Întâlnim în viață mulți oameni valoroși care ajung în lumina reflectoarelor pentru că fac lucruri mărețe pentru ei. Nicoleta Bogoș nu face parte dintre ei și nici nu caută mirajul succesului. Ea a preferat să rămână într-un oraș mic și să-și dedice timpul pentru a face mai frumoasă viața semenilor mai nevoiași. A creat Licuricii Fericiți și a mobilizat mii de oameni în acțiunile sale caritabile, devenind un model de urmat pentru tot mai mulți români.

 

Nicoleta Bogoș se consideră un om obișnuit dintr-un mic și grozav orășel de munte – Câmpulung Moldovenesc. A ales să rămână în orașul său natal și, după terminarea Școlii Normale Suceava, în 1995, s-a întors pentru a profesa la școala unde a fost elevă.

E învățătoare de 24 de ani. A absolvit Facultatea de Litere și și-a continuat studiile postuniversitare în paralel cu viața la catedră, specializându-se în comunicare și proiecte educaționale. A transformat profesia într-un mod de viață.

Știți cum e cu ,,prima dragoste”… Nu cred că aș fi putut să fac altceva pentru că iubesc mult copiii, iubesc sinceritatea și frumosul sufletelor lor și, ceea ce avem șansa să facem noi, dascălii, modelând minți și suflete este o adevărată binecuvântare.

Are doi copii minunați care au înțeles că, generație cu generație, proiect cu proiect, familiei lor lărgite i se adugă zeci și zeci de copii care își păstrează un loc definitiv în sufletul său. Viața sa înseamnă un echilibru între familie, școală și Licurici, între ceea ce poate face pentru a nu trăi doar pentru că s-a născut.

 

Începuturile acțiunilor caritabile

Încă din liceu, Nicoleta s-a implicat în diverse acțiuni caritabile. A început prin a solicita să fie mai des de serviciu la cantina liceului și prin a-și oferi mâncarea primită de acasă familiilor mai sărace din preajma căminului.

Mai târziu, în prima sa generație ca învățătoare, cel mai isteț elev din clasă a chemat-o din priviri la banca sa și i-a șoptit că ar vrea, în ziua aceea, să nu iasă la tablă pentru că nu are șosete în picioare. Avea papucii mai mari ai fratelui său și îi era rușine de colegi.

Atunci, gândul că trebuie să încerce să facă mai mult pentru cei cărora soarta nu le-a zâmbit, a devenit o certitudine. Ani la rândul, cu sprijinul familiei, prietenilor, părinților de la clasă, comunității, s-a străduit să repare câte ceva în mecanismul acesta defectuos numit societate. Atât cât s-a putut.

Licuricii Fericiți au apărut într-o… noapte târzie din 2016. Atunci, Nicoleta și prietena sa, Adriana, se întorceau dintr-un sat pierdut de lume, unde luptau la momentul respectiv împotriva abandonului școlar.

Acolo, au întâlnit primii copii care nu știau gustul ciocolatei și care aveau convingerea că Moș Crăciun nu vine la copiii săraci pentru că ei nu l-au văzut decât în poze…

Unul din copii m-a căutat cu mânuțele pe spate și m-a întrebat unde ne sunt aripile pentru că semănăm cu niște Licurici care luminează noaptea. Și… Licuricii am rămas. Acum 3 ani am pus bazele Asociației Licuricii Fericiți și, de atunci, ne străduim să licărim frumos și cu folos oriunde e nevoie de lumină.

Între timp, familia Licuricilor s-a mărit cu sute și sute de susținători care le sunt alături în fiecare proiect. Fără a fi chemați, ei deja vin singuri. Au urmat toate demersurile pentru acreditare la Ministerul Muncii și deja pregătesc licențierea serviciilor sociale.

Nicoleta Bogoș Licuricii Fericiți

Viața prin prisma valorilor proprii

Am învățat că marea greșeală a oamenilor este credința că timpul nostru pe pământ e nelimitat. Că nu știm să prețuim șansa vieții ce ni s-a dat și că irosim timp, energie, resurse pe care nu le mai putem recupera. Că celor mai mulți le este teamă să iasă din pătrățelul lor de confort și sunt extrem de suspicioși când cineva le arată că se poate și altfel. Am învățat că puterea de a schimba și de a vindeca se află în mâinilor celor mici și că lumea e mult mai bună atunci când privim mai departe de propria bunăstare, când punem mai sus sufletul decât bucuriile materiale care, oricum sunt efemere. Că, unii, dintr-un motiv știut doar de Cel de Sus primesc o a doua șansă la viață.

Nicoleta Bogoș a primit nu una, ci două astfel de șanse. A ajuns astfel să înțeleagă că rostul ei trebuie să fie altul și că tot ceea ce i se întâmplă, tot ceea ce simte nevoia să facă pentru cei din jur, se întâmplă cu un motiv! Și îi place mult asta!

Se simte binecuvântată pentru că are mii de șanse de a-și umple visteria cu zâmbete și visuri împlinite, cu puțin mai mult bine în lumea aceasta gri, cu acea stare de bine pe care, numai cei care o încearcă îi înțeleg valoarea.

A învățat că, în fiecare zi, ni se dă șansa să ne răscumpărăm greșelile, deciziile mai puțin bune, cuvintele rostite pe negândite. Nicoleta ne amintește că toți suntem oameni și greșim în toate modurile posibile. Trebuie doar să vrem să ne folosim de șansa de a fi altfel. Ea a învățat că nu doare să fii bun! ,,Fă ceea ce poți, cu ceea ce ai, acolo unde te afli!”

 

Nicoleta Bogoș: „Fă pentru alții ca și cum ai face pentru tine!”

Licuricii Fericiți sunt mici și fac doar ceea ce le permite timpul din afara serviciului. Ceea ce fac este strict voluntariat, în afara profesiei fiecăruia dintre ei. Asta se poate face oriunde, indiferent cât de mică e o comunitate. Condiția de bază pentru rezultate e munca.

Licuricii muncesc mult și, uneori, fac eforturi peste măsură pentru a duce la bun sfârșit un proiect. Cu toate astea, rezultatele nu ar fi mari fără sutele, miile de oameni care îi susțin necondiționat, care vin înspre ei nechemați. Aceștia le dau puterea de a merge mai departe.

Tot ce am făcut, am făcut, în cea mai mare parte din donații mici, leu cu leu, dar drămuiți bine și aranjând într-un puzzle perfect tot ceea ce ni s-a oferit: resurse financiare, materiale, logistice atitudinale. Pic cu pic se face mult. Poate, pentru că ne place să ne ținem de cuvânt, pentru că ne străduim să lăsăm loc de bună-ziua, pentru că suntem simpli și ne bucurăm de fiecare felie de pâine primită, oamenii au început să capete încredere vâzând că rămâne ceva în urmă. Noi doar ne străduim să adunăm la un loc ce poate da înapoi, fiecare, frumos și cu folos, societății și să îi facem părtași la cele mai frumoase lecții ale vieții. Uneori, lucurile bune vin de la sine și se așază acolo unde trebuie! Trebuie doar să crezi, să vrei, să faci, să lupți! Într-un fel sau altul, cu toții putem! Nu facem lucruri mari, facem doar să se întâmple firescul.

Nicoleta Bogoș e de părere că suntem datori să lăsăm urme frumoase pe unde trecem, să returnăm societății, comunității din care facem parte, ceva, ca dovadă a apartenenței, a efortului comun prin care fiecare dintre noi am ajuns undeva. Nu putem trăi singuri, nu avem noi meritul deplin a ceea ce suntem și nu putem ține soarele lumii doar deasupra noastră.

Cu toții facem parte, micro sau macro, dintr-un angrenaj care se numește viață și este greșit în a aștepta ca altcineva să facă ceva pentru că puterea, dintotdeauna, a fost în mâinile celor mulți și simpli care au capacitatea, împreună, de a muta munții din loc. Noi suntem comunitatea și nu putem trăi doar pentru că ne-am născut, iar ceea ce facem fiecare în parte și toți la un loc reprezintă esențialul pentru binele comun care este mai valoros și mai trainic decât cel individual. Fă pentru alții ca și cum ai face pentru tine!

 

Cele mai importante acțiuni ale Licuricilor Fericiți

De 3 ani, Licuricii Fericiți derulează, constant, proiecte care au ca scop prevenirea abandonului școlar, îmbunătățirea calității vieții și integrarea/reintegrarea socială, sprijinul categoriilor vulnerabile (în special bătrânii și copii). ,,Căsuța lui Raul” este a 20-a locuință oferită celor care au nevoie: 6 case construite din temelie și 13 reabilitate aproape, tot din temelie, toate cu eforturi comune uriașe, dar cu o răsplată sufletească pe măsură.

