Mirela Barcan, învățătoarea-magician care crește adulți echilibrați, frumoși și înțelepți

Mirela Barcan este învățătoare la Școala Gimnazială ”Ion Basgan” din Focșani și a fost selectată de curând unul din „Creatorii de educație”. De 34 de ani lucrează în sistem atât cu copii, cât și cu adulți. A absolvit Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie, specializarea Sociologie, la Universitatea „Dunărea de Jos” Galați. Este mentor de dezvoltare profesională, consilier și trainer în domeniul educațional, dar a fost și director, metodist, inspector școlar și evaluator școlar.

 

Deoarece trăim într-o societate care are o nevoie tot mai acută de o platformă clară și adaptată în Educație, am decis să aduc în fața dumneavoastră, cât mai multe exemple de dascăli care, iată, au găsit soluții pentru a capta atenția elevilor și de a-i aduce la școală cu plăcere și nu pentru că trebuie.

Deși acești dascăli sunt și ei activi în același sistem rigid, aceștia ne dovedesc că răspunsurile stau întotdeauna la profesori, iar dacă rezultatele sunt pe măsură, sistemul devine și el unul maleabil!

Dacă ar fi să comasez activitatea doamnei învățătoare Mirela Barcan într-un singur reportaj, mă tem că nu am să reușesc. Am să mă străduiesc să evidențiez măcar calitatea umană și dăruirea pentru această profesie, care i se potrivește ca un condur de cristal.

Cândva, în copilărie, scriam cu creta pe ușile din casă și mă jucam „de-a școala” cu păpușile. Mi-am dorit să devin învățătoare, deși părinții visau altceva pentru mine. Am fost tare încăpățânată și convingătoare, astfel încât părinții au acceptat decizia mea.

Lăsând păpușile și luând calea catedrei, doamna învățătoare a construit un fel de punte între educație și cei cu care venea în contact, copii sau adulți, încercând mereu să găsească soluții eficiente pentru a da mai departe ceea ce știe. Nu degeaba, toată lumea o iubește!

 

Sala de clasă, un altfel de acasă pentru Mirela Barcan

De foarte multă vreme, mai bine de 20 de ani, doamna învățătoare nu mai folosește metoda clasică de stat în bancă pe rânduri și nici predarea cu care suntem noi obișnuiți. La clasa dumneaei, elevii vin mereu zâmbitori și bucuroși. 

Interesele sale educaționale vizează „învăţarea alternativă”, adică cea „Step by Step”, dar şi Montessori, o alternativă mai puţin dezvoltată în România, dar de care dumneaei se folosește în activitățile didactice.

Am fost o elevă „dificilă”, în sensul că am avut mereu nevoie să mă mișc. Învățătoarea mea dorea să ne vadă pe toți cuminți, cu mâinile la spate. Îmi spunea adesea că parcă stau pe un șurub, că mă foiesc prea mult… În evantaiul meu de inteligențe, cea corporal-kinestezică ocupă un loc important, dar cine știa la momentul acela (la începutul anilor ’70) despre așa ceva?! Noroc că Howard Gardner ne-a luminat în privința inteligențelor multiple…

Privind ca profesor acest aspect, doamna Barcan încearcă să-i mute pe copii în bănci cât mai des, să-i pună în interacțiune cu toți colegii, pe rând, să organizeze spațiul clasei în așa fel încât să permită lucrul în grupuri mici sau chiar în grup mare.

Acum, doamna învățătoare ne spune că este într-o mare suferință. Anul acesta lucrează cu clasa pregătitoare într-o sală de 32 m.p., deoarece școala este în reabilitare și au fost distribuiți în alte clădiri din oraș.

