Sebastian Șerban a absolvit The London School of Economics în 2020 cu un First Class degree, iar în prezent este masterand în drept fiscal la Oxford. A condus comunitatea românilor în timpul procesului de Brexit. A lucrat în Guvernul României, cât și în sectorul privat, iar în prezent este consultant în cadrul Big4 la București.
Viața universitară a fost ca o rampă de lansare profesională. Nu a fost îndreptat de către familie să urmeze studiile în afară, dar educația și valorile primite l-au împins să-și dorească ce e mai bun pentru el. Este rezultatul celor ce l-au susținut necondiționat atunci când a fost vorba de alegerile proprii, chiar dacă vorbim de membrii familiei sau membrii comunităților în care s-a integrat și cu care a rezonat.
Îi place direcția în care evoluează. Traseul său profesional, deși este încă tânăr, a fost pavat cu reușite, dar și cu ezitări. Își cunoaște potențialul și știe să-l fructifice pe chestiuni deloc banale. A înțeles odată cu vârsta ce înseamnă respectul față de cultură, față de cei din jur, cât de mult înseamnă o familiei și să rămâi cinstit.
Dedicat, bine organizat, deschis către proiecte care-l reprezintă, dinamic, perfecționist, Sebastian promite mult și multe. Să cunoaștem povestea tânărului care a luat calea „oxfordiană”, deși sufletul îi este acasă, la Iași.
Sistemul de învățământ românesc nu l-a satisfăcut deloc
Deși a văzut mai multe perspective de viitor în Anglia, Sebastian nu-și uită originile și a luat cu el toate amintirile frumoase din anii copilăriei. Și-a petrecut acea frumoasă perioadă în zona Moldova, mai exact la Iași cu părinții, iar unele vacanțe la bunici.
Bunicul meu aduna toți copiii din sat la el în curte, unde eu organizam jocurile, plimbările, iar ei chiar mă ascultau, cel mai adesea fără proteste. Cred că pentru că bunicul meu era foarte respectat în sat.
Pasionat de astronomie, istorie, literatură, tatăl îi dezvolta gustul pentru acestea purtându-l în instituții culturale precum teatre, muzee, locații cu specific istoric. Cu bunicul construia tot felul de invenții. Își dorea să devină actor, deși petrecea timpul liber construind nave sau clădiri din lego. Nu și-a pus niciodată în minte să se facă arhitect, inginer sau pilot.
Totuși, mediul de la școală nu i-a plăcut. Îi plăcea cartea, avea interes să învețe, să fie bun la toate disciplinile, deși avea unele preferințe. În schimb, sistemul tradițional de învățământ implementat la noi a simțit că șchiopătează pe mai multe părți. De aici și dorința de a studia în cu totul alt sistem.
Anii studenției l-au „metamorfozat”
Mutarea într-o țară pe care nu o cunoaștea decât din auzite de la alții, adaptarea la un sistem de educație complet diferit nu a fost întocmai ușoară, dar nici imposbilă. Dacă ar fi pus din nou să decidă asupra traseului său, n-ar alege diferit.
Sistemul românesc actual produce multe vârfuri. Pe de altă parte, suntem campioni la abandon școlar și analfabetism funcțional. Ceea ce, după părerea mea, este un sacrificiu mult prea mare pentru niște olimpici care decid, în majoritate din păcate, să plece din țară după finalizarea studiilor.
A fost impresionat profund de relația care s-a stabilit între profesor și student, dar și de modestia în interacțiunea cu ei, deși aceștia erau savanți de talie mondială. Pe lângă dimensiunea academică, viața acolo l-a forțat pe Sebastian să se administreze singur, să se adapteze la o altă cultură. De fapt, la mai multe culturi simultan, dat fiind specificul multicultural al Londrei.
Sunt două aspecte pe care cred că anii de educație în Anglia le-au edificat. Gândirea critică, pilonul central al sistemului britanic, pe care ne-au antrenat-o din prima zi și care cred că îmi lipsea la plecarea din România, a devenit una dintre abilitățile mele cele mai valoroase. Apoi, integritatea academică și profesională, care în România vedem că este tot mai puțin respectată (sau descoperim acum cât de puțin a fost respectată și în trecut!) de către o parte a societății.
Reușitele academice și profesionale sunt mândrie pentru Sebastian Șerban
Sebastian și-a contabilizat mereu potențialul. A știut ce poate, cât poate și pentru ce poate. A învățat, a studiat și a știut să etaleze cu abilitățile însușite în timp.
A fost angajatul Guvernului. A înțeles însă și cât de important este caracterul într-o funcție publică, probabil mai important decât pregătirea profesională, spune tânărul.
Am întâlnit însă și o echipă de oameni dedicați și competenți, care au tras și mai trag încă zi și noapte pentru ca sistemul să nu se ducă de tot la fund și care nu merită stigmatul general aplicat administrației.
Azi simte că este omul potrivit la locul potrivit, deși în ultimii ani a făcut ceva schimbări. Nu au rămas nefăcute cele puse-n cap. Nu trebuie să fie 1 ianuarie, nu trebuie să fie luni, nu trebuie să fie o nouă lună ca Sebastian Șerban să-și facă rezoluții.
Spun mereu că odată ce termin de răspuns la toate întrebările pe care le am din domeniul economiei, mă fac regizor. Iar după ce am spus toate poveștile pe care le am de spus ca regizor, mă fac dirijor sau chef bucătar. Deși e posibil să-mi mai trebuiască niște vieți.
Sebastian Șerban a arătat pe tot parcursul său că atitudinea pe care o ai vis-a-vis de toate situațiile contextuale e cea care își spune cuvântul. Este mulțumit că a găsit un echilibru între mediul profesional și cel personal, iar dulcea armonie dintre cele două îl întregește. Are timp să-și demonstreze și mai multe. Potențial, clar, deține.
Satisfacția pe care o simte atunci când se uită în urmă la reușitele sale este în egală măsură cu bucuria din momentul prezent pentru cum s-a construit datorită lui, familiei, dar și a comunităților din care face parte. Ca orice tânăr de vârsta lui, pune optimism în orice. Să te menții așa, Sebastian!
Lasă un răspuns
Tu ce părere ai?Lasă un comentariu!