Pasul spre normalitate sau drumul spre prăpastie?

Așa cum știți, noi nu prea facem politică pe această pagină, dar asta nu înseamnă că suntem impasibili la tot ce se întâmplă în jurul nostru. Chiar dacă noi aici ne ocupăm de partea plină a paharului, sesizez un entuziasm cam prea exagerat din punctul meu de vedere. Sau, cum s-ar spune, râd cu un ochi și plâng cu celălalt și am să vă explic imediat de ce.

 

Da, și eu am votat cu Nicușor Dan și mă bucur că a câștigat. La sectorul 2 din București, am votat cu un candidat despre care mai nimeni nu știa mare lucru. Rezultatul ne-a surprins pe toți.

PNL-USR-PLUS au majoritate peste tot în București. Au toate condițiile să facă performanță, așa cum au promis.

Sigur că vor exista conflicte, însă mă aștept ca aceste divergențe de opinii să nu se mai nască din interese personale. Peste tot există profesioniști intrați în politică tocmai fiindcă simt că se pot pune în slujba unui bine suprem.

Să privim totuși obiectiv această victorie indiscutabilă a dreptei în alegerile locale 2020.

 

Eșecul din spatele succesului

Nu știu cât de mulți au votat cum au votat, convinși de un program coerent pe care nimeni nu pare să îl stăpânească. Cel puțin în București, campania s-a bazat preponderent pe reparații, nu pe noi construcții.

Cu un mesaj războinic, candidatul dreptei nu a reușit să adune 300.000 voturi. Eșecul acestei campanii se vede în indiferența a peste 1.200.000 bucureșteni care nu s-au prezentat la urne. OK, se poate da vina pe delăsare, lipsă de spirit civic sau chiar pe virus, însă sub nicio formă nu trebuie neglijată autocritica.

Cred că populația absentă s-a cam săturat de un discurs politic repetat obsesiv în ultimii 30 ani. Întotdeauna vor exista indiferenți, atâta vreme cât vorbești în primul rând de cât rău a făcut celălalt și nu cât de bine vei face tu.

USR-PLUS ar trebui să se adreseze în principal păturii superioare, să o motiveze cumva să aibă un cuvânt mai greu de spus prin implicare. Să se simtă reprezentată de un grup de oameni competenți.

Intelectualității nu trebuie să îi explici ceea ce știe deja, aproape la fiecare intervenție. Vrea să înțeleagă cu ce vii tu nou concret, într-o cloacă politică care ne dezgustă zi de zi. Or dacă te văd și pe tine că reacționezi cam cu aceiași monedă, din dorința ușor disperată de a întoarce niște voturi la care nu are niciun sens să speri, nu știu dacă pe termen lung vei avea succes.

 

Girul acordat competenței

Victoria a venit în cele din urmă pentru că, față de ultimele alegeri, un număr un pic mai mare de cetățeni a decis că e cazul să spună stop. Subliniez, doar un pic mai mare.

Am fost la doar câteva mii de voturi distanță de un dezastru, pentru că asta ar fi însemnat încă patru ani roșii în capitală. Din fericire, am prins poate ultimul tren și pentru că încrengătura fostei administrații e deja mult prea sufocantă. Un nou eșec la alegerile din 27 septembrie ar fi însemnat poate sfârșitul pentru un segment al populației mânate de dorința sinceră de a nu mai sta pe margine.

Buturuga mică a câștigat datorită unei perseverențe uluitoare, cu o prezență ireproșabilă, în ciuda atacurilor subliminale disperate. Performanțele din mediul de business sau în managementul unor instituții publice, vocea răspicată care a lovit puternic în orice tentativă de corupție a găsit, în sfârșit, un ecou răsunător.

La asta se adaugă inspirația celor trei partide de a scoate în față câteva personalități fără cusur. Mă refer aici la nume ca Vlad Voiculescu, Claudiu Năsui sau Violeta Alexandru, oameni care au demonstrat consistență și profesionalism atât în viața publică cât și în cea privată.

Marturii ale competenței se regăsesc inclusiv în rezultatele de la sectoarele 3 și 4. Și totuși, stau și mă întreb, oare când ne vom lepăda de păgubosul dicton „a furat, dar a și făcut…”?!

 

Cât îi vom mai lăsa pe alții să ne decidă viitorul?

Delăsarea, din păcate, a condus la niște scoruri strigătoare la cer. Dacă am fi fost ceva mai atenți, am fi evitat dezastre ca Sectorul 5, Craiova sau Sângeorz Băi…

Nu îmi pot explica cum astfel de oameni mai pot ieși liberi pe stradă, darămite să pretindă votul unor comunități… Este până la urmă tot eșecul unei societăți needucate din punct de vedere politic, care permite astfel de derapaje.

Avem toate motivele să ne plângem de astfel de personaje, însă niciun drept atâta vreme cât nu le taxăm prin vot. Trebuie să înțelegem, odată pentru totdeauna, că statul este exclusiv oglinda comportamentului nostru ca cetățeni. Că, stând acasă pentru că „nu am domne’ cu cine” nu îți dă dreptul să critici.

Nu suntem în junglă să călcăm pe cadavre, doar doar ne e nouă mai bine. E momentul să ne debarasăm de stereotipurile cu care ne-au obișnuit unii sau alții, să nu mai preluăm mesaje manipulatoare și să mai gândim și cu mintea noastră. Putem demonstra, oare, că suntem mai buni de atât?

Din fericire, avem alternative și nu doar în București. Vedem cum vremea dinozaurilor apune treptat, iar exemple ca Oradea sau Cluj se doresc a fi replicate. Timișoara, Brașov, Vrancea sau Bacău – este, sper, doar începutul unui nou mod de a face politică locală.

Vreau să cred că nu va fi, din nou, un simplu foc de paie, fiindcă simt că noii lideri sunt clădiți dintr-un alt aluat.

 

Ne vedem, din nou, peste 4 ani?

În niciun caz! Vreau să văd comunități implicate în fiecare zi! Vreau să văd cum noua generație de politicieni face ordine în administrația locală, desființează posturi inutile, digitalizează. Implementează criterii de performanță, proiecte sustenabile, echipe competente.

Sper ca susținătorii voștri de azi să aibă răbdare cu voi, pentru că va dura până se vor vedea rezultatele. Sper ca și voi veți rezista, pentru că vi se va spune că nu ați făcut nimic. Din păcate, aici ne-a adus pesedeficarea României, la o lipsă totală de încredere și răbdare…

Mai sper că veți învăța din greșelile trecutului și veți comunica mai bine acțiunile voastre. Până acum, ați fost în poziția de critici, acum sunteți acolo unde pare că meritați.

Aveți rolul să oferiți un exemplu, să trageți după voi și alte comunități. Dacă nici voi nu veți demonstra, nu știu unde va mai fi salvarea acestei nații…

Deocamdată aveți doar un vot de încredere. Va fi o onoare pentru noi să considerăm că, într-adevăr, faceți parte din Elita României!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *