Silvia Batorii – de la vis la realitate în cercetarea științifică de vârf

Zâmbitoare ca o stea care se naște, senină ca un cer în plină zi de vară, Silvia Batorii și optimismul din discuțiile cu ea sunt picături de soare în sufletul oricui. Pur și simplu o bucurie ca o adiere de primăvară și în același timp o incursiune profundă în filosofia de viață a unui înțelept.

Ea este Omul cel mai potrivit cu care se poate iniția o poveste serioasă despre cosmos pentru că are rarul dar de a menține zmeii, magii și prințesele acolo unde există știința și gândire abstractă.

Inginer de sistem software în aplicații spațiale ce lucrează în proiectele unor actori principali din domeniul space & defense, absolventa unei facultăți și a unui master în Automatică și Calculatoare, intern la Centrul de Fizică de la Măgurele, speaker în mai multe ocazii, voluntar Code for Romania și, din pasiunea nemărginită pentru tehnică, voluntară și la Codette, Silvia Batorii rememorează nostalgic ori de câte ori are ocazia drumurile făcute în copilărie alături de bunicul său. Își amintește cum a înțeles ea că „oamenii au menirea de a-și descoperi visurile, de a-și găsi motivațiile și de a-și clădi realitatea”.

Uneia dintre primele cărți primite de la bunicul său de către ea și sora ei, cu dedicația „Prima carte a naturii cu multele ei minune ce se deschid, celor două minunate nepoțele” 5.2.1998 li s-au alăturat alte multe albume și lucrări de cercetare care au clădit personalitatea și profesionalismul Silviei de azi.

În prezent, ea învață despre cât de important este impactul infrastructurii spațiale în viața noastră, alături de compania franceză unde lucrează și care activează în domeniul spațial într-un proiect ce dezvoltă infrastructura de orchestrare a algoritmilor de procesare la sol a datelor provenite de la sateliții meteo ai Europei.

Punându-ți întrebări, poți cu adevărat să cunoști lumea

Minitehnicus pentru apropiații copilăriei ei pentru că demonta și reconstruia orice după cum o ghida propria-i imaginație, Silvia este astăzi produsul curiozității proprii. A înțeles rapid că orice cale aparent greșită, orice fel de a „strica” un lucru este în același timp un mod de a învăța și de a înțelege cum funcționează, de fapt, lumea.

A conștientizat devreme în viață că stă în responsabilitatea fiecăruia dintre noi să alegem ce destin ne facem.

Astăzi Silvia Batorii spune despre ea, în glumă, că este un om care își dorește să fie cyborg. De fapt este sora geamănă a unui medic rezident la fel de pasionat de ce face ca și ea, este un om colorat, cu dorința de ghidușii și nevoia de optimism și umor în tot ce face și un inginer serios în industria spațială.

Imaginația, rațiunea și creativitatea sunt cele trei axe care reprezintă pentru Silvia ancorele unui destin atent plămădit.

Omul este și ceea ce știe

Până la 28 de ani am învățat lecții dureroase dar necesare despre familie, prietenie și sine. Am ieșit din relații toxice și am învins depresia. Aceste experiențe m-au făcut mai înțeleaptă și mai atentă la relațiile pe care le cultiv, mai atentă la nevoile mele și mai conștientă de modul în care iubesc sau sunt iubită.

Dorința de azi a Silviei este să vadă Pământul din spațiu, cel mai probabil dintr-un zbor suborbital. La ambiția și setea de cunoaștere pe care le are, este foarte posibil să reușească!

Există în Silvia o temere profundă de a nu-și împlini potențialul, de a nu fi cine poate fi, de a nu-și fi prietena de care are nevoie, de a-și rata întregul. De altfel, această completitudine personală se înscrie în datoriile pe care inginera crede că noi, ca specie dominantă, le avem alături de explorarea universului și protejarea planetei.

Pentru Silvia Batorii, infinitul este ceea ce vede când se uită la cer într-o zi caldă de vară și îl percepe ca pe mulțimea lucrurilor care au venit înaintea ei și a celor ce vor veni după.

Ceea ce la modul concret înseamnă spațiu pentru noi, adică alăturarea planetelor, galaxiilor, nebuloaselelor și a materiei, pentru Silvia se traduce simbolic astfel:

Spațiul este pentru mine acel sentiment profund de dor de un viitor al explorării pe care nu îl voi trăi, dar și o emoție că în această imensitate, suntem și noi. Această perspectivă copleșitoare, că suntem mici, insignifianți, dar totuși unici. Tot ce cunoaștem, tot ce iubim și toată istoria noastră se află pe un punct albastru suspendat într-un ocean infinit și nemilos.

Da, spațiul este nemilos și prezintă multe capcane, nesiguranțe, riscuri. A fi astronaut, dorința de mică a Silviei, înseamnă, printre altele, curaj, rigoare, atenție la detalii, empatie, adaptabilitate, reziliență la necunoscut și presiunea de orice natură.

Ce înseamnă infinitul pentru Silvia Batorii

Esența felului în care sufletul de astronaut al Silviei se raportează la lume și la ea însăși vine dintr-un citat din filmul Contact cu Jodie Foster și care sună astfel:

You’re an interesting species, an interesting mix. You’re capable of such beautiful dreams and such horrible nightmares. You feel so lost, so cut off, so alone, only you’re not. See, in all our searching, the only thing we’ve found that makes the emptiness bearable is each other.

Pe cât de pragmatică, pe atât de idealistă este Silvia, un om al cărui reper este, până la urmă, infinitul! Un infinit pe care, la modul ideal, l-ar alcătui din familii cu copii iubiți necondiționat, acceptați așa cum sunt, unde li se oferă mijloace să se descopere pe sine, unde sunt învățați să iubească sănătos, să aibă mereu siguranța că nu vor fi singuri, abandonați sau în pericol. Indiferent de cum arată lumea, însă, părinții au extrem de multe de învățat de la copiii lor despre iubire și acceptare… dacă își dau voie să învețe.

Viața zilelor de an 2020 vine pentru noi toți, dar mai ales pentru generația tânără, cu acces aproape nediscreționat la resurse educaționale și de cercetare din toate domeniile. Silvia crede că reprezentanții noii generații, din care ea însăși face parte la cei 28 de ani, sunt mai degrabă preocupați de înțelegerea sinelui, de relațiile dintre oameni, de sănătatea mintală, de activism și implicarea în cauze sociale de impact real.

Sunt oameni mai curioși de diversitate decât temători de cum ar putea să le modifice ea status quo-ul. Cu toate acestea, există niște limite de tipul fake news sau bombardarea media ale căror șocuri se cuvin apreciate și stopate cu înțelepciune.

Când suntem copii credem că adulții dețin adevărul absolut

Iar când devenim adulți ne credem invincibili și considerăm că lumea ne datorează totul, după ce tocmai am descoperit vulnerabilitățile și incertitudinile din adulții copilăriilor noastre, la rândul lor captivi diverselor tipare emoționale învechite moștenite de la generația bunicilor noștri. Cădem adesea în capcana credinței că ceilalți ne aparțin și îi luăm… de buni.

Silvia crede că provocarea adulților de azi stă în intenția conștientă de vindecare a rănilor dobândite din trecut și auto-oferirea de blândețe, iubire și înțelegere neprimite anterior din exterior.

Ancore profesionale și umane pentru Silvia Batorii

Reperele fără tăgadă ale Silviei sunt oamenii pe care i-a ales să îi fie alături, comunitățile din care face parte și pasiunea pentru ceea ce face. Super bunicul ei este deja un reper al personalității ei de azi și al aplombului cu care, la cei 93 de ani, încă învață ceva nou zi de zi din cărțile sale de știință sau revizitează pe youtube yodlerele tinereții de pe tărâmuri austriece.

Silvia secondează părerea bunicului său despre analfabetismul secolului XXI care va consta în neputința adaptării la noile tehnologii și paradigme. Iată un bunic modern de 93 de ani care și-a bazat întreaga existență pe valori precum onestitate și muncă și care, desigur, nu se cuvine să aibă o nepoată mai prejos!

Inspirată de Esther Perel, Silvia crede cu tărie că, bunăoară, calitatea relațiilor pe care le clădim determină calitatea vieții noastre. Bucuria ei de zi cu zi provine din utilitatea tehnicii în probleme sociale, iar motoarele de a merge înainte provin din dorința de a aduce bunătate lumii.

Reperele profesionale ale Silviei se regăsesc în nume precum Sally Ride, prima astronaută americană în spațiu și o mare susținătoare a educației STEM pentru tineri (mai nou STEAM, un sistem de educație bazat pe învățare prin multidisciplinaritate în Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică și mai nou, Artă). Și Silvia a contribuit la conceperea și predarea cursurilor de robotică și STEM pentru copii pe parcursul facultății, caz cu care a descoperit cum lumea celor mici este o lume a ideilor, fără prejudecăți și a posibilităților infinite.

Alte nume sonore pentru ea sunt Christa McAuliffe, prima profesoară ajunsă în spațiu, din păcate victimă a accidentului Challenger, Valentina Tereșkova, prima femeie în spațiu, Iuri Gagarin, primul om în spațiu, Carl Sagan, Stephen Hawking sau Richard Feynman.

Silvia rezonează întru totul cu această lume a bărbaților pentru că se regăsește în eforturile și valorile lor. Totul pornește de la un firesc al nevoii de competență și probitate profesională și ajunge mult mai departe de discuțiile (necesare în contextele discriminante) despre gen sau drepturi inegale.

Deși femeile încă sunt considerate atehnice sau chiar se fac eforturi de descurajare a lor vizavi de astfel de domenii, Silviei i se pare ca în acest sector de activitate totul se reduce la oameni, abilități, talent și viziune, indiferent de unde vii, cum te cheamă sau de genul tău.

Mai mult decât atât, ea încurajează cu fiecare ocazie venirea în industrie a fetelor doritoare să își exploreze laturile tehnice, una din cele mai timpurii inițiative fiind IoT4Girls, un workshop oferit de Silvia elevelor de liceu și care a avut repercursiuni în viitorul tinerelor participante.

Silvia Batorii – delegat observator la ONU și punct de contact național al SGAC – ONU, la 28 de ani

Ca urmare a unei aplicații din 2018 și a depunerii candidaturii pentru NpoC (national point of contact, punct de contact național) pentru România al SGAC, Silvia a fost aleasă prin concurs pentru un mandat de doi ani. Rolul ei este de a crește comunitatea locală cu scopul de a încuraja tânăra generație în politicile de explorare pașnică a spațiului și de a conștientiza importanța lui în dezvoltarea umanității. SGAC (Space Generation Advisory Council), un organism consultativ al ONU, este un ONG care adună la un loc profesioniști din agențiile spațiale, instituțiile academice și industrie, în general, legați cu toții de pasiunea pentru spațiu.

Rolul meu este să promovez provocările și oportunitățile oferite de domeniul emergent al industriei spațiale și să sustin contribuția și rolul activ al tinerilor în cooperarea interstatală pe probleme de explorare spațială și securitate în spațiul cosmic. De asemenea, organizez evenimente de popularizare a științei și paneluri unde invit oameni din domeniu pentru a povesti despre experiența lor din cercetare sau industrie și unde dezbatem diverse teme ale explorării spațiale.

În plus față de această recunoaștere internațională, Silvia a fost delegat cu rol de observator din partea SGAC la ONU la cea de-a 56 Subcomisie Științifică și Tehnică din cadrul Comitetului Pentru Explorarea Pașnică a Spațiului ce ține de Biroul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale. O experiență-oportunitate care îi oferă Silviei vizibilitate asupra rolului explorării spațiale ca stimulent pentru dezvoltarea socioeconomică a generațiilor curente și viitoare.

