Robert Minea va studia la Sorbona literatura şi civilizaţiile străine, dar trebuie să treacă peste o barieră: .„Chiar dacă UE este o mare familie, am impresia că tot imigranţi suntem”

Robert Minea este un alt tânăr valoros care va duce numele României pe holurile uneia dintre cele mai faimoase universitaţi din Europa – Sorbona. Îndrăgostit de baschet, pe care îl practică la Clubul Sportiv “Solaris” din Ploieşti, Robert a făcut o adevărată pasiune şi pentru studiul limbilor străine. Ştie la perfecţie engleza, dar la reputata universitate din Paris se va confrunta cu marea provocare de până acum – limba arabă.

Robert a „defilat” în cei patru ani petrecuţi la Colegiul “I.L.Caragiale” şi a terminat en-fanfare, cu admiterea la universitatea de cinci stele din Franţa la profilul limbă, literatură şi civilizaţii străine. Se va specializa inclusiv în limba arabă, despre care nu ştie prea multe, dar e convins că se va descurca.

Odată cu absolvirea i se vor deschide multe drumuri, pentru că specializarea pe care o va obţine are drept corespondent, păstrând proporţiile, absolvirea în România a Facultăţii de Litere. La Sorbona, însă, în anul trei fiecare student are dreptul să aleagă una din specializările de nișă (oferite în anul înscrierii la facultate) – turism, drept comercial internaţional și management organizatoric.

O lună de studenție la Paris – între 800 şi 1.200 de euro

Ca student la Sorbona, Robert Minea va beneficia de o serie de variante de internship-uri. În urma participării la acestea, în anul trei va fi în măsură să ia o decizie care i se potrivește cel mai bine în vederea specializării.

Mai mult decât atât, facultatea urmărește încadrarea pe piața muncii a absolvenților săi, pe platforma de admitere fiind un filtru de căutare în acest sens. E convins că acest lucru nu se face doar pentru statistică, având în vedere că specializările se modifică de la an la an, în funcție de cerințele pe piața muncii. La nicio facultate din România nu există așa ceva! Din păcate…

Guvernul francez subvenționează învățământul superior. Este gratis. Rămâne, totuşi, un cost de 170 de euro pe an – aşa cum am aflat de la Robert, un fel de taxă de administrare cont de student. Dar rămân cheltuielile cu mâncarea şi cazarea, ce vor fi suportate de către părinții săi.

Admiterea la Sorbona implică dorul de casă și de ai tăi, de ce-ți place și lași în urmă, de pisicile, câinii mei, de prieteni…Mai implică, însă, şi eforturi financiare. O lună de studenție în Paris, ne informează toate pliantele, ar costa între 800 şi 1200 euro. În Franța nu se oferă cazare în cămine studențești, decât rar, câteva facultăți au, ceea ce presupune ceva eforturi. Și fară falsă modestie, da, sunt mândru de reușita mea!

Atracția pentru științele umaniste a avut-o dintotdeauna. Nu i-a plăcut niciodată matematica, iar părinții (fiind de formație umanistă) cu siguranță l-au influențat și l-au ajutat să-şi exploateze și să-şi dezvolte această latură – în special pe studiul limbilor străine. Părinţii au fost şi cei care au sădit în mintea lui ideea studiilor în străinătate, dar alegerea de a studia în Franța îi aparține în totalitate.

Robert Minea: „Chiar dacă UE este o mare familie, am impresia că tot imigranţi suntem”

Decizia a luat-o după o tabăra organizată de şcoală, un schimb de experiență în Franța, unde a fost cu mai mulți colegi și cu diriginta lui. A fost impresionat de sistemul de învățământ, cum arătau școlile și sistemul de evaluare. Aşa că decizia a venit uşor.

Robert şi-a clădit atât de bine visul, devenit realitate, încât ştie ce va face imediat ce va ajunge la Paris – poze şi să savureze un croissant adevărat. Nu a citit prea mulți autori francezi, ci mai mult despre cultura franceză și influenţa ei mondială, dar de departe Alexandre Dumas e preferatul său.

Nu ştie Marseillaise, dar e convins că o va învăța. Îi plac la nebunie parfumurile franţuzeşti, bucătăria lor, dar şi eleganţa şi relaxarea pe care le afişează francezii. Dar îi displace teribil aroganţa lor și nota de superioritate pe care o afișează uneori. Nu ştie dacă va rămâne acolo după absolvire.

Șansele de dezvoltate sunt evident mai mari în Franța, este altfel remunerată și apreciată munca decât acasă. În România, diploma va fi doar o diplomă. În lume, va fi o diplomă de la Sorbona. Nu pot spune de-acum că mă voi stabili în Franța, cu siguranță nu e totul roz acolo. Locul de muncă, salariul, respectul muncii și dorul de casă și de ţară (mi-era dor de România și când stăteam 10 zile în Grecia în vacanţă), vor fi factori importanți în decizia mea. Chiar daca UE e o mare „familie”, am senzația că noi tot imigranți suntem.