Sunt mii de copii cărora, în timp, le-au asigurat tot ceea ce este necesar, constant, pentru a urma școala, pentru a avea condiții optime de învățat. În fond, asta înseamnă șansa la un viitor mai bun: grija pentru generația care va avea grijă de noi, cei care ajutăm acum.

În fiecare sâmbătă oferă o masa caldă, cu bucate gătite bine, pentru aproximativ 40 de bătrâni singuri și neputincioși. De ce o fac? Pentru că își doresc să aibă parte de bătrâneți liniștite și demne. Tot lor le asigură lemne de foc, servicii medicale de calitate și medicația necesară, locuințe decente și acces la… umanitate.

Licuricii Fericiți au reabilitat și dotat la standarde europene mare parte din Secția de Pediatrie din Câmpulung Moldovenesc, un cabinet și o sală de mici intervenții la Secția de Chirurgie. Asta pentru că sunt secțiile unde pacienții, în mare parte, sunt personae vulnerabile și au dreptul la condiții bune, ca fiecare dintre noi. Pe de altă parte, au dorit să își arăte recunoștința față de un personal medical de excepție din cadrul spitalului.

Licuricii au nenumărate cazuri medicale rezolvate cu succes. În plus, se implică în demersurile educaționale ale copiilor din întreaga comunitate. Aici intră organizarea de spectacole, concursuri, acțiuni sportive, culturale care să evidențieze tot ceea ce este frumos și valoros. Incearcă să trimită în excursii și tabere copiii cu rezultate foarte bune la școală, dar nu-și permit nici măcar normalitatea în vacanțe.

Cel mai mare vis este acela de a deschide la Câmpulung Moldovenesc un Centru Comunitar care să deservească toate categoriile de servicii sociale.

Oamenii trebuie să înțeleagă că, dacă li se pare că reușim prea multe, este pentru că tot ei ne susțin. Ce nu știe multă lume e faptul că miile de kilometri îi parcurgem pe cheltuiala noastră, că mulți licurici sunt constructori de meserie, confecționează mobilă, se pricep la toate și asta înseamnă că scutim, financiar, manopera care reprezintă mult de tot în construcții și reabilitări. Că, indiferent de profesie, am învățat cu toții să săpăm șanțuri, să tencuim pereți, să turnăm șape și fundații, să zugrăvim, să izolăm interior și exterior. Deci, suntem câștigați din atâtea și atâtea puncte de vedere! Că ne bucurăm de fiecare farfurie cu ciorbă și fiecare prăjitură pe care managerii restaurantelor din oraș ni le trimit cu toată dragostea, că funcționăm pe principiul primește și dă mai departe: mulți din cei cărora le-am oferit ajutorul, într-un fel sau altul, s-au întors, fiecare cum a putut, să ne ajute.

Nicoleta Bogoș Licuricii Fericiți

,,Căsuța lui Raul”, un vis devenit realitate

Pe Raul, Nicoleta Bogoș l-a cunoscut la sfârșitul lunii august 2019, când coordona o tabără școlară în Stațiunea Climaterică Sâmbăta de Sus, județul Brașov.

A fost o întâlnire dramatică pentru că l-a găsit ud și flămând în foișorul mănăstirii din apropierea taberei. Apoi, pândind prin gardul complexului taberei, atras de mirosul de mâncare și chiotele copiilor.

Era ca un animăluț rănit, extrem de speriat, flămând și fugărit de niște persoane fără suflet care l-au amenințat cu bătaia dacă mai apare în preajma turiștilor.

L-am spălat, hrănit și îmbrăcat cu haine uitate de copii și, impresionați de povestea lui, copiii din acea serie i-au dăruit dulciuri, jucării și bani: în total, 1240 de lei. A doua zi, m-a căutat și m-a chemat să-mi arate că, din banii primiți, a cumpărat câțiva bolțari pentru că, visul său era să construiască o casă pentru familia sa. Pentru asta muncea pe rupte, îndurând frig, foame, umilințe la numai 8 ani. I-am cunoscut părinții și ceilalți trei frățiori mai mici, cu toții locuind în anexa unui grajd, având grijă de vitele unui localnic.

Nicoleta și toți ceilalți prezenți în tabără au fost impresionați de întreaga poveste și au hotărât să-i construiască ei o căsuță. Ca majoritatea proiectelor, a fost o promisiune curajoasă, dar au luptat din răsputeri, 4 luni, chiar și de la sute de kilometri distanță.

De Crăciun, Raul și frățiorii săi s-au mutat, cu acte în regulă, într-o casă încăpătoate, dotată și utilată corespunzător, călduroasă și cu toate condițiile pentru un trai decent. Aveau primul lor brad împodobit, daruri, provizii, îmbrăcăminte și încălțăminte și, mai ales, promisiunea că vor avea aproape Licuricii Fericiți.

Toată investiția a depășit 120.000 de lei, întreaga sumă fiind strânsă din donații mai mici sau mai mari. Printre primele donații s-a numărat cea a unor tineri căsătoriți care aflaseră povestea de pe facebook și și-au donat darul de nuntă în valoare de 35.000 de lei.

De altfel, au mai fost donații mari de la persoane fizice și juridice care nu cunoșteau foarte bine oamenii din spatele acestui proiect caritabil, dar care au investit încredere și acțiuni la ,,banca de zâmbete și visuri împlinite”. Licuricii Fericiți se simt onorați și le sunt recunoscători tuturor celor care i-au susținut și îi susțin!

 

Nicoleta Bogoș, locul 2 în campania „Voluntarul Anului” de la Elita României

Cum acțiunile pe care le-a desfășurat Nicoleta Bogoș prin Licuricii Fericiți nu au rămas fără ecou, cei care o cunoșteau și o apreciau au propus-o pentru concursul ,,Voluntarul anului” organizat de Elita României. Ea a intrat în finala concursului cu peste 5000 de distribuiri a poveștii Licuricilor.

Datorită a peste 1200 de susținători s-a aflat în fruntea clasamentului, detașat, până în ultima zi a concursului, cu mai puțin de 2 ore până la închiderea votului. A fost depășită cu puține voturi de ocupantul locului 1.

Pentru mine, onorant și impresionant a fost să descopăr alți oameni frumoși, să mi se reconfirme afecțiunea, respectul reciproc și sprijinul unui număr impresionant de oameni din toate colțurile lumii. Nu știu dacă locul contează pentru că nu mi-am dorit o astfel de competiție și cred că, sunt mii de oameni în țara asta care fac mult mai multe decât reușesc eu și, nu-i vede nimeni. Dar, le sunt extrem de recunoscătoare celor care au votat și întregii echipe Elita României pentru că acest concurs mi-a adus un premiu de 6000 de lei: jumătate au însemnat sobele din casa lui Raul, jumătate – darul Anei de Crăciun, câteva zile de terapie costisitoare, unica șansă la o viață spre normal, Ana fiind o fetiță aflată în stare vegetativă în urma unui accident soldat cu un traumatism cranio-cerebral extrem de grav și care, o lungă perioadă de timp, s-a aflat în comă profundă. Deci, sunt fericită!

Laureată a Galei „Top 10 Suceveni”

Tot la finalul anului 2019, Nicoleta Bogoș a fost laureată a Galei „Top 10 Suceveni” organizată de către Monitorul Sucevean. Acest titlu este o recunoaștere a meritelor sale în acțiunile pe care le desfășoară pentru comunitatea locală.

Din nou, nominalizarea a fost o surpriză uriașă, dar extrem de plăcută pentru mine. Trebuie să recunoaștem că tuturor ne face plăcere să vedem că, într-un anumit sens, eforturile noastre nu rămân fără ecou. Că, într-o măsură mai mare sau mai mică, contribuim la ,,puterea exemplului pozitiv”. Că dorința de a schimba ceva în comunitate funcționează ca un magnet pentru cei care vor să se implice, dar nu știu cum.

La nivelul județului, această distincție este extrem de valoroasă și, în același timp, o uriașă oportunitate de a atrage susținători importanți în proiectele și demersurile de voluntariat.

În afară de distincția de mai sus, Nicoleta Bogoș a primit și Premiul Publicului, peste 600 de participanți considerând că ,,Nicoleta Și Licuricii” sunt exemplul anului în comunitatea suceveană.