Silvia Batorii, profesionistul de dincolo de vise

Așa cum ea însăși se descrie, de fapt Silvia este inginer de sistem software care lucrează alături de echipe din Franța la dezvoltarea infrastructurii de orchestrare a algoritmilor științifici de procesare a datelor venite de la instrumentele de la bordul noii generații de sateliți meteorologici ce vor fi lansați de Agenția Spațială Europeană.

O femeie sigură pe ea, dar care simte că plutește prin univers, cu coafuri de cromatici suprinzătoare, Silvia își dozează ziua printr-un mix bine ales între relaxare și muncă presărate cu pictură, krav maga (cursuri de autoapărare) și ateliere de meșterit.

Ecuația Silviei pentru umanitate este următoarea:

Într-o lume fără restricții, două sunt activitățile pe lista Silviei, ambele legate de meseria de astronaut, cea care în concepția sa, reprezintă întreaga umanitate:

1. să viziteze Alfa Centauri, cea mai apropiată stea de sistemul nostru solar
2. să vadă Pământul din spațiu și să simtă efectul panoramic resimțit de echipajul Apollo (the overview effect) .

A fi astronaut este cu mult mai mult decât pare, căci solicită tot ce e mai bun din om în domeniul său de activitate, la care se adaugă doza exploratorie absolut obligatorie. Despre acestea și mult mai multe putem afla din  Endurance: A Year in Space, A Lifetime of Discovery și An Astronaut’s Guide to Life on Earth – Lessons from space.

Introspecția umană asistată

Un robot de introspecție. Asta ar crea Silvia Batorii pentru oameni, mai ales pentru aceia care se retrag din fața acestei călătorii grele și dificil de parcurs. Introspecția nu este la îndemâna oricui și nici la latitudinea oricui. Un robot imaginat de ea ar putea ușura puțin demersul prin încurajare și suport. Călătoria în sine se cere făcută de fiecare din noi, individual.

Silvia consideră că nu există un punct terminus în cercetare, întrucât pe măsură ce descoperi ceva, îți deschizi singur(ă) porți noi de cunoaștere care cer o cercetare și o aprofundare suplimentară. Călătoria astronauților și a cercetătorilor din această industrie nu are final, ci doar niveluri diferite de entuziasm.

Mingea la fileu pe care și-a lansat-o singură Silvia o reprezintă dorința de a fi un profesionist impecabil în ceea ce face prin învățare continuă.

Este un om cu puncte forte și slăbiciuni, ca noi toți, însă spre deosebire de majoritatea dintre noi, extrem de agilă în a se ține departe de comportamente toxice sau dependente.

Per aspera Ad astra (pe căi anevoioase se ajunge la stele) simbolizează pentru Silvia reziliență, curiozitate, sacrificiu și curaj în abordarea vieții de zi cu zi care, indiferent de cât de grea se dovedește a fi, poate și trebuie să fie trăită demn. Spațiul se cucerește similar cu felul în care se trăiește viața: zi de zi, puțin câte puțin. În această expresie a lui Seneca stă și motto-ul personal al Silviei care își măsoară impactul a ceea ce face pentru omenire în numărul de zâmbete primit.

Deși supranalizează totul, îi place acest mod de a fi pentru că îi permite să sape adânc după semnificații, sensuri, adevăruri, dovezi noi.

La ce te gândești tu, cititor, dacă îți amintesc de bun simț?

Căci Silvia se gândește la modul în care ne raportăm la realitate, proporțional cu cine și cât suntem. Bunul simț = buna proporție cu ancorare în real.

Cu astfel de tineri profesioniști, societatea noastră are toate premisele să accelereze evoluția proprie, nivelul său de cunoaștere și elevare. Dacă societatea s-ar afla în mâinile tinerei cercetătare, ar responsabiliza pe măsură ce ar liberaliza, ar dezvolta pe măsura ce ar oferi cadre didactice de democrație atente la grupurile vulnerabile la și drepturile omului, ar oferi un loc fruntaș tehnologiei în cursa pentru o societate civilă mai bună, mai prezentă, mai transparentă.