O masă caldă oamenilor fără adăpost de la un orfan, Gabriel Ciobotaru

Gabriel Ciobotaru este preşedintele Asociaţiei Şansa Ta, ocupând această funcţie din anul 2011. Gabriel se dedică semenilor şi transformă pasiunea lui într-un stil de viaţă. Este ambiţios, optimist, sufletist, de încredere.

O copilărie în orfelinat nu i-a ciuntit nici măcar puțin din noblețea și frumusețea interioară. Acum, la maturitate, un tânăr care nu a uitat greutățile trecutului oferă o masă caldă celor aflați la ananghie.

Crescut singur, a reușit să profite de orice oportunitate pentru a face față provocărilor pe care viața i le-a oferit. Mama lui a fost cântăreață, iar tatăl aviator. Din păcate, tatăl s-a prăbușit cu avionul chiar la nașterea sa. Mama i s-a alăturat când Gabriel avea doar 10 ani și o mare nevoie de iubire, protecție, călăuzire a pașilor.

De atunci a locuit într-un orfelinat până la 18 ani. Când a trebuit să plece din orfelinat, s-a îndreptat spre o facultate în asistența socială. A continuat să se educe și deține un masterat în același domeniu.

Am lucrat cu mine însumi ca să pot depăşi neajunsurile şi să compensez ceea ce nu am învăţat şi înţeles în anii copilăriei şi adolescenţei.

O copilărie dificilă

A rămas așadar singur, de mic, într-o lume mult prea mare, asta însă nu l-a împiedicat să-și atingă visele. Câți dintre noi nu ne-am fi simțit deznădăjduiți, pierduți, pedepsiți cu o astfel de soartă tristă, în care părinții lipsesc? Cu siguranță că ne-ar fi făcut să vedem viața în tonuri mai triste, ceea ce nu e cazul eroului nostru.

De fapt, Gabriel Ciobotaru nici nu consideră că a avut parte de greutăți, ci preferă să vadă mereu partea plină a paharului. Mereu vorbește despre mulțimea de amintiri frumoase pe care viața i le-a oferit.

Cea mai dragă se leagă despre familia adoptivă de pe continentul American:

Am avut ocazia să îi cunosc pe când am concertat împreună cu corul de copii Flori și Stele în mai multe oraşe americane, iar ei au venit cu noi timp de o lună, cât am stat acolo. Carolyn a fost mentorul meu până am terminat şcoala şi chiar şi acum ţinem legătura şi mă întreabă frecvent ce fac şi cum mai merg proiectele asociaţiei.

De-a lungul anilor au corespondat des, ei l-au încurajat permanent, i-au trimis daruri de ziua sa, de Crăciun. Carolyn și soțul ei au fost părinții săi adoptivi de la distanță care i-au călăuzit pașii atingându-i sufletul.

Totuși nu îl poate uita nici pe unchiul său Marcel de la Periș care l-a ținut la el o perioadă înainte de a fi dus la orfelinat.

Am stat un an de zile, la Periș, la unchiul Marcel. Eram tare năzdrăvan, el avea o soție pe nume Tina care mereu m-a învățat lucruri frumoase, așa cum s-a priceput. Îmi făceam cazemate în copaci, am mers la școala din sat. Mergeam cu școala la cules de cartofi, fasole. Ei aveau căsuța la doi pași de pădure, ei m-au ajutat să depășesc șocul după moartea mamei.

A fost o experiență deosebită cât timp am poposit la ei și le multumesc pe această cale.”

Bine faci, bine găsești

Menirea lui Gabriel este să ajute, pentru că și el a fost ajutat la rândul său. Undeva în sufletul său, amintirile din orfelinat i-au lăsat ideea prin care trebuia să se întoarcă și să aducă schimbarea.

Imediat după revoluția din 1989, când au sosit în țară primele ajutoare, s-a alăturat ca voluntar în cadrul mai multor ONG-uri. Ziua mergea la școală, iar seara se implica în comunitate.

Nu este uşor să lucrezi cu oamenii, însă, dacă o faci din pasiune şi dragoste, totul devine o poveste frumoasă. Am simţit că trebuie să dau putere acestei poveşti de viaţă, pentru că mii de copii din orfelinate au nevoie de un mentor, de o familie.

În prezent, Gabriel Ciobotaru lucrează la o carte care îi concretizează povestea de viață și care va purta numele „Născut pentru a învinge”. Deocamdată însă nu a găsit resursele și oamenii care să îl ajute să o termine.

