Pe tancurile petroliere, femeile curajoase fac regulile. Povestea Georgianei Suciu

Pe tancurile petroliere care transportă cu grijă aurul negru în jurul lumii, de cele mai multe ori nu este loc pentru femei. Totuși, uneori pasiunea, ambiția și o șansă primită la momentul potrivit aduce oameni valoroși într-o lume intransigibilă. Așa a ajuns Georgiana Suciu una din puținele femei din lume care navighează un tanc petrolier. 

Femeie finuță, sensibilă și frumoasă trupește și sufletește, Georgiana Suciu a pătruns cu curaj și cu fascinație într-o lume care ar fi trebuit să îi înăsprească trăsăturile. Ar fi trebuit, poate, să devină mai dură. Totuși, modul în care se exprimă denotă o delicatețe rar întâlnită care te poate emoționa până la lacrimi.

Ceea ce crede despre sine și ce cred familia, iubitul, prietenii despre ea se găsesc în antiteză. În fond, Georgiana este de fapt un om mai întreg și mai echilibrat decât mulți dintre noi.

Influența tatălui în formarea unui profesionist

În copilărie a crescut la sat, în Măcin, având parte de multă susținere și povești minunate de la a doua sa mamă, bunica sa. Lucrurile s-au schimbat și a trebuit să se mute în Brăila unde a început o nouă viață, viața la bloc.

De mică a trăit înconjurată de poveștile tatălui său, cu marinari, furtuni, cum se formează norii, cum își poate da seama dacă vine ploaia, scene demne de “Toate pânzele sus”.

Copilăria i-a fost presărată de scrisori către tata, deseori plecat pe mare, dar și de săritul elasticului în curte, cu copiii vecinilor. Mama a avut grijă de ea și de sora ei.

Cred că meseria m-a ales pe mine, cu mult înainte ca eu să știu. A durat ceva până am înțeles asta, dar cu siguranță a fost tatăl meu cel care a scris cele mai multe pagini în sufletul meu.

Tatăl său i-a insuflat cu duioșie iubirea pentru această profesie și totodată cel care o așteaptă cu flori în aeroport când vine acasă. Au o relație specială și în general, Georgiana Suciu are o familie deosebită de la care își ia puterea și energia în puținul timp liber.

Școala generală, liceul și academia au format-o să fie puternică, perseverentă și să nu renunțe la visele sale. A absolvit Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, secțiunea Inginerie Navală și Navigație, urmând apoi Masteratul la “ Științe Nautice”. Nu a fost ușor, dar din fiecare experiență a învățat ceva. A ales să nu se supere pe cei care credeau că nu este locul ei acolo.

A ajuns o femeie extrem de puternică mental și emoțional, dar asta nu înseamnă că nu plânge. O face în cabină, departe de ochii curioșilor pentru a nu da impresia de slăbiciune.

Georgiana este o fată care se consumă mult, dar care și visează mult, mult prea mult ar zice unii, dar așa-mi place, așa pot să continui, și ce dacă nu va fi mereu cum am visat?

Viața pe navă nu e mereu roz

Georgiana a trecut prin multe provocări, până și-a câștigat respectul și admirația colegilor. A trăit momente critice care altora le-ar fi dat de gândit sau chiar ar fi bătut în retragere. Ea însă nu s-a descurajat, deși în 99% din cazuri a fost singura femeie de pe vas.

Să fii femeie pe o navă petrolieră unde bărbații conduc nu este ușor, mai ales când vine vorba de molestare sexuală. Să depui plângere pentru așa ceva e la fel de periculos ca a te arunca în apă fără să știi să înoți. Georgiana a făcut exact asta și a fost dată jos de pe navă într-o țară străină. De ce? Pentru că a refuzat să se culce cu comandantul navei… Old habits die hard, right?

Singură, cu bagajele în brațe, într-o țară străină, a trebuit să se descurce cumva să ajungă acasă, dar și să treacă peste acest moment dificil.  S-a întors și mai determinată să fie corectă și verticală mereu.

Bărbații de pe navă tind să fie misogini, să creadă că femeile vin aici pentru distracție. E greu să fii luată în serios, să demonstrezi că ești acolo să evoluezi profesional.

Cred că este necesară o disciplină desăvârșită pentru a reuși să îți menții echilibrul când ești la bordul navei.

Cu toate acestea, a mers mai departe, atingând unul dintre cele mai frumoase momente din viața profesională, atunci când a obținut brevetul de Căpitan.

Orice călătorie de o mie de pași începe cu primul, cel care te trece de pragul ușii. Așa a fost și pentru Georgiana Suciu care a primit o șansă de la un om vechi în meserie. Un om care a crezut în ea deși nu avea sexul potrivit, care a susținut-o și i-a dat putere și speranță.

Cu toții merităm o șansă măcar o dată în viața noastră pentru a arăta ce putem. Asta ar trebui să se întâmple înainte de a fi judecați.

Georgiana Suciu, mereu loială

Deși nu ar spune despre sine că este sociabilă, o femeie gata să zâmbească la comandă, de fapt este o persoană deschisă. Deschisă cu oamenii care îi oferă minimul de respect și așteaptă să primească înapoi tot ce oferă.

Adoră sinceritatea și detestă să fie mințită deoarece asta îi dă impresia că îi este subestimată inteligența. Se consideră empatică, adoră să pună zâmbete pe chipuri și să interacționeze cu oameni verticali.

Îi admiră pe cei care nu calcă pe cadavre să ajungă unde își doresc. Crede cu tărie că există un loc pentru fiecare dintre noi și nu necesită murdărie pe mâini pentru a ajunge acolo.

Când este acasă, face cele mai apetisante torturi pentru cei dragi și este pasionată de fotografie. În fond, în fiecare om sensibil se ascunde timid un suflet de artist.

Se ghidează mereu după motto-ul Semper fi sau Semper fidelis – mereu loial. Este cu siguranță loială muncii sale, loială echipelor cu care lucrează, loială familiei sau celor dragi. Preferă să vorbească prin rezultatele muncii sale și nu să se laude gălăgios, așa cum o fac mulți alții.

Am putea ușor să o încadrăm pe Georgiana Suciu în categoria persoanelor demne de urmat. Viața sa este un exemplu, o poveste motivațională pe care o citești și recitești când ți-e greu să mai avansezi un pas.

Ești femeie și alții te desconsideră?

Arată-le că poți să muncești, să ai, să faci, să obții exact ca ei!

Nu da înapoi când ți-e greu și vei ajunge sus-sus-sus!