După o carieră în jurnalism și comunicare, Roxana Grigorean a decis să revină la un vechi vis: acela de a-și ajuta semenii. A ales să facă asta prin psihoterapie, o știință care „nu ne face să avem vieți perfecte, ci mai degrabă mai conștiente și mai asumate.”
A început să lucreze în presă la aproape 20 ani pentru că o interesau poveștile de viață, perspectivele, relațiile cauză – efect, dar cel mai mult pentru că îi plăcea să scrie.
Drumurile au dus-o spre marketing și comunicare, unde i-au fost satisfăcute deschiderea și curiozitatea. Astfel și-a antrenat constant creativitatea.
După 15 ani de carieră în companii de renume, Roxana Grigorean și-a dezvoltat un mod interogativ, reflexiv de a privi lucrurile. Sufletul său a rămas mereu îndreptat către alți oameni, ceea ce a determinat-o în cele din urmă să-și urmeze un vis din copilărie – acela de a contribui la vindecarea sufletească.
A decis așadar să își schimbe complet cursul vieții profesionale, devenind psihoterapeut. Acum se poate mândri cu un apetit tot mai crescut spre educare și suport oferit celor care îi solicită ajutorul.
De ce să apelăm la psihoterapeut?
Un astfel de specialist în funcționarea psihică poate înțelege cel mai bine cum se produc schimbările la nivel mental. De aceea, devine un ghid și un suport atunci când cineva dorește să treacă peste o situație dificilă, să schimbe ceva în viața sa sau modul cum se simte.
Din păcate, psihoterapia nu este foarte populară în țara noastră, unde prea mulți consideră că nu au nevoie de ajutor să se înțeleagă. Psihoterapeutul intervine exact în momentele dificile, când un ajutor specializat poate explica anumite trăiri sau sentimente. Marile schimbări vin din interior, dar uneori este nevoie de o mână întinsă pentru a ne putea ridica.
Prin intermediul psihoterapiei, oamenii ajung să aibă vieți conștiente, asumate, de care să fie mulțumiți. Exact așa a fost și în cazul Roxanei. Acum, uitându-se în urmă, se gândește în primul rând la curaj și asumare, mai puțin la o reușită sau alta.
Deciziile pe care le-a luat pentru cariera sa nu au fost deloc comode, deoarece au presupus un puternic travaliu interior. În astfel de momente, curajul și asumarea te determină să transformi acel travaliu în ceva pozitiv pentru tine și sufletul tău.
Acum, cele mai mari satisfacții apar atunci când Roxana observă progrese în viața pacienților, respectiv când ei funcționează mai sănătos. De menționat este că o funcționare bună nu e egală cu o viață perfectă, lipsită de dificultăți.
Și în cabinet, poate că cele mai mari satisfacții nu vin din situațiile simple, ci din cele complexe care te pot „consuma” pe moment, dar pe termen lung te ajută să crești și să te dezvolți.
Desi se află în branșă de relativ puțin timp, Roxana Grigorean primește săptămânal 20 pacienți. Fiecare este unic, iar modul de raportare la psihoterapeut este subiectiv.
Pandemia și psihoterapia
Ultimul an a fost dificil pentru multe domenii ale economiei, dar pentru unele a fost benefic. Desi situația în sine este tristă, rezultatul poate fi interpretat pozitiv: psihoterapeuții au avut ocazia să ajute mai des decât o făceau înainte.
Pandemia a impulsionat mai multe persoane să ceară ajutor, odată ce s-au confruntat cu epuizare și anxietate. De asemenea, specialiștii în sănătate mintală s-au implicat mai des în proiecte de suport, majoritatea pro bono pentru a sprijini prin psihoeducație categoriile defavorizate.
Așadar, serviciile de psihoterapie nu au fost foarte afectate la nivel de volum în orașele mari. Rămâne totuși o piață subdezvoltată, care nici nu exista în urmă cu 20 ani.
Psihoterapia nu este deloc lipsită de provocări. Printre acestea, Roxana Grigorean enumeră lipsa de informație și educație la nivel colectiv, credințe greșite cum ar fi că bătaia este o formă de educație, provocările inevitabile din anumite procese terapeutice, un echilibru între a oferi și a îngriji.
În plus, prea puțin suntem conștienți de pericolul iminent al burnout-ului sau traumei vicariene. Toate aceste probleme pot fi evitate, prin acces la educație, cu accent pe psihologie.
Din păcate, dezinformarea și lipsa de educație se vede la tot pasul. Medici, polițiști, educatori, toți ar trebui să învețe ce este trauma sau asistența post traumatică. Roxana Grigorean atrage atenția că informarea, dar și adaptarea protocoalelor în consecință ar putea face o diferență enormă.
Roxana Grigorean, noi direcții
Foarte curând, Roxana va finaliza cea de-a doua formare în Psihoterapia Integrativă a Traumei, direcție în care își propune să se concentreze în următorii ani. În același timp, și-ar dori să contribuie mai des în zona psihoeducației, prin proiecte destinate publicului general, dar și segmentelor specifice cum ar fi zona corporate care este deschisă la acest aspect și reprezintă un vector de schimbare esențial. În rest, rămâne deschisă și încrezătoare în schimbările pe care le poate face fiecare om în viața sa și în comunitatea din care face parte.
În fond, cine este Roxana Grigorean? Un om cu experiențe de viață fericite și mai puțin fericite, lucruri îmbunătățite și de îmbunătățit, aspecte descoperite și de descoperit.
Ar spune citând-o pe psihoterapeuta de familie Virginia Satir, că „Eu sunt eu. Nu mai există nimeni pe lumea asta exact ca mine. (…) Prin urmare, tot ceea ce emană din mine este sută la sută al meu, pentru ca eu sunt cel ce face alegerile.”
Posed tot ceea ce ține de mine: corpul meu, inclusiv tot ceea ce face acesta; mintea mea, inclusiv toate gândurile și ideile; ochii mei, inclusiv imaginile a tot ceea ce văd ei; sentimentele mele, oricare ar fi ele: mânie, bucurie, frustrare, iubire, dezamăgire, emoție; gura mea și toate cuvintele care ies din ea: politicoase, dulci sau aspre, corecte sau incorecte; vocea mea, sonoră sau liniștitoare; și toate acțunile mele, atât cele îndreptate către ceilalați, cât și cele direcționate către mine însumi.
Pandemia ne-a dat șansa de a ne descoperi fricile, vulnerabilitățile, traumele și dorințele cele mai ascunse. Atunci când simțim că nu mai putem, o vizită la psihoterapeut ne poate oferi puterea de care avem nevoie pentru a merge mai departe.
Lasă un răspuns
Tu ce părere ai?Lasă un comentariu!