușor să faci rău, tu faci bine.

Ionela Grecu nu se vede în oglindă, dar își cunoașe bine sufletul și știe că este unul colorat. Poate, pe alocuri, și-a mai pierdut din strălucire purtând deficiența de vedere, dar mereu a găsit resurse să-l facă să râdă și să se simtă specială ca om, ca un întreg.

Poartă mulțumire multă în el, dar și recunoștință pentru fiecare om care a crezut în ea și nu i-a tăiat aripile, în special celor care creionează echipa Climb Again. Să te menții mereu vie, dragă Ionela, iar când simți că nu mai poți, de fapt, mai poți puțin! Să crezi mereu în super puterile tale!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.