Petre Ionuțescu, călătorie cu trompeta spre sufletul naturii

Petre Ionuțescu este cunoscut celor mai mulți ca trompetist și membru fondator al trupei Blazzaj. Cu toate acestea, el e un explorator al sufletului prin teritorii muzicale foarte vaste. A colaborat cu Thy Veils, Alexandrina, Subcarpaţi, Negură Bunget și mulți alții. E fondator al asociaţiei Romanian Brass Society și a lansat mai multe albume solo în locuri neconvenționale. De la muzică înregistrată într-o mănăstire, la un concert susținut pe o scenă plutitoare aflată în mijlocul unui lac, cum e cazul albumului „Murmur” lansat în decembrie 2021, povestea fascinantă a lui Trompetre nu are limite.

Trompeta, iubirea din copilărie

Petre Ionuțescu s-a născut la Lipova, într-o familie în care muzica era foarte indrăgită, primele noțiuni de muzică venind de la tatăl său. El a avut contact de mic cu diverse instrumente muzicale, a fost atras să le descopere. A început ca autodidact, iar ulterior s-a înscris la Liceul de Muzică din Arad si apoi la Facultatea de Muzică din Timișoara.

În ultimii ani de liceu a creat alături de câțiva colegi o formație de dixieland, un fel de trupă de jazz a școlii. A fost o experiență de altă factura stilistică, cu care a cântat la diverse evenimente organizate de școală.

În timpul facultății a colaborat cu câteva Filarmonici din țară, cel mai mult cu Filarmonica din Arad. Spre finalul studiilor universitare, spiritul său artistic a fost din ce în ce mai atras de experimentarea altor tipuri de manifestări muzicale, ca jazz, funk etc.

Muzica a fost prezentă în viața mea încă de când eram copil, iar faptul că am devenit muzician a fost o cale naturală și firească.

În ceea ce privește trompeta, acesta e un instrument de tradiție în familie. După al doilea război mondial, bunicul său a cumpărat instrumentele unei fanfare rusești care era în drum spre casă și a făcut prima fanfară din sat cu copiii lui. De atunci, cam orice membru al familiei a cântat la un moment dat la trompetă. Acest instrument a fost pentru Petre Ionuțescu de mic copil ca o dragoste la prima audiție.

Copil fiind, a avut o perioadă când cânta în fanfare, în diverse ocazii. Prin clasa a VIII-a, a văzut un film cu Miles Davis, l-a descoperit pe Louis Armstrong și tot apăreau lucruri care îl apropiau din ce în ce mai mult de trompetă.

Pe lângă acest instrument străvechi, nobil, care merită să fie descoperit și apreciat, Petre Ionuțescu cântă și la alte instrumente printre care pian, shakuhachi, flaut, caval.

E o pasiune de-a mea din copilărie; fiind înconjurat de mic de diferite instrumente muzicale, mi-a plăcut să mă joc cu ele. Îmi plăcea că fiecare suna diferit. Probabil m-a atras diversitatea de culori pe care o avea fiecare instrument în parte. Fiecare instrument îți dă o stare anume și expresia este diferită. Shakuhachi (flautul japonez) de exemplu are o expresie mai mult meditativă, conferă o stare de relaxare, facilitează și cântatul la alte instrumente.

Oameni și valori în viața lui Petre Ionuțescu

Cei mai importanți oameni care au contribuit la formarea sa sunt parinții, în special tatăl său de la care a moștenit pasiunea pentru muzică. În perioada studiilor muzicale în liceu, a avut o relație foarte apropiată cu profesorul de trompetă Ion Cadariu, cu directoarea de muzică Silvia Demian și cu profesoara de corepetiție Laura Manolache, ei fiind cei care l-au sprijinit și l-au încurajat constant să meargă pe acest drum.

Printre cărțile care l-au marcat se numără proza fantastică a lui Mircea Eliade, romanele lui Ernesto Sabato și poemele lui Kahlil Gibran.

În muzică a fost influențat de celebrii compozitori de muzică clasică, de marii artiști deschizători de drumuri în jazz și alte stiluri muzicale; de la Bach la Ligeti, Louis Armstrong, Miles Davis, Chet Baker, Jon Hassel, Toshinori Kondo etc.