Elevii mei iubesc spațiul pe care îl numim clasă și, indiferent unde este acest loc, încercăm să-l personalizăm cu tot ce producem în activitățile noastre. Elevii mei sunt atât de implicați în organizarea spațiului clasei, încât nu s-a întâmplat vreodată să am stricăciuni produse de ei. Elevii mei – de-a lungul anilor – au înțeles că e importantă starea de bine în clasă și m-au ajutat s-o obținem și s-o menținem. În munca mea încerc să fiu cât pot de empatică, să construiesc activități și să folosesc strategii care să ducă la învățare cu rost. Mă străduiesc să văd prin ochii copiilor cu care lucrez și să iau „pulsul” activităților. Mă documentez continuu și încerc să țin pasul cu noutățile. Dacă eu mă plictiseam la școală, elevă fiind, când profesorii nu mai conteneau cu prelegerea, cu dictarea și cu scrierea pe tablă, cum aș putea să proiectez și să desfășor asemenea activități?! Unul dintre secretele reușitelor mele, ca profesor, este că vorbesc CU elevii, nu doar LE vorbesc.

 

Învățarea prin predare interdisciplinară, unde procesul este important și nu cantitatea de informații

În activitățile mele, cea mai mare importanță o are PROCESUL. Fiecare copil învață în ritm propriu și se străduiește să ajungă la performanța pe care o dorește. Eu, ca învățător, am grijă să creez contexte care să le faciliteze accesul la învățare și mă asigur că fiecare înregistrează progres. Îi provoc pe școlarii mei cu teme creative, îi solicit să propună activități, îi încurajez să lucreze în echipă, să fie autonomi, să-și dorească să reușească, să negocieze sarcini de lucru, să ajungă la un PRODUS așteptat, construindu-și propriul PROCES de învățare.

Nu tuturor cadrelor didactice le este la îndemână predarea interdisciplinară, dar dacă ești dedicat și iubești ceea ce faci și mai ai și o experiență de peste 30 de ani în predare, totul vine cumva de la sine.

Pentru doamna Mirela Barcan, demersul integrat de învățare este un mod de a fi și de a face. Nu doar că își ghidează întreaga activitate după crezul inspirat din J. Moffett, conform căruia viața nu este împărțită pe discipline. 

Încă de la începutul anilor ’90, când depunea lucrarea de cercetare pentru obținerea gradului didactic I, a demonstrat că interdisciplinaritatea este o condiție a succesului școlar.

Mirela Barcan, unul din „Creatorii de educație”

„Creatori de educație” a fost lansat de Ministerului Educației Naționale, cu scopul de a recunoaște și valoriza profesorii din învățământul primar și gimnazial care au o contribuție remarcabilă la dezvoltarea competențelor promovate prin noul curriculum național.

Doamna Barcan este unul din „Creatorii de educație” și pe bună dreptate a fost aleasă, deoarece dumneaei educă și în sala de clasă, dar și în exteriorul ei. Dumneaei este un magician care crește adulți frumoși și echilibrați!

Un magician… Frumos spus! Da, uneori e nevoie de magie, de iepuri scoși din pălărie și de ași scoși din mânecă, de acrobații și giumbușlucuri, pentru a suplini ceea ce sistemul nu înțelege să ne ofere: acele resurse care să facă învățarea atractivă și ancorată în cotidian.

Doamna Barcan se străduiește să obțină fondurile necesare pentru materialele și echipamentele dorite, astfel încât ceea ce proiectează să poată aplica în clasă, în folosul școlarilor săi. Deocamdată se sprijină pe ajutorul părinților, convinși că modul său de lucru este în beneficiul copiilor lor.

Starea de bine din clasă o construim împreună, elevii și cu mine, pe parcursul anilor. Mi-ar plăcea să văd dusă mai departe munca aceasta frumoasă, în anii ce urmează. Sunt convinsă că elevii mei vor deveni adulți echilibrați, fericiți și înțelepți, așa cum sunt cei din generațiile trecute (primii mei elevi au împlinit 42 de ani, următorii 38 și așa mai departe, iar eu sunt foarte mândră de adulții care sunt acum).

Pe doamna învățătoare, o citesc și eu cu mare drag și interes pe facebook. Observ cum se apropie de copii și părinți, cum caută și găsește împreună cu aceștia răspunsuri la problemele întâmpinate în clasă sau în sistem.

Foarte puțină lume știe ceea ce vă spun acum: dacă n-aș fi fost învățătoare, mi-ar fi plăcut să fiu jurnalist. Mi-a plăcut dintotdeauna să scriu. De când am pagina mea pe Facebook, postez imagini și jurnale profesionale. Numărul de „prieteni virtuali” a crescut foarte mult, mai ales din perspectivă profesională. Am cam amestecat lucrurile – cu cele personale, evident – și am decis să le separ.

Tocmai de aceea, la începutul lunii septembrie doamna Mirela Barcan a creat pagina „Jurnalul cu idei”, locul unde împărtășește activitățile sale de profesor și formator. Cumva și sunteți un jurnalist, doamna Învățătoare! Un jurnalist al faptelor bune, al lucrului bine făcut și frumos dat mai departe!

 

Școala, văzută ca o organizație performantă

Și pentru ca lucrurile să fie și mai frumoase, Doamna Barcan are șansa să lucreze ca formator într-un proiect ambițios. CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți, este menit să schimbe mentalități, să redescopere curriculumul, să ofere șansa fiecărui profesor participant să se reinventeze, în cea mai bună versiune a sa.

Pe parcursul anilor a cunoscut în sistem oameni minunați – educatoare, învățători și profesori – care se încăpățâneaz să construiască un demers clar, logic, centrat pe elev și pe nevoile lui de învățare.

A întâlnit unități școlare de toate nivelurile, din mediul urban și rural, în care directorii sunt adevărate „motoare”. Profesioniști care știu să construiască echipe, să adauge valoare culturii organizaționale, să atragă fonduri pentru dezvoltarea resursei umane și a bazei materiale și informaționale, să transforme fiecare punct slab într-unul tare și fiecare amenințare într-o oportunitate. Ca în orice organizație performantă.

Există însă și latura cealaltă, unde fiecare profesor își face treaba așa cum consideră că e bine, fără a simți că e parte a unei echipe. Este cazul școlilor cu directori cărora le place să fie directori și… atât…

Eficienţa organizaţională fără management este imposibilă. Dacă directorul are viziunea unei schimbări constructive și găsește strategii pentru atingerea obiectivelor, școala are toate șansele să înregistreze progres.

 

Cum arată un sistem de învățământ ideal, în viziunea doamnei Mirela Barcan

La fel ca alți dascăli buni, doamna învățătoare subliniază cum sistemul românesc de învățământ încurajează concurența, în detrimentul cooperării. Mulți dintre colegii cu care colaborează îi spun că doresc să lucreze într-un sistem în care profesorii să-și dezvolte în mod continuu capacitatea de a obţine rezultatele pe care le doresc cu adevărat, fără teama de a fi etichetați în vreun fel, să cultive noi modele de gândire, să facă totul împreună pentru elevi, să asigure îmbinarea performanţei individuale cu performanţa organizaţională.

Doamna Barcan este convinsă că, pentru schimbare și succes în învățământ, avem nevoie de:

• o colaborare reală între profesori, între profesori și elevi, între profesori și părinți și, foarte important, între profesori și factorii de decizie la nivel de sistem; pentru a progresa, toți cei implicați doresc să se simtă bine în organizația școlară;
• eliminarea cosmetizării realității – încă se cultivă, într-o manieră foarte păguboasă, mentalitatea de tipul „în clasa/școala noastră, totul e foarte bine”;
• ieșirea, cu curaj, din zona personală de confort, descoperirea punctelor forte și a celor vulnerabile, din propria activitate, și asumarea unui plan de acțiune pentru ameliorare și schimbare;
• transformarea „festivităților” profesionale în activități de învățare reală pentru toți cei implicați – profesori, elevi, părinți; fiecare eveniment profesional să fie o valoare adăugată cunoştinţelor, tehnicilor, deprinderilor şi competenţelor de profesor și nu doar „un punctaj” într-o fișă de evaluare;
• diminuarea birocrației, prin eficientizarea comunicării factorilor de decizie, între ei, și în relație cu unitățile școlare; orice document și orice acțiune să aibă un fond clar și nu doar o formă oarecare; profesorii înțeleg și acceptă necesitatea unui demers corect din punct de vedere profesional, gândit și aplicat în mod coerent, motiv pentru care vor să se concentreze pe activitatea didactică și nu pe fabricare de hârtii inutile;
• finanțarea corespunzătoare a învățământului, conform legii, astfel încât sistemul să obțină calificative și note din ce în ce mai bune, în urma evaluărilor făcute de profesorii care rezistă și lucrează în școli, cu optimism și pasiune, în ciuda tuturor experimentelor făcute de-a lungul anilor, de elevii care vor deveni adulți mai mult sau mai puțin pregătiți pentru piața muncii și pentru viață, de părinții elevilor, susținătorii morali și financiari ai tuturor proiectelor frumoase din viața școlară a propriilor copii.

Ce o deleagă să spună aceste lucruri? Tocmai activitatea dumneaei foarte bogată și un CV impresionant.

Doamna Mirela Barcan a fost mentor „cu normă întreagă” – la propriu – timp de 6 ani, în mai multe proiecte. Câteva dintre ele ar fi: „Proiectul pentru Învăţământ Rural”, „Programul de dezvoltare profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat”, „Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii”. A acumulat experienţă şi expertiză în urma:

• susţinerii a peste 5000 ore de formare directă, consiliere, asistenţă în instituţii şcolare şi la distanţă;
• evaluării şi monitorizării serviciilor de educaţie din peste 250 de grădiniţe, şcoli gimnaziale, primare, de arte şi meserii, grupuri şcolare, licee;
• desfășurării de activităţi profesionale directe cu peste 3000 de cadre didactice din România;
• interacţiunii cu preşcolari, elevi, părinţi, reprezentanţi ai comunităţilor locale;
• parcurgerii a peste 300.000 km., pentru implementarea activităților din toate aceste proiecte.

 

Cuvânt de încheiere

Timpul meu, în mare parte, este dedicat profesiei: în școală, ca învățătoare, în cadrul unei asociații, unde coordonez programe educaționale, ca trainer în diverse proiecte și așa mai departe. Familia m-a susținut întotdeauna, în mod necondiționat, în toate acțiunile mele, se bucură atunci când reușesc și mă ajută să depășesc momentele când mă simt vulnerabilă. Din punctul meu de vedere, reușita profesională depinde în foarte mare măsură de echilibrul pe care îl ai acasă, în familie.

Iată deci, cum arată activitatea unui dascăl implicat și dăruit meseriei sale, dar și copiilor. Doamna Mirela Barcan a înțeles că tot ceea ce faci, trebuie să implice tot sufletul și toată dedicarea.

A înțeles că școala poate fi un altfel de acasă, un loc cald, frumos și plăcut, unde copiii nu vin din constrângere, ci de drag. Le-a transformat clasa într-un spațiu de joacă și de studiu, i-a implicat în activități extra curiculare și a avut rezultate deosebite.

Doamna Învățătoare Mirela Barcan este unul din dascălii pe care ar trebui să îl multiplicăm și apoi să ne bucurăm împreună cu copiii noștri de o educație deosebită, oriunde ar profesa dumneaei.

Într-o societate care nu găsește soluții și răspunsuri în educație, astfel de exemple pot fi mai mult decât concludente. Sunt răsounsul clar și concret al faptului că educația este un provces al dăruirii, mai mult decât orice altceva!

Vă mulțumim, Doamna Învățătoare, pentru implicare, magie și pentru că ne creșteți copiii mari și înțelepți!