Și, nu în ultimul rând, organizatorii au considerat Proiectul ,,Centrul Comunitar Licuricii”, cel mai curajos și sustenabil proiect de voluntariat pentru comunitate, dedicând Gala acestui proiect. Asta a însemnat o donație colectivă de 65.000 de lei (bani adunați din licitația organizată la eveniment, vânzarea biletelor și a obiectelor valoroase expuse, din donații ale celor aflați în sală).

Ce poate fi mai onorant și frumos la sfârșitul unui an plin de visuri împlinite și începutul unui an cu cele mai nebunești visuri de împlinit? Deja am demarat construcția Centrului (un spațiu generos cu servicii sociale și cultural – educative complexe) pe care ne dorim să-l dăm în folosință până în toamna acestui an.

 

Administrația Locală în sprijinul proiectelor caritabile

Din fericire, Nicoleta Bogoș a avut șansa să fie susținută de autoritățile locale de la bun început, fie că era vorba de Licurici, fie că interacționa prin prisma profesiei de dascăl sau voluntar în alte proiecte pentru comunitate. Prin munca sa, a reușit să-i facă pe oameni mai buni și mai dornici să își ajute semenii.

Cu toate astea, cele mai multe demersuri sunt descurajate de birocrația stufoasă care pune numeroase piedici ONG-urilor, de legislația care îngreunează mult activitatea acestora atunci când ești deschis, corect și faci totul la vedere, fără scopuri ascunse. Și totuși, oamenii își doresc să se implice și să se facă bine ca nație, fiecare în parte și cu toții la un loc.

Nicoleta Bogoș consideră că la nivel național ar trebui creată o strategie simplă și clară de comunicare între toți factorii implicați și care pot produce schimbarea. Demersurile caritabile și proiectele de voluntariat ar trebuie mai puternic susținute și încurajate de instituțiile statului și mass-media. Cele mai mari investiții ar trebui făcute în educație (a unui întreg popor), cultură și voluntariat.

Oamenii nu știu ce drepturi și obligații au, ce puteri nebănuite pot avea dacă își unesc forțele. E mai greu până își dau seama cât este de plăcut, ce stare uimitoare de bine ai când dăruiești, când faci bine celor din jur. Apoi, totul vine de la sine.

Cum devenim mai sensibili la nevoile celor din jur

Nicoleta Bogoș subliniază că atenția la nevoile celor din jur presupune nu doar cunoașterea acestora, cât o construcție interioară cu o breșă cât de mică care să îți permită să privești dincolo de propria bunăstare.

Oamenilor din jur trebuie să le insufli, în primul rând, încrederea că pot să facă o schimbare în bine, că gesturile de omenie nu sunt acte de eroism, ci daruri pe care ni le facem nouă înșine. Că demersuri care li se par nesemnificative pot însemna, pentru alții, gesturi uriașe pentru normalitate. Puterea exemplului rămâne convingătoare și, dacă unii oameni sunt construiți pentru a se dărui, fără să caute o explicație anume, pe alții îi putem învăța care sunt adevăratele valori și că fericirea stă în fiecare moleculă din noi. Trebuie doar să învățăm să nu o mai căutăm departe, să nu ne mai înconjurăm de ziduri. Să nu mai trăim cu impresia că ,,mie nu mi se poate întâmpla nimic rău” și să ne asigurăm că, dacă va fi ne prăbușim cândva, avem lângă noi măcar o singură persoană care, dacă nu ne poate ajuta să ne ridicăm, măcar se așază lângă noi și ne ține de mână

Îmi e greu să mai adaug ceva la finalul acestor cuvinte pline de învățături valoroase venite de la un cadru didactic care a decis să trăiască simplu și frumos în orașul său natal. Duplicând acest model în cât mai multe comunități putem construi o țară așa cum visăm….Însă nici o schimbare nu e posibilă înainte de a ne schimba mentalitatea.

Cei care trec prin momente dificile, indiferent de natura lor, învață să prețuiască nespus ceea ce au. Învață să ofere și, cunoscând realități crunte, constată că, de fapt, sunt extrem de bogați în simplitatea lor față de mulți, mulți alții. Egoismul și zgârcenia îi aruncă pe un drum extrem de greu de parcurs care le aduce satisfacții efemere și, în cele din urmă, tristețe, dezamăgiri, senzația că nu-și găsesc locul și rostul în lumea aceasta. O astfel de atitudine înseamnă timp irosit, o viață cenușie și tristă și guvernată de singurătate.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *