Sorina Creangă, garanția pentru profesionalizarea artiștilor lirici și dramatici din România

Un loc în care mari artiști ai momentului și profesioniști ai cuvintelor își desăvârșesc tehnica verbo-vocală pentru a delecta publicul de pe scenele lumii. O profesoară de excepție și o școală de musical unică în România. O metodă inedită de corectare a vocii și vorbirii ce poate aduce o schimbare pentru mii de oameni. Despre cultură, spectacole de calitate și o viață dedicată artei cu dna. profesor universitar doctor Sorina Creangă.

Sorina Creangă s-a născut la data de 30 decembrie 1953 în București. Părinții săi, Alexandrina și Romulus Creangă, actori ai Teatrului Giulești și interpreți de muzică populară în Ansamblul CSS i-au insuflat dragostea pentru muzică și i-au transmis aptitudinile necesare unei cariere in domeniul muzical.

A crescut într-o atmosferă plină de armonie, într-o familie în care zilnic se asculta și se cânta muzică populară și clasică. Încă din primii ani ai vieții, atât Sorina cât și sora sa Lidia Creangă au parcurs un drum presărat din plin cu note muzicale.

La 5 ani, Sorina Creangă făcea deja solfegii sub îndrumarea mamei sale și lua lecții de pian cu o profesoară particulară.

A urmat cursurile Liceului de muzica nr. 1 din București și s-a înscris la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” la secția ”Pedagogie muzicală cu specialitate secundară pian și canto”. Își dorea să cunoască mai mult și să studieze arta muzicii în toate aspectele sale. Descoperise un domeniu al perfecțiunii de care era fascinată.

După absolvire a fost repartizată ca profesoară de pian la Liceul de Artă din Craiova iar după 5 ani s-a transferat prin concurs la Facultatea de Teatru din București, actualmente U.N.A.T.C ”I.L. Caragiale” – inițial ca și corepetitor la Catedra de canto iar apoi ca profesor de canto cu drepturi depline.

Cum arată un profesor desăvârșit?

Pe tot parcursul evoluției sale, Sorina Creangă a fost condusă de pasiune. Pasiunea de a cânta, de a învăța și mai apoi de a transmite mai departe cunoștințele dobândite.

Profesorii săi din liceu și din Conservator erau impresionați de sensibilitatea cu care cânta și mai ales de emoția pe care cuvintele sale o puteau transmite. Pentru că arta în general, dar mai cu seamă muzica, înseamnă emoție. Artiștii sunt mesagerii ce își dedică viața pentru a transmite în sufletul și în inimile noastre emoții și trăiri greu sau chiar imposibil de dobândit prin alte mijloace.

În anul II de facultate, Sorina Creangă și-a dat seama că dorește să devină profesor de muzică, pian și canto. Iar când l-a întâlnit pe regretatul bariton al Filarmonicii ”George Enescu” și profesor de canto la Facultatea de Teatru, Nicolae Gafton, dorința de a deveni un profesor bun…cel mai bun…s-a transformat în rațiunea sa de a exista.

Nicolae Gafton folosea o metodă inedită de educare vocală și verbală preluată de la profesorul Mihail Vulpescu ce își făcuse studiile la Paris. O metodă nouă care, deși extrem de bine argumentată științific și foarte eficientă, nu se preda la Conservator. A început să o studieze atent asistând la cursurile domnului Gafton și citind tot ce îi cădea în mână referitor la această metodă. Rezultatele erau fascinante!

Însă în spatele unor rezultate de excepție se va afla întotdeauna o muncă asiduă, o muncă grea și epuizantă ce rămâne adesea într-un fel de sferă a lucrurilor invizibile și greu de apreciat.

Exact așa cum obișnuiește să afirme chiar Sorina Creangă, „Pe căi trudnice se ajunge la stele!”, profesoara și-a asumat toată această trudă petrecând ani în biblioteci, studiind cu ardoare totul… tot ce ținea de muzică, artă și știință.

Și-a dorit să fie un profesor perfect, un profesionist într-un domeniu greu ce duce adesea lipsă de oameni dedicați care să ofere totul pentru cei ce decid să îi urmeze.

Un profesor bun, cu vocație, este acela care, pe lângă metoda bună pe care o deține, are și capacitatea de a descoperi în fiecare elev ceea ce are mai prețios și unic, și apoi de a-l determina să devină autonom și creator.

Școala de Musical Sorina Creangă

Sorina Creangă are un proiect de suflet. Un demers inedit prin care încearcă să dezvolte în România un nou gen de spectacol. Un spectacol greu, pretențios, cult și care s-a dovedit a fi extrem de costisitor.

Toate cheltuielile legate de înființarea școlii le-a suportat personal din salariul de profesor universitar iar licențele pentru reprezentarea unor musicaluri de excepție precum ”Jesus Christ Superstar” (regizat de Adrian Pintea), ”Evita” (regia și coregrafia Felicia Dalu) și ”Hair” (regia Sorina Creangă, coregrafia Ioana Marchidan) au fost plătite de sora sa Lidia Creangă Rich – considerată ca fiind prima femeie baterist din România – stabilită din 2002 în S.U.A.

Pentru spectacolul ”Jesus Christ Superstar” din 2006, regretatul actor, regizor și profesor Adrian Pintea a obținut o mică sponsorizare din partea Primăriei Capitalei. Astfel, s-a putut închiria sala ARCUB pentru 10 repetiții generale și 10 spectacole.

După dispariția acestuia, Sorina a reușit să obțină o sponsorizare din partea Primăriei Capitalei pentru realizarea spectacolului ”Evita” în 2008. Pentru „Hair”, 2010 nu a mai obținut nicio sponsorizare de la nimeni, așa că toate cheltuielile au fost suportate din resurse proprii.

Școala de Musical a fost și este în continuare un vis educațional, un vis de a promova musicalul american în România. Musicalul presupune multă cultură și multe cunoștințe de specialitate din multe domenii ale artei.

Prin această școală de excepție, Sorina Creangă încearcă să îndrepte drumul tinerilor spre depășirea mediocrității și a diletantismului, spre profesionalitate, spre o creație de autentică valoare. Scopul său principal e să ofere șanse egale la educație și cultură oricui dorește să se profesionalizeze în domeniile cântului, vorbirii artistice, a artei spectacolului de musical și chiar a oratoriei.

Metoda Gafton-Creangă, unică în lume!

„Quod natura relinquit imperfectum, arte perficitur” (Ceea ce natura a lăsat nedesăvârșit, se desăvârșește prin meșteșug)

Cântul și vorbirea de performanță – Sorina Creangă

Majoritatea cântăreților sau a celorlalți artiști dramatici ce doresc să-și cultive aptitudinile la nivel de artă folosesc pe parcursul carierei lor diferite metode de educare a vocii și vorbirii. Una dintre acestea, despre care Sorina Creangă susține că este o metodă totală, iar noi am fi hotărâți să-i dăm dreptate, este metoda Gafton-Creangă.

Aceasta reprezintă un ansamblu complet de elemente și mijloace tehnice care preia și folosește toate celelalte mijloace de educare a vocii din metodele prezente în lumea muzicii, precum appogioul cântăreților italieni din sec XIX, metoda Stauen, metoda Helene Fernau-Horn, metoda Lily Lehman, metoda compensării vocalelor a lui Albert Labriet și multe altele. La toate acestea se adaugă elemente noi, inedite de tehnică verbo-vocală și expresivitate, specifice metodei Gafton-Creangă.

Metoda îndeplinește în mod optim și pe termen lung toate exigențele cântului și vorbirii de performanță, respectiv exigența de înălțime (ambitus, întinderea vocală), exigența de tărie (puterea vocii), exigența de  timbru (penetranța, grosimea, volumul coloristic și vibratoul vocii) și exigența de neoboseală, păstrând sănătatea deplină a coardelor fonatoare.

Metoda Gafton-Creangă nu se adresează exclusiv cântăreților și actorilor, ci tuturor practicienilor verbo-vocali și tuturor vorbitorilor de limbă română. Asta deoarece între arta lirică, dramatică și cea oratorică nu există nicio diferență ca scop, ca intenție.

Scopul comunicării în toate aceste arte nu este doar acela de a informa pur și simplu, ci și de a convinge și impresiona. În plus, este o metodă totală pentru că pregătește vocea, respectând limitele țesăturii vocale native ale fiecărui interpret, pentru toate stilurile și genurile muzicale.

Devine astfel potrivită pentru toate stilurile și genurile muzicale: operă clasică, operetă, muzică populară și lăutărească, musical, cabaret, șansonetă, soft, rock, pop, soul, jazz, R&B, pop rock, pop dance, blues, etc.

De ce negăm cultura?

Se poate observa cu ochiul liber că în prezent, exceptând marile orașe ale țării, spectacolele de musical nu se bucură de o foarte mare popularitate în Romania. Cu toate că sunt manifestări artistice de înaltă calitate ce delectează și educă spiritul uman, Sorina Creangă susține că unele dintre cauzele acestui fenomen ar putea fi lipsa profesioniștilor, lipsa interesului pentru acest gen muzical, dar și o mare comoditate din partea tuturor.

Un astfel de eveniment trebuie să fie impecabil, iar în realizarea lui stă efortul unei echipe întregi de profesioniști. Din păcate, nu există prea mulți oameni care să se fi specializat la o școală de profil din SUA, Londra, sau alte locuri cu tradiție în domeniul spectacolelor de acest gen.

De acolo trebuie să învățăm, de la sursă, de acolo de unde a luat naștere acest gen…..să parcurgem cu răbdare și corectitudine pașii parcurși de americani până au ajuns la descoperirea și statornicirea ca gen a musicalului de concept. Și au trecut prin multe etape grele până la desăvârșire!

O altă problemă cu care se confruntă cei ce doresc să realizeze lucruri de mare însemnătate spirituală este lipsa banilor. Finanțarea se obține cu eforturi uriașe din partea artiștilor și a celorlalți implicați în realizarea unui spectacol.

Statul nu este interesat să investească în educație și cultură, iar antreprenorii de succes preferă să sponsorizeze de cele mai multe ori „arte” de o calitate cel puțin îndoielnică.

Banii se împart în „gașcă”. Pe bază de interese materiale și politice! Nu contează ce prezinți ci doar… „ce ne iese de aici?!” A! Se câștigă pe plan spiritual, moral, educațional și cultural? – Nu interesează pe nimeni asta! Dacă nu faci parte din „gașcă” te finanțezi singur sau la noroc. Și asta se întâmplă peste tot în lume. Deci, nimic nou sub soare! Numai că la noi gașca e de proastă calitate umană, mediocră, meschină, fără educație, fără stil, fără noblețe, fără rafinament!

Să încerci să atingi perfecțiunea!

Drumul unui artist este presărat adesea cu multe piedici, iar depășirea lor este o necesitate pentru desăvârșire. Nu ne naștem talentați! Ne naștem cu aptitudini care ni se dau în grade diferite, la unii mai mult, la alții mai puțin. Aptitudinile devin talent în momentul în care sunt perfecționate într-o școală de specialitate.

Sorina Creangă susține că orice artist, indiferent de aptitudinile native cu care a fost înzestrat, are nevoie de educație și cultură pentru a deveni un simbol al operei sale. Fără o perfecționare continuă, acesta va avea un moment de strălucire efemer iar apoi va aluneca ușor ușor spre panta abruptă a plafonării.

Fără inovație și descoperire, un artist tinde să cadă în sfera banalului, să se închidă într-un șablon fad de unde nu va mai putea să emoționeze sau să încânte pe nimeni.

Un artist limitat și sărac în mijloace de exprimare este un diletant, un cabotin jenant de penibil. Da! Totul constă în muncă și perfecționare!

Pentru toți cântăreții, actorii, speakerii, și prezentatorii de știri radio-tv, Sorina Creangă are un singur sfat: în cazul în care au probleme de emisie vocală și defecte de pronunție, să lucreze după Metoda Gafton-Creangă care le garantează 100% corectarea lor. De asemenea să citească cele două lucrări esențiale legate de profesia lor: „Carte despre buna rostire. Metodologia corectării defectelor de pronunție.” și „Cântul și vorbirea de performanță.” Ambele scrise de dumneaei.

Poate că, și așa, vor apărea profesioniști cu care să poată pune în scenă noi și noi spectacole. De ce nu, cineva cu vocație aleasă care să preia și să predea mai departe Metoda Gafton-Creangă.