Încerc să îmi trăiesc viața urmând valorile transmise de familia mea, printre care bunătatea, demnitatea, respectul și toleranța față de cei din jur. O altă valoare pe care o apreciez foarte mult este cea a omului creator, cel care își ghidează viața în jurul creației sale, cel care o iubește și o îngrijește.

Blazzaj, debutul succesului pentru Petre Ionuțescu

De la început, experiența Blazzaj a însemnat pentru Petre mai multă libertate stilistică. În perioada facultății a fost invitat de saxofonistul Edi Neumann la sala de repetiții a formației care pe atunci se numea Funkin’le Free.

Muzical, era ceva nou pentru Petre, o combinație de acid jazz, funk, o muzică foarte energică. Au început să apară și primele piese proprii și după ceva timp a luat ființă trupa Blazzaj, nume care înseamnă Jazz Alb citit invers. Membrii trupei se întâlnesc și în prezentî la repetiții și în concerte, apar idei noi și piese la care lucrează în grup.

Ce m-a atras și cred că este diferit la Blazzaj față de alte formații este faptul că fiecare membru provine din altă zonă stilistică muzicală, și așa se nasc lucruri interesante. În continuare, predomină aceeași energie: fiecare e diferit și are o viziune proprie asupra muzicii. Nu faptul că gândim la fel ne-a atras să facem muzică împreună.

Și pentru că Petre Ionuțescu este un puternic promotor al instrumentelor de alamă, a fondat în 2006 prima asociație de acest gen din România. Prin intermediul Romanian Brass Society, s-au organizat câteva ediții ale Concursului International de Alamuri ‘West Brass’, desfășurat la Timișoara, precum și mai multe colocvii și workshopuri.

Trompetre, proiect pentru suflet

Trompetre a apărut inițial ca un proiect solo, căruia i s-au alăturat pe parcurs mai mulți artiști – prieteni cu care avea o legătura aparte. Sub acest nume a lansat în 2016 albumul „Maria Radna Live”, înregistrat în vara anului 2015, în cadrul manifestărilor dedicate inaugurării bisericii reabilitate de la mănăstirea din Lipova.

Albumul conține 7 piese – compoziții originale, toate având ca punct de inspirație natura, surprinsă într-o multitudine de manifestări. Stilul compozițiilor este electro-acustic, eclectic/experimental, cu pete de culoare autohtone străvechi.

Albumul „Cartea de piatra” realizat în colaborare cu Daniel Dorobanțu a fost inregistrat live în 2017 în aceeași mănăstire și lansat în 2018 în cadrul Timisoara Jazz Festival.

Fiind originar din Lipova, mergeam de mic la mănăstirea Maria Radna. Într-o zi îmi amintesc că aveam un fluier la mine, am suflat în el și am fost impresionat de ecourile mănăstirii. Acea senzație mi-a rămas în minte și a fost un element declanșator care a dus la ideea să fac un concert acolo. O astfel de locație îți oferă o fascinație aparte, printr-un reverb natural al edificiului, un ecou original și organic. Locul natal are tot timpul farmecul lui și îți rămâne permanent în suflet, oriunde ai fi purtat de vântul sorții. Sunt rădăcinile tale, care te cheamă mereu să te întorci în acel loc special.

Cu Daniel Dorobanţu a creat o legătură interesantă de prietenie și explorare artistică, încă din 2010. Un alt artist pe care Petre îl apreciază foarte mult, pentru originalitate și pentru faptul că nu face compromisuri, este Alexandrina Hristov. Împreună cu Gabriel Almași, Petre Ionuțescu a produs primul ei album „Om de lut”, în 2009, iar de atunci au susținut împreună multe concerte, atât în țară, cât și în străinătate,

Am acceptat colaborări cu artiști cu care am simțit că am o legătură, cu care împărtășeam viziuni comune, chiar dacă proveneam din stiluri muzicale diferite. Fiind atras de muzică și de cărările ei stilistice, mi-a plăcut să văd care e liantul, lucrul care leagă totul. Mi-am dat seama că stilistica poate să pună bariere, dar în același timp poate să și unească. Esența muzicii poate fi regăsită în diverse nuanțe. În muzică nu contează încadrările stilistice, contează ce anume exprimi. Deci, în toate colaborările mele există un punct de interferență, un miez comun fără de care nu se poate înfiripa nimic.

Trompetistul lipovean e bucuros că există în România artiști cu potențial mare, aici referindu-se mai mult la muzica independentă făcută la un nivel foarte bun. Pe de altă parte, nu prea există o promovare a valorii muzicale la nivel profesionist, artiștii trebuind să se promoveze singuri, ceea ce este un minus. Din punctul său de vedere, artistul ar trebui să se concentreze exclusiv pe creație.

În România, de cele mai multe ori, arta este privită ca un hobby și nu ca un mod de a-ți câștiga existența. Una din cele mai mari provocări este să reușești să trăiești din artă, respectiv din meseria / pasiunea ta. Perioada pandemiei a acentuat și mai mult această idee, iar în lipsa unei strategii constructive din partea autorităților, o mare parte din artiști au fost afectați, apărând și cazuri unde au fost nevoiți să facă reconversie profesională.

Drumul propriu în căutarea fericirii

Am avut privilegiul să călătoresc în multe țări, mi-a plăcut și am avut experiențe pozitive peste tot. Însă România îmi conferă o libertate de care eu personal am nevoie. Chiar dacă am fost tentat să plec la un moment dat, mi-am dat seama că nu am de ce să fac acest lucru, regăsind și aici toate elementele necesare ca să mă pot manifesta așa cum doresc.

Plecatul în străinătate este o chestiune individuală, fiind multe motive care pot contribui la decizia de a rămâne sau de a pleca în alt loc. Unii poate își doresc să plece la studii, alții poate nu mai au familie, prieteni și vor să fugă de singurătate. Este important ca cel aflat în căutarea celei mai bune decizii, să își găsească locul unde îi place să traiască și unde se simte confortabil, e de părere Petre Ionuțescu.

El consideră că străinătatea poate fi un miraj proiectat de minte care să nu aibă legătură cu realitatea și riști să ajungi să fii dezamăgit. Dacă ești într-un prezent de care vrei să fugi, îți imaginezi un viitor care să te ajute sa scapi, dar acesta poate fi doar o proiecție fictivă.

Artistul le recomandă tinerilor muzicieni să își creeze propriul drum. El se declară mulțumit că a fost destul de atent să își asculte instinctul și ce îi dicta acea puternică forță interioară care se numește crez. În momentul în care a crezut că trebuie să facă ceva, a făcut fără nicio urmă de îndoială.

Dacă acest factor crez este puternic în interiorul ființei tale, dacă îți urmezi drumul fără să te abați indiferent de varietatea conjuncturilor, poți face performanță oriunde. Nu contează unde te naști, deoarece creativitatea există în orice loc al pământului. Suntem influențați de locul unde trăim, anumite lucruri sunt determinate de efectul mediului înconjurător asupra simțurilor tale. Lăsându-ți spiritul creativ liber și urmându–ți drumul, vei ajunge la originalitatea care izvorăște din farmecul individualității tale. Performanța nu e cuantificată din punctul meu de vedere în cifre, ci în raportul tău cu ceea ce faci, cu creația ta.

Murmur, albumul care te întoarce la esența naturii

Pe 20 decembrie 2021, Petre Ionuțescu a lansat albumul live „Murmur”. Cele 8 piese ale albumului sunt o călătorie audio-vizuală în care sunetul te poartă pe tărâmul contemplativ al naturii.

Piesele au fost pentru prima dată interpretate în 2020 cu ocazia evenimentului Murmur 3 Ape organizat de Asociația 3 Compas. Acesta a fost un concert inedit susținut pe o scenă plutitoare aflată în mijlocul lacului 3 Ape din comuna Brebu Nou, la care publicul a putut asista din bărci sau de pe malul apei. Ecourile munților și murmurul apei au acompaniat experimentul muzical al artistului.

În viitorul apropiat va lansa un album cu Emil Gherasim (cunoscut unora din perioada trupei Psycho Symphony) și, în paralel schițează câteva idei pentru un single videoclip împreună cu Claudiu Lazarciuc. Petre Ionuțescu mai are și alte idei în lucru din categoria evenimentelor mai puțin convenționale, pe care le va anunța la momentul oportun.

Mă bucur că Petre Ionuțescu ne oferă în continuare experimente muzicale foarte creative. El deschide drumuri noi spre cunoaștere și simțire prin muzica sa. E nevoie doar să-ți lași sufletul să asculte!