Pe Robert îl inspiră discuțiile cu ai lui. Faptul că părinţii i-au oferit oportunități și suport sub toate formele, că i-au deschis ochii și i-au oferit informații făcându-l astfel curios, ca apoi să descopăre ce i se potrivește, l-au învățat să ia decizii și i-au dat libertatea acestora. Tot el va decide dacă Sorbona a fost doar o „etapă” din viaţă sau rampa către o profesie departe de ţară.

Robert este patriot, îşi iubeşte enorm ţara, dar nu poate trece cu vederea peste ceea ce se întâmplă acum în România. O ţară, spune el, care are din nou mare nevoie de o schimbare. Dar nu s-ar vedea făcând politică, cel puțin nu acum.

Robert Minea: „România s-a blocat la nivelul luptelor boierești pentru putere”

Speră ca experienţa de la Sorbona să-i deschidă noi orizonturi în care să aibă cât mai multe informații cât să poată lua o decizie corectă într-o anume situație. E convins că a reuşit, dacă poate face asta pentru propria persoană și pentru familia sa. Iar dacă o poate face şi pentru alții, înseamnă că a schimbat ceva în lumea asta. Poate să o facă chiar mai bună.

Mi se pare că România s-a blocat la nivelul luptelor boierești pentru putere, susținute de lăcomia externă, sub orice formă ar lua ea: comercială, teritorială, financiară sau socială. Politica este o…mizerie şi proverbul “Dezbină și cucerește” este perfect valabil în toate timpurile și regimurile politice, la nivel planetar chiar.

Robert a mers încă din şcoala generală la multe concursuri, de limba romană și franceză, iar în liceu a continuat cu olimpiade la franceză. Odată ajunşi cu discuţia noastră în acest punct, el a fost de acord să umble la cutia cu amintiri.

Probabil că nici părinţii lui nu au ştiut asta până acum – faptul că a dat foaia goală la faza pe judeţ a unei olimpiade, pentru a nu se califica la faza naţională! Secretul: în acea perioadă se desfăşura un campionat de baschet, de la care nu a vrut sub nicio formă să lipsească..

Ca aproape oricărui tânăr, îi plac la nebunie maşinile. De asemenea, are timp şi de petreceri, iar în puţinul timp liber cutreieră pădurile cu bicicleta alături de prieteni. De bicicletă se leagă şi cea mai haioasă amintire a lui din şcoală:

Împreună cu un prieten, și coleg de clasă, „ne-am dat navetiști” ca să plecăm mai repede de la ultima oră. Era mate! Şi noi de fapt eram cu bicla prin oraș, iar o bună bucată de drum am mers paralel cu un tramvai, în care era profa…Și ne-a văzut. Mai mult, am dat și nas în nas cu ea când a coborât din tramvai!

În această lună a fost ocupat cu pregătirea pentru Bac. A avut emoţii, a avut îngrijorări, fiind o perioadă foarte aglomerată. După ce va termina şi cu „examenul maturităţii” şi-a promis să depună toate eforturile să înveţe să joace cărţi. I-ar plăcea să încerce să joace şi rugby sau fotbal american, dar marele lui vis este să participe la curse de maşini.

Va studia şi management sportiv în Franţa

Robert Minea a bifat deja cel mai mare proiect de viitor – admiterea la Sorbona. Acum, că a îndeplinit obiectivul, e nerăbdător să afle cât de greu va fi. Apoi va aştepta cu sufletul la gură internship-urile, să vădă cum e să muncești.

Dirigintei lui, Mihaela Bondoc, îi va fi recunoscător toată viaţa pentru alegerea de a studia în Franţa. Ea i-a oferit informaţii preţioase şi reale, pe care nu ar fi reuşit să le afle de unul singur. Aşa decizia lui a venit firesc, dar a muncit enorm.

Admiterea în Franţa s-a derulat pe o platformă naţională începând din ianuarie 2010! Atunci a descoperit că există în Hexagon şi facultăţi de management sportiv – exclusiv private. Robert a aplicat la două dintre ele, Universitatea de Management Sportiv (ESG) și Sports Management School (SMS). A fost admis la ambele, dar a decis să meargă la ultima.

L-a convins faptul că aici 2 zile se învață și 3 se face practică. În plus, SMS are ca parteneri mari cluburi sportive, firme de echipament sportiv și multe companii cu notorietate internațională.

Așadar, pentru Robert Minea, din octombrie va începe marea provocare: student în acelaşi timp la Sorbona şi Sports Management School!

Mult succes, copile!