Valori esențiale pentru Gabriel Cojocaru:

„Respectul face parte din mine, acesta joacă un rol important în viaţa de zi cu zi și ne ajută să clădim relații solide. Fiecărei persoane îi place să fie respectată pentru ceea ce este, așadar trebuie să oferim respect pentru a primi înapoi același lucru din partea altora.

Integritatea este poate cea mai importantă valoare din viaţa unui om, este de un real folos pentru toată lumea și ne ajută să avem încredere unii în alții. Faptul că sunteți corecți, onești și că spunem adevărul, chiar și atunci când avem de suferit, denotă tărie de caracter.

Iubirea este o valore fundamentală a vieţii umane. Fără iubire viața, de multe ori, nu are farmec.

Bunătatea sufletească și generozitatea îi impresionează chiar și pe cei mai răi oameni, iar, în timp, îi poate chiar schimba în bine.

Încrederea si prietenia merg mână în mână, nu se poate una fără alta şi nu trebuie să lipsească din viața unui om.

Este important ca valorile noastre să fie într-o piramidă, nu poate exista una fără alta.”

Voluntariatul este mai dificil decât s-ar crede

Lucrul cu oamenii, mai ales în cadrul unei fundații sau ONG, este întotdeauna dificil:

Comunicarea se face pe nivele, cu partenerii comunici într-un fel, cu beneficiarii altfel, astfel trebuie analizată fiecare faptă, vorbă şi dorinţă de a ajuta sau de a cere. Vorba bună îţi aduce prieteni, iar vorba rea îţi ia din viaţă prieteni.

Când vine vorba de un voluntar, acesta trebuie să aibă 3 caracteristici: vârsta, motivația, experiența necesară. Din perspectiva lui Gabriel Ciobotaru, calitățile unui voluntar ar fi următoarele:

Pasiunea;

Dorinţa de implicare este cea care te determină să vrei mai mult, să faci mai mult, să cauţi mai mult;

Disponibilitatea de a te implica, de a asculta, de a vorbi;

Adaptabilitatea de a te integra în medii cât mai variate, de a comunica cu oameni diferiţi, care întâmpină tot felul de probleme.

Viața oferă o mulțime de lecții de ținut minte. Pentru Gabriel, cea mai importantă este că fiecare trebuie să fie atent la oamenii care îi ies în cale. Aceștia te pot ridica sau, din contră, te pot împiedica să obţii ceea ce îţi propui.

Răbdarea este o lecţie importantă de viaţă pe care am primit-o.

Proiecte și planuri de viitor legate de Asociația Șansa Ta

– „O şansă caldă” – de 8 ani, în fiecare joi, la Gara de Nord din Bucureşti, oferim hrană persoanelor fără adăpost.

– Centrul social pentru copii din comuna Bilciureşti, Dâmboviţa – centrul numără 80 de copii din medii defavorizate. Dorim să le oferim o pregătire pentru viaţă şi să îi ajutăm din punct de vedere social şi moral.

– Campania de Crăciun „Zâmbetul din cutie” (anul acesta ediţia a VIII-a) – 60 de şcoli şi grădiniţe din Bucureşti şi Ilfov. Însumează peste 10.000 de copii care aduc daruri în cutii de pantofi pentru copiii sărmani din satele din România. Asociaţia Şansa Ta a reuşit de atunci să strângă peste 17.000 de cutii de cadouri.

Punctul culminant al campaniei „Zâmbetul din cutie” este concertul caritabil de pe 9 decembrie 2019. Vor fi prezenţi copiii din mai multe centre de plasament din Bucureşti şi din familii modeste din judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Ialomiţa.

În paralel, Asociaţia Şansa Ta derulează multe alte proiecte în sprijinul comunităţii. „Rechizite pentru viitorul tău”, „Voluntar pentru sănătate” sau „Să construim speranţe împreună” sunt doar o parte.

Gabriel Ciobotaru este un exemplu de om-erou care salvează vieți în fiecare zi. El ajută printr-o mână întinsă celor pe care alții îi ignoră. Iar Dumnezeu le oferă bucurii celor care oferă, la rândul lor, bucurii și zâmbete. Sau, spus altfel, cu cuvintele care îl ghidează pe Gabriel în tot ceea ce face, „Atunci când investeşti în oameni, Dumnezeu investeşte în tine”

Am putea să învățăm faptul că este gratis să fii bun.