Povestea lui Robert Diaconeasa (Daddy Cool), primul vlogger caritabil din România

Robert Diaconeasa este Daddy Cool. Un tânăr blogger care, în ultimii ani, s-a bucurat de aprecierea celor din online și offline, mai ales prin prisma acțiunilor și campaniilor pe care le-a făcut, dar și pentru naturalețea și seriozitatea cu care tratează lucrurile. A câștigat trofeul „Vlogger Responsabil” la „Gala Romanian CSR Awards 2018”, locul 2 la Gala Webstock 2018, la categoria „Best Social Good Campaigns” și trofeul „Liderul Anului 2018 în Social Media” cu proiectul „Amintiri din copilărie”, în cadrul Galei „Lideri pentru Liderași”, organizată de Itsy Bitsy.

 

 

Când a apărut Elita României, mi-am alcătuit în minte o listă de oameni pe care-i vedeam „în paginile” site-ului. Era și Robert Diaconeasa printre ei, însă nu-mi explic din ce motive, am tot amânat să-l contactez.

Îl știam de pe vremea când era redactor șef-adjunct la revista Bravo și ne intersectam pe holurile redacției. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat atât profesional, cât și personal, iar Robert are un blog de parenting și un vlog caritabil.

Ca să nu mai spun că în acești ani, Robert s-a căsătorit și a devenit și mândru tată de INGRID. De fapt, a devenit daddy cool! 

 

Robert Diaconeasa, primul pas spre regăsire

Așa l-am regăsit pe Robert: un daddy cool, la fel de ambițios, inspirat și mai ales cu vise îndrăznețe. Căci, așa cum îmi mărturisea în momentul în care ne-am întâlnit pentru interviu, visul că poate să facă ceva mai mult pentru el, pentru fiica și soția lui, l-au adus în acest punct.

Așa că, după 11 ani în care a demonstrat ce avea de demonstrat în presă, și-a luat inima în dinți și a început să construiască un proiect care să-l reprezinte (și să-i reprezinte pe ei ca familie): blogul daddy cool.

După 11 ani de presă, lucrurile se schimbaseră total. Anii au trecut, am crescut, m-am dezvoltat și nu m-am mai regăsit în redacție. Așa că, atunci când soția mea, Ana, a rămas însărcinată, m-am hotărât să imi iau eu concediu de paternitate pentru a mă detașa profesional de ceea ce se întâmpla în presă și pentru a vedea cum și în ce sens mă voi îndrepta. Bine, cochetam de ceva vreme cu ideea unui blog, însă nu eram sigur de direcția lui. 

Atunci când ambiția, creativitatea și perseverența se împletesc, lucrurile ies exact așa cum îți imaginezi. Iar faptul că Robert deja vizualiza viitorul lui în media, nu era decât rezultatul acestor trei calități.

În momentul în care a știut exact traiectoria profesională pe care trebuie să o urmeze, lucrurile s-au aranjat imediat. Nu i-a rămas decât să sune un prieten, să cumpere domeniul pe care îl avea în minte și să înceapă aventura.

Am avut despre mine imaginea unui tată tânăr. Îmi era clar că blogul va fi despre noi. Nu vreau să fac un blog în care să-i învăț pe oameni cum să-și crească prichindeii, dar vreau să fie un blog care să mă reprezinte pe mine și ceea ce sunt eu pentru copilul meu în primul rând, dar și ceea ce dau spre exterior. 

O aventură care a început în 2015 și care, în cei aproape patru ani de existență, a crescut cât altele în zeci de ani. De ce? Cum a reușit într-un atât de scurt timp să clădească un blog de succes, să-și facă o imagine curată și naturală, dar și un nume influent în blogging-ul de parenting și lifestyle?

Simplu, dacă i-ai auzi lejeritatea cu care vorbește, dar cu multă muncă și ambiție, dacă înțelegi cum funcționează această lume.

În vara anului 2015, m-am trezit cu ideea în minte că trebuie să fie daddy cool. O chestie care mă definește și s-a dezvoltat de-a lungul timpului este faptul că vizualizez lucrurile. Dacă mă furnică o idee și o simt prin fiecare fibră a corpului,  trebuie să o fac. Așa că am dat drumul blogului, dar aveam teama că lumea nu o să mă ia în serios. În fond sunt un  băiat tânăr, cu tatuaje, cu blugi rupți. Aparențele puteau fi o problemă. Dar nu a fost cazul. Toți anii de muncă în industrie, pe care îi aveam în spate, și-au spus cuvântul. Mesajul meu s-a completat perfect cu imaginea și am dărâmat niște bariere mult mai repede decât mă așteptam chiar și eu

 

Naturalețea, atuu-ul pe care a mizat Robert Diaconeasa

Nu e deloc simplu, chiar dacă așa pare, să-ți faci un blog. De fapt, să-l faci e simplu, să-l ridici, să-l crești și să-l hrănești e mai complicat. Ca să nu mai zic de „scos pe scenă”.

Însă atunci când curajul și ambiția te definesc, orice idee se poate transforma în realitate. Exact așa a fost și în cazul lui Robert. A scris texte, a adunat poze, a stilizat blogul și a început să-și scoată „copilul în lume”.

Am început să caut pe net agenții de PR, le-am trimis o prezentare cu ce am de gând să fac și m-am apucat de treabă. Cred că avantajul e că toti anii munciți m-au ajutat să fiu foarte bun pe imagine. Știu când o poză arată bine sau nu. Însă, mai trebuia să conving oamenii că am și o voce, nu doar o imagine bună. Că știu să scriu și că sunt un om care a pornit de jos, fără niciun fel de ajutor, dar care a luptat și încă luptă să fie un exemplu pozitiv pentru cei din jur. Iar aici, am mizat mult pe naturalețe. Oamenii s-au săturat de plastic și de lucruri perfecte. Da, caut să am o imagine curată, dar autentică, naturală. Lumea o să se îndrepte spre naturalețe. O face deja. Oamenii au nevoie de un model de familie ca a noastră, cu oameni ambițioși, puternici, care nu se tem să iasă din tipare ca să facă o diferență în bine pentru societatea în care trăiesc. Vrem să fim cel mai bun exemplu pentru fiica noastră și viitorii noștri copii.

Odată finisat blogul, Robert a ținut, și ține în continuare, la calitatea textelor și a mesajelor pe care le transmite. Căci, după cum el însuși spune, în marea plajă a blogurilor de parenting, e dificil să mai găsești o nișă pe care să te plasezi. Și atunci, singura șansă de a te face remarcat și de a deveni o voce este să fii sincer în ceea ce transmiți și, mai ales, să fii tu.

Eu vreau să transmit că putem face lucrurile așa cum ne-am dorit chiar dacă am devenit părinți. Din punctul nostru de vedere, copilul nu este o povară, copilul te motivează să fii mai bun, mai ambițios și mai curajos. Viața ta se schimbă, dar se schimbă în bine. Ingrid m-a motivat să nu-mi pun bariere, să țintesc mai sus, să-mi depășesc limitele. 

 

Amintiri din copilărie, imaginea unui viitor caritabil

Lucrurile au evoluat rapid pentru Robert și daddy cool. În numai câteva luni, blogul se bucura de atenția și respectul on-line-ului.

Însă, pentru Robert Diaconeasa, nimic nu se oprește într-un punct. Mereu țintește mai sus, mereu vizualizează următorul proiect, și întotdeauna se gândește cum să dea înapoi ceea ce el a primit.

Având deja în minte o idee despre cum să ducă totul la un alt nivel, bloggerul începe să pună pe hârtie planul de a face un vlog caritabil. Ideea i-a venit brusc, însă cumva știa dintotdeauna că asta va face el în viitor.

Să ofere celor mai puțin iubiți de soartă o mână de ajutor, dar și să fie un promotor al actelor de caritate în on-line. Totul, în primul rând pentru a fi un model exemplar pentru Ingrid.

Zis și făcut. A dat o căutare pe net, a văzut ca la momentul respectiv nu mai exista ceva similar și, profitând de contactele sale din muzică, a început să facă interviuri.

Fiecare interviu era menit a fi donat pentru o cauză. Însă nu oricum: nu voiam să cer oamenilor bani, singura lor contribuție e aceea de a share-ui interviurile pentru a ajunge la 100000 de vizualizări pe lună. Așa că, în trei zile, am înregistrat opt interviuri pe care le-am prezentat mai apoi companiilor de la care solicitam banii. Am crezut foarte tare în acest proiect și, după doar două sezoane lansate, am reușit să ajut peste 600 de copii cu donații în valoare de peste 30.000 de euro. Am adunat peste 740.000 de vizualizări la interviuri, mii de SHARE-uri și reacții în online, dar și recunoaștere în offline, fiind răsplătit cu 3 trofee importante pentru munca mea în acest sens. Înseamnă enorm de mult pentru mine și mă motivează să nu mă opresc aici. Deși, contrar aparențelor, e foarte greu să duci asemenea proiecte la capăt. Tocmai de aceea nu le face prea multă lume.

 

Vlogul caritabil, proiectul care a schimbat mentalități

După o primă misiune îndeplinită, Robert și-a dat seama că oamenii cred în ceea ce face el – dovadă sunt și premiile câștigate în doar un an și jumătate de la lansare. Că sunt receptivi la noutatea adusă de el pe piață și că e cazul să pluseze.

Interviurile cu vedete continuă, campaniile în care se implică Robert sunt din ce în ce mai multe, iar „nișa” aleasă a fost cea a copiilor proveniți din medii defavorizate. Alegerea a venit cumva firesc, susține Robert, el fiind de mic extrem de apropiat și de empatic cu copiii, dar și din neajunsurile cu care s-a confruntat el însuși în perioada aceea.

În copilărie n-am avut prea multe lucruri, cu părinți foarte tineri care n-au știut prea multe despre creșterea mea. Nu m-a întrebat nimeni ce-mi place, ce vreau să fac sau dacă am anumite nevoi. Mi-ar fi plăcut să-mi întindă cineva o mână de ajutor. Am trecut prin perioade foarte grele și am fost în derivă, însă singur mi-am dat seama că trebuie și vreau să-mi depășesc condiția.

Iată de ce, vlogul caritabil nu este deloc o alegere întâmplătoare. La fel cum nici planurile de viitor ale lui Robert nu sunt în opoziție totală cu zona caritabilă. Căci, așa cum mărturisește, visul lui cel mai mare este acela de a călători în scopuri caritabile. Și este convins că într-o zi, va putea face acest pas, mai ales că deja îl vizualizează. Iar această vizualizare, pentru el nu înseamnă altceva decât îndeplinirea dorințelor. 

Sunt implicat în multe proiecte, fac și voluntariat. Vreau să dau șanse unor copii fără posibilități financiare, așa că am decis să fiu foarte vocal. Simt că misiunea mea în viață e să ajut copiii din medii defavorizate. În viitor mă văd un ambasador al faptelor bune. Am imaginea asta despre mine și vreau să-i ofer și lui Ingrid posibilitatea de a vedea că se poate și altfel. 

sursă foto: arhivă personală