Bogdan Mureșanu Cadoul de Crăciun

De la începutul toamnei și până în prezent, regizorul Bogdan Mureșanu a reușit să câștige 9 din 12 festivaluri la care a fost prezent cu cel mai recent film al său, „Cadoul de Crăciun”. Un astfel de succes nu poate trece neobservat pentru publicul român. Regizor și scenarist de nivel mondial, Bogdan Mureșanu realizează o analiză completă a excepționalelor performanțe românești din domeniul cinematografiei.

 

Bogdan Mureșanu s-a născut în București în anul 1974. Absolvent al Colegiului ”Sf. Sava”, a fost prieten încă de mic cu scrisul. A scris o carte, a avut o carieră prodigioasă în advertising, dar până la urmă a învins pasiunea pentru film. Deși e de formație scenarist, și-a dovedit calitățile și în calitate de regizor. A și scris o carte de povestiri, ”Erata”.

Pasionat de limba spaniolă pe care o și vorbește foarte bine, Bogdan Mureșanu e atras mult de literatura sud-americană. Îi plac mult Borges, Marquez, Julio Coltazar, Mario Varga Llosa, Ernesto Sabato.

 

„Cadoul de Crăciun”, scurt-metrajul cu 9 premii internaționale

„Cadoul de Crăciun” este o comedie neagră despre ultima zi de comunism (20.12.1989). O familie află că băiatul de 7 ani a trimis o scrisoare de Moș Crăciun în care a enumerat toate dorințele familiei, inclusiv cea a tatălui de a-l vedea pe Ceaușescu mort.

Filmul a avut parte de reacții interesante de pretutindeni din Europa, în special în Europa de Vest, ceea ce e surprinzător cât timp subiectul ar părea că nu li se adresează.

Pe Bogdan Mureșanu, foarte preocupat de libertatea individului, l-a interesat cum anume se sfârșește un regim, o lume, care sunt tranzițiile evoluției umane și sociale. Iar aceste aspecte sunt foarte bine scoase în evidență în filmul său.

O bucurie mare pentru mine a fost să văd recent că România are o asemenea societate civilă în stare să stea în frig luni întregi doar pentru niște principii.

Dintre cele 8 premii, menționez Premiului I Alcine (Spania), Marele Premiu al Competiției de scurtmetraj la Festivalul Internațional de Film de la Cottbus (Germania), Marele Premiu de la Festivalul de la Izmir și Premiul Juriului la Festivalul de la Montpellier. La aceste festivaluri se înscriu mii de filme, dintre care intră în concurs 25-30.

„Cadoul de Crăciun” urmează să fie prezent și la alte festivaluri, ceea ce face lista de premii deschisă în continuare pentru acest film.

Un act artistic trebuie să fie onest, cinstit, dincolo de orice premii câștigate.

Kinotopia, casa de producție care pregătește filme premiate

Toată viața, Bogdan Mureșanu și-a câștigat banii în modul cel mai improbabil cu putință. Mai întâi a fost scrisul. A fost jurnalist și a lucrat în publicitate vreo 10 ani făcând copywriting. După ce a plecat, și-a deschis o mică firmă de producție publicitară, cu scopul de a-și permite să scrie pentru film.

Pentru că a început să fie invitat tot mai des ca scenarist pentru filme de afară, publicitatea a ajuns treptat pe locul 2. Așa a apărut Kinotopia, companie de producție de film pe care a fondat-o în urmă cu vreo 10 ani.

Acum, Kinotopia produce documentare, animații, lung metraje în lucru. Totul e posibil datorită unui grup de prieteni alături de care lucrează în companie. Dacă animația la care lucrează în prezent va avea succes, probabil vor trece la lung metraje de animație.

Cel mai important e să nu-ți stabilești standardul de calitate cu tine, cu prietenii tăi, ci să știi care este centrul de excelență din domeniu și să fii în contact cu cei mai buni.

Bogdan Mureșanu Cadoul de Crăciun

 

Animația, marea provocare pentru Bogdan Mureșanu

În prezent, Bogdan Mureșanu lucrează la un proiect asemănător cu „Cadoul de Crăciun”, tot comedie neagră, numit „Ieșirea de urgență”. Acesta are mai multe povestiri ce se petrec toate în aceeași zi. Un alt proiect în lucru este o animație numită „Magicianul” sau „Ultimul spectacol”, despre care unele voci preconizează că va fi cea mai bună animație românească.

În afară de Gopo, nu prea avem alte nume foarte mari care să se fi remarcat cu adevărat în domeniul animației. Nu avem tradiție pentru că nu avem nici școală de animație, amintește regizorul. El o apreciază mult pe Anca Damian, un regizor care a avut curaj și a împins nivelul animației românești. Atâta doar, că tehnica slow-motion (gen păpuși) permite doar o mișcare a cadrelor frame cu frame, ceea ce nu e același lucru cu animația clasică. În zona asta există pași și filme notabile care s-au făcut în ultimii ani, ajungând să concureze în festivaluri și să câștige premii.

Cu toate că avem foarte mulți tineri profesioniști în IT, majoritatea se îndreaptă către crearea de jocuri, unde se câștigă foarte mulți bani. De aceea, se găsesc greu graficieni foarte buni dispuși să lucreze în industria de animație. Lucrurile se pot schimba atunci când prima animație românească va avea un succes imens. Se deschide o cale astfel și se trezește interesul pentru domeniu.

Până la acel moment, Bogdan se perfecționează în domeniul animației inspirându-se de la francezi sau belgieni, considerați cei mai buni din Europa. Recunoaște că a fost atras în această direcție de doi frați româno-britanici, Anton și Damian Groves, care locuiesc în București. Pentru ei a scris un scenariu de animație în urmă cu câțiva ani. „Opinci” este o poveste teribil de frumoasă despre prietenie și prezintă primul om din lume, român, care a înconjurat globul pe jos în 10-11 ani, intrând în Guinness Book. Filmul va fi gata în foarte scurt timp în regia celor doi frați, cărora le datorează interesul său crescut pentru tehnicile animației.

Bogdan Mureșanu Cadoul de Craciun

Bogdan Mureșanu: ”Îmi place chestia asta de pionierat cu animația…”

Adevărata încercare este însă „Magicianul”, conceput după o povestire scrisă de Bogdan în vremea studenției. Scenariul acestui film a câștigat chiar un premiu acum câțiva ani. Acțiunea se petrece în Sulina anului 1910, iar regizorul folosește o tehnică inedită.

A ales varianta animației deoarece producția ar fi costat extrem de mult dacă s-ar fi recreat portul Sulinei. Chiar și așa, este nevoit să cheltuie 180.000 euro, mult mai mult decât s-ar fi așteptat însă de 2 ori mai ieftin decât în varianta peliculei.

 

De ce sunt filmele românești mai apreciate în străinătate

Prima dintre marile provocări ale unui regizor în România rămâne finanțarea. Cum faci să-ți acoperi bugetul filmului, e o întrebare pe care și-o pun toți cei care vor să facă filme în România. Bogdan Mureșanu este recunoscător multor oameni care l-au ajutat, unii chiar de la Centrul Național al Cinematografiei.

E esențial să poți să treci peste partea asta birocratică, care te poate îngropa. La C.N.C, stau oamenii cu sacoșe pline cu dosare pentru a putea crea un film.

A doua mare provocare este publicul român. E o foarte mare distanță între gustul audienței românești și al celei generale festivaliere din Europa. Nu se apreciază aceleași filme.

Filmele românești, astea bune care se fac, sunt extrem de apreciate, sunt văzute în Europa, în lume. Oamenii vorbesc despre ele ca de niște realizări artistice extraordinare. La noi, sunt detestate. Dintre numeroasele explicații, contează mult și faptul că avem un public prea mult expus cinematografiei comerciale americane, la care se adaugă lipsa sălilor de cinema de artă.

Nu avem o industrie cinematografică. Știai că la noi nu sunt anunțate sesiunile C.N.C? Suntem de râsul lumii. Mă întreabă parteneri de afară care vor să facă filme în România și tu le zici că nu știi când au loc și lor nu le vine să creadă. La noi nici nu se pot depune formularele online. Și mai vrei să faci industrie cinematografică? Un film nu se face singur.

De ce nu se fac premiere la noi, în cazul filmelor autohtone, și se fac întâi internaționale, e o întrebare pe care probabil și-o pun mulți cinefili. La noi, întâi se face turul festivalurilor internaționale. Abia peste vreo doi ani, filmul ajunge în România, pentru că publicul român este avid de premii. El nu dă doi bani pe un film sau act artistic până nu e premiat în afară. Recunoașterea și validarea lui peste hotare schimbă perspectiva românilor asupra acelui produs artistic, declară regizorul român.

Premiile sunt bune, dar ele nu creează un fenomen. Trebuie să ai și oameni care fac din ce în ce mai bine ceea ce fac deja zilnic, fără să se gândească la recompense.

 

Educația cinefilă la români și avantajul competitiv al filmelor românești

Se spune că românii nu vor să vadă pentru că e un fel de oglindă cinematografică prea realistică. Eu nu cred asta. Orice om care ar fi educat în direcția asta, ar ajunge să aprecieze filmele românești bune care se fac.

Bogdan Mureșanu îmi arată că publicul român e obișnuit cu cinematografia americană, mult prea editată. Imaginile se succed cu mare viteză, mascând astfel actoria proastă. Filmul are un aer fals, dar astfel dorit de producători.

În schimb, cinematografia românească are de a face mai mult cu neorealismul italienilor pe care părinții și bunicii noștri îl adorau (La Dolce Vita, Hoțul de biciclete șamd). Acolo se punea accentul pe scenariu, pe replici pe bune, ca-n viață. Publicul trăiește respectiva situație pentru că nu e tăiată. Regizorul dorește ca publicul să capteze bucata de realitate pe care el reușește să o creeze, nu să o falsifice.

Creatorii de film din România sunt foarte talentați că reușesc să facă lucrul acesta, care nu e deloc ușor. Așa au ajuns filmele românești să fie cunoscute și apreciate. România în cinematografie stă fantastic!

Eu sunt mândru că sunt român când merg într-un workshop de scenaristică și toți spun că suntem printre primii ca performanță din Europa. Gândește-te că în Franța există vreo 265 de premiere pe an, și puține sunt chiar bune. În România, abia dacă sunt 20 de filme pe an. Miracolul e că dintre acestea 20, vreo 5-6 sunt chiar fantastic de bune și nimicesc totul prin jur prin premiile pe care le obțin pe la festivaluri. Iar asta cu un buget de 5-10 ori mai mic decât al celor din Vest.

La noi există performanță pentru că există gândire, personal foarte bun. Sunt oameni pe partea tehnică care au lucrat în ultimii ani foarte mult pentru producții americane, au învățat multe lucruri de la ei și acum le fac excelent.

Bogdan Mureșanu Cadoul de Crăciun

 

Oamenii care i-au influențat evoluția

Bogdan Mureșanu a avut fler în a-și alege prietenii. Îi are de la 19 ani și toți au reușit în domeniile lor artistice. Cu toate că a fost o perioadă când era foarte greu chiar și să aspiri să devii artist, ei au reușit. Unul e scriitor, altul e pictor și scriitor, altul e artist conceptual. Faptul că a avut prieteni care au avut curaj și inteligență artistică, a contribuit și la crearea unui fel de emulație.

Cât a lucrat în publicitate, în ciuda firii boeme, a învățat să lucreze sub presiune și să livreze la termen, cu multă seriozitate. A învățat să se educe într-un fel încât să nu dea vina pe lume pentru a-și justica vreun eșec. Aici a întâlnit un om extraordinar, Liviu David, fost director de creație la NEXT, ce a lucrat și în Australia. De la el a învățat că, dacă poți să faci ceva, atunci fă-o cât de bine poți pentru că lucrezi cu tine.

În 2011, Bogdan a scris un scenariu pentru Victor Rebenciuc („Tuns, ras, frezat”). Printr-un concurs fericit de împrejurări, scenariul a ajuns la marele actor, care a acceptat să se facă filmul, ajutând la realizarea lui. Își mai aduce aminte și acum momentul când Victor Rebenciuc i-a spus în mașină, cu umor, că ”Toată lumea are dreptul să facă un film prost”.

Acesta a fost și primul film ca regizor al lui Bogdan Mureșanu. Filmul a fost premiat la festivalul „Anonimul” și a ajuns la un festival de categoria A la Montreal. A luat numeroase alte premii, fiind un botez extraordinar pentru Bogdan ca regizor. Filmul a călătorit prin lume, iar asta l-a încurajat să continue pe acest drum, ca regizor în paralel cu munca de scenarist.

 

Cinematografia contemporană românească

Bogdan Mureșanu îi numește pe Lucian Pintilie, Cristi Puiu sau Corneliu Porumboiu drept creatorii preferați de filme din România. Au o videografie fantastic de bună, care transmite adevăruri universale de mare impact. Nu întâmplător, oamenii aceștia sunt cunoscuți în toată lumea și s-a ajuns să se facă doctorate despre Cristi Puiu și filmele sale, de exemplu.

Deși avem impresia că filmele lor țintesc un public local, faptul că sunt foarte apreciate peste tot în lume e cea mai bună dovadă că acestea au un mesaj universal. În caz contrar, ar trece neobservate. Culmea, filmele românești comerciale, care au mare succes la noi și care au fost făcute cu gândul că toată audiența o să rezoneze la mesajul transmis, nu ajung să aibă succes dincolo de granițele țării.

Li se reproșează deseori regizorilor români că disprețuiesc audiența. Bogdan Mureșanu are o altă părere. Aceștia au doar o audiență pe care o respectă. E audiența europeană festivalieră, care este foarte mare. În cele din urmă, se uită sute de mii de oameni la filmele acestor regizori. Incomparabil mai mulți spectatori decât un film care respectă audiența generală din România.

Regizorii știu ce fac. Există niște gusturi rafinate ale unui public elevat, obișnuit să se ducă la festivalurile de film să vadă concurând mari regizori. Când un regizor român triumfă acolo, asta nu înseamnă că își disprețuiește audiența generală care vrea să râdă din orice. Înseamnă că respectă audiența lui care e aia a unui public elevat care e mai numeros decât audiența generală din România.

Bogdan Mureșanu Cadoul de Crăciun

Problema e și faptul că foarte puțini români merg la cinema. Un film românesc de succes abia dacă ajunge să aibă 80000 de spectatori, pe când în Cehia, de exemplu, un film local are lejer 1 milion de spectatori. Dacă filmele românești ar avea un public mai numeros, sigur s-ar face mai multe filme pentru acest public. Dar regizorii și producătorii români își fac și ei un calcul înainte de a realiza un film. Publicul român nu mai crește decât cu premii, ceea ce e o mare problemă, atrage atenția Bogdan Mureșanu.

Sper că v-am convins că trebuie să urmărim cu mai mare atenție filmele românești. Cât despre „Cadoul de Crăciun”, acesta continuă să strângă premii. Următoarele filme ale lui Bogdan vor fi lansate în curând, așa că e indicat să fiți cu ochii pe activitatea acestui regizor și scenarist român care deja face parte din elita creatorilor de film din lume.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *