Articole

Oana Craioveanu Impact Hub

În 2012, când a apărut Impact Hub, nu exista un concept similar în București. La vremea respectivă, apăreau clădiri de birouri cu o viteză năucitoare. Furnizorii de spații comerciale se grăbeau să închirieze cât mai repede și să-și recupereze investițiile în construcții sau amenajări. În acest context, Impact Hub venea cu soluții pentru un segment aparent neatractiv pentru tot peisajul imobiliar. Oana Craioveanu, co-fondatoarea primului furnizor de servicii complete pentru micii antreprenori, ne povestește despre ce e vorba.

 

Pe Oana Craioveanu am vizitat-o la noul sediu amplasat în spatele Teatrului Național. În interior, totul respiră a nou și nimic nu pare lăsat la voia întâmplării. Mese cu 1-2 scaune, săli de ședință, spații de relaxare – pe toate le poți testa în funcție de trăirile pe care tu, chiriaș, le ai în ziua respectivă.

Vrei să scrii o prezentare? Te poți așeza la un birou. Simți nevoia să gândești, să creezi planuri? Nimeni nu te judecă dacă stai pe jos sau într-un fotoliu puf.

Hub-ul este, dacă vreți, mâna întinsă către antreprenori care caută mai mult decât un spațiu unde să-și desfășoare activitatea. Reprezintă locul unde își pornesc afacerea, se întâlnesc cu oameni cu provocări similare, identifică oportunități de creștere.

 

Cuminte sau cu minte?

De la această dilemă pare că a pornit totul pentru Oana Craioveanu. Se întâmpla în copilărie, când bunica îi spunea mereu să fie cuminte. Ea, însă, a ales în mod conștient cealaltă variantă.

Dacă ar fi fost cuminte, probabil că ar fi urmat medicina, pentru că îi plăcea în adolescență să petreacă timp în cabinetul de reumatologie al mamei sale. Școala însă a dat-o înapoi, fiindcă i-a fost imposibil să se împrietenească cu chimia anorganică.

Dacă ar fi fost cuminte, s-ar fi rezumat să ia doar distracția din vacanțele de vară petrecute pe la bunici, alături de cei șase veri ai săi. Pentru că însă era a doua ca vârstă, a ales responsabilitatea de a avea grija lor și și-a procurat primele lecții de leadership.

Dacă ar fi fost cuminte, ar fi completat orele de studiu în facultate cu diverse programe de practică, sau poate un prim job plătit. Intuiția însă i-a spus să aleagă organizația studențească AIESEC, fără de care, cu siguranță, nu am fi vorbit astăzi despre Impact Hub.

La AIESEC, Oana a înțeles pentru prima dată ce înseamnă viziune, misiune și valori pentru o organizație. A testat puterea lucrului în echipă, a abilităților complementare, dar și satisfacția urcării în ierarhia organizației: la 22 ani, Oana Craioveanu era președintele AIESEC în România, având în subordine 500 studenți din toată țara!

 

Experiența AIESEC, perspectiva globală și de ce a ales Oana Craioveanu să se întoarcă în România

Pentru a ajunge liderul organizației, a demonstrat capacitatea de a-și provoca colegii și comitetele locale să țintească ambițios și să facă performanță într-o rețea globală în care est-europenii erau încă prea puțin cunoscuți.

Am investit mult din timpul și energia mea să înțeleg „diversitatea culturală” între orașe, între centrele universitare în care activa AIESEC, ca să putem ajunge la o formă de planificare și strategie organizațională relevantă pentru toți –  indiferent că era despre București, Galați, Cluj sau Pitești.

În calitate de președinte AIESEC, Oana Craioveanu a ajuns să reprezinte România la nivel global. Doi ani cât a deținut această funcție, a călătorit prin toată lumea, în căutare de oportunități de dezvoltare. A avut de asemenea ocazia să învețe enorm de mult de la partenerii și suporterii corporate ai AIESEC, deoarece în 2002 se lucra activ cu un Board of Advisors cu CEOs, o noutate inovatoare chiar și pentru mediul de business la acea vreme.

Oana a ieșit din organizație echipată cu dorința de a schimba în bine mediul înconjurător prin conectarea tinerilor talentați.

Asta face AIESEC – creează lideri cu perspectivă globală, interesați de binele societății și al indivizilor în egală măsură, iar Oana Craioveanu este unul dintre ei!

Oana Craioveanu Impact Hub

După această experiență, a ales să își continue cariera în Franța. Și-a spus că vrea să vadă ce înseamnă să lucrezi în străinătate, într-o multinațională de servicii unde procesul de învățare este la cote maxime. Doi ani de HP în Franța și Elveția i-au fost suficienți să ajungă la concluzia pe care a simțit-o dintotdeauna:

Îmi place mult efervescența din România. Este un mediu pe care îl înțeleg mult mai bine și în care poți face lucruri foarte interesante. Este o țară în continuă creștere care oferă oportunități, atât la nivelul anului 2006 când m-am întors eu, cât și astăzi.

S-a angajat la Citi în București, deoarece a fost atrasă de perspectiva unui an de rotație prin toate departamentele. Și totuși, după doar două luni, banca avea nevoie de un om stabil la trezorerie, iar Oana a spus da. Nu era chiar locul perfect de unde putea schimba lumea, dar măcar programul îi permitea un timp și un buget personal pentru încercări, gânduri și proiecte extra.

 

Frământările care au dus la apariția Impact Hub

În toți acești ani în care am fost trader interbancar, m-am întrebat mereu ce vreau eu de la viață? Ce model ar putea funcționa și cum mă pot eu dezvolta în același timp din punct de vedere uman?

În decembrie 2010, trei prieteni de-o viață, foști colegi de facultate și în cadrul AIESEC, stăteau la un vin fiert și povesteau. Toți aveau job-uri îndestulătoare, de care însă nu erau complet satisfăcuți. Oana era expertă în finanțe, Vlad Craioveanu în marketing sportiv, iar Alexandra Pode în training și dezvoltare profesională.

Toți trei aveau pasiuni diverse și își doreau să schimbe lumea, să aibă impact social. Se punea însă întrebarea când vor avea timp să se ocupe de aceste pasiuni? Unde și cu cine se pot ei conecta pentru a le pune în practică?

Așa au început întâlnirile periodice, iar numărul participanților a crescut rapid de la 3 la 20 persoane, o parte provenind din fosta echipă AIESEC, dar nu numai. În câteva luni, Oana își părăsea postul din bancă și închiria două camere de 50 mp, în Centrul Vechi vizavi de sediul BNR.

Acolo, un spațiu gol, rece și învechit prindea viață deoarece câțiva oameni veneau pentru networking, nu pentru a fi impresionați de facilități. Plăteau cu bucurie un abonament lunar pentru a susține trei entuziaști, dar mai ales pentru a-și lărgi cercul de cunoștințe și a întâlni oameni cu pasiuni și provocări similare.

 

De la mic la mare, în doar un an

Mulți dintre acei oameni sunt și astăzi în ecosistemul Impact Hub. Au evoluat împreună, și-au dezvoltat afacerile și competențele personale.

După doar un an, cămăruțele din Centrul Vechi deveniseră neîncăpătoare, ceea ce i-a determinat pe cei trei fondatori să închidă proiectul-prototip, mai repede decât se așteptau.

Au lansat așadar o campanie de crowdfunding și au acumulat rapid bugetul pentru un spațiu mult mai mare. În iunie 2012, Impact Hub se deschidea pe Splaiul Unirii, lânga Hanul lui Manuc, 600 mp distribuiți pe două etaje. 50 antreprenori au încheiat contracte pe termen lung, având certitudinea că acolo, în hub, este locul perfect în care își pot dezvolta afacerile.

În 2017, Impact Hub se muta în clădirea Timpuri Noi – 1600 mp. Din iulie 2019 este prezentă și la Universitate, iar în cel mai scurt timp se va deschide al treilea spațiu de co-working, în zona Floreasca. Foarte curând, Impact Hub va număra 6300 mp! Față de 50, în urmă cu 8 ani…

 

Modelul de afaceri Impact Hub, explicat printr-un cuvânt cheie: conectivitate

Din punct de vedere logistic, modelul e destul de intuitiv. Impact Hub subînchiriază spații de lucru către antreprenori, freelanceri sau ONG-uri. Așa au început, așa se întâmplă și astăzi, cu o mică excepție pe care o detaliem imediat.

Chiriașii plătesc o taxă lunară către un singur furnizor care le asigură spațiu, încălzire, internet, servicii de curățenie și mentenanță. Impact Hub asigură astfel nevoile de bază ale unei afaceri, însă asta e doar o mică parte din avantajul competitiv. Așa cum Oana Craioveanu a învățat să facă business în HP sau Citi, așa se luptă să se întâmple și în cazul comunității Impact Hub.

Beneficiul major constă în conectarea la comunitatea acestor antreprenori la inceput de drum, dar mai ales apropierea de marile corporații. Pe modelul „chirii mici, conferințe mari”, cheia succesului o reprezintă organizarea de evenimente în spațiile generoase de conferințe. Până la urmă, toată lumea are de câștigat din aceste interacțiuni: antreprenorii fiindcă văd către ce trebuie să tindă, iar multinaționalele fiindcă se bucură de o agilitate mai puțin specifică lor.

În acest context, mare mi-a fost mirarea să găsesc, la Impact Hub Universitate, sediul unei importante reprezentanțe în România din domeniul medical. Sau, să aflu de la Oana că Orange are o zona dedicată în sediul de la Timpuri Noi.

Comunitatea reprezintă un atu atât de bine impregnat, încât chiar și corporații mici sau mari își doresc să facă parte din acest spațiu!

 

Impact Hub – pionierul care rămâne relevant

E senzațional să fii tu cel/cea care identifici o nevoie și rezolvi o problemă. Afacerea ta va fi mereu recunoscută drept deschizătoare de drumuri. Valoarea ta va fi dată inclusiv de numărul de afaceri care se vor deschide după tine, pe nișa ta.

Toți cei care au experimentat așa ceva vorbesc despre beneficiul competiției, despre cum concurența te face să devii mai bun. Mulți nu înțeleg acest lucru, vor să rămână ei primii, singurii sau cei mai cei. Când apar noi concurenți, în loc să se reinventeze, își cam plâng de milă.

Ei bine, Impact Hub este exemplul perfect care confirmă teoria pionierului relevant. Când ei s-au lansat în 2012, nu exista așa ceva în România. Coroborate cu explozia tehnologică și cu prioritățile noilor generații de absolvenți, spațiile neconvenționale de lucru devin o alternativă tot mai atractivă pentru angajatori.

În ultimii ani, s-au deschis o mulțime de spații de coworking, fiecare cu caracteristicile și avantajele lor. Până la urmă, este tot o industrie creativă, care oferă un instrument de motivare a angajațiilor.

În tot acest timp, Impact Hub continuă să câștige anual premii de excelență. Rămâne parte a rețelei globale Impact Hub, cu prezență pe 5 continente și în peste 50 țări. Cel mai important, duce crearea de comunități la un alt nivel și oferă mai mult decât un spațiu pentru creativi sau conferințe.

Impact Hub

Impact Hub Universitate

În fiecare zi, scopul echipei e să identifice oportunități pentru comunitatea lor extinsă. Vorbim despre apropierea de multinaționale, iată, mai nou prin deschiderea unui spațiu de coworking în principala zonă de business a Bucureștiului. De programe de mentorat sau acceleratoare de afaceri. Chiar de oportunități de finanțare, pentru că, a propos, Oana Craioveanu a fost și coordonatoarea platformei de educație pentru antreprenori Startarium, lansată de Impact Hub în colaborare cu ING Bank!

Nu a fost niciodată despre spațiu, ci despre sprijin acordat antreprenorilor. Este despre a oferi tuturor clienților noștri experiențe de lucru, spații și comunități care să aducă inovare și susțină creșterea ecosistemului local de business și antreprenoriat.

 

Oana Craioveanu despre succese și eșecuri, planuri de viitor

Sigur că toți acești ani nu au fost doar roz, așa cum poate ne imaginăm. Oana îmi povestește cum a eșuat lansarea Impact Hub în Cluj, din cauza unui spațiu mult prea mare, neadecvat segmentului de clienți vizat. De asemenea, exact în acea perioadă, Oana și Vlad se bucurau de apariția primului lor copil, iar eforturile de a coordona de la distanță un astfel de proiect s-au dovedit a fi sortite eșecului.

Cu toate acestea, nu avem cum să nu apreciem cum un grup de trei prieteni au pus bazele unei industrii. Ar fi de reținut că, cu un pic de creativitate, viziune și relaționare, se pot face multe, foarte multe lucruri frumoase!

Puternica expansiune de anul acesta se va stabiliza în următorii ani, iar echipa Impact Hub se va concentra, din nou, pe ce știu ei să facă mai bine. Să identifice oportunități pentru antreprenori, să organizeze evenimente cu impact social.

Pentru a fi la curent cu noutățile lor, vă invit neapărat să urmăriți calendarul postat pe site. Nu știți niciodată când vreunul dintre acestea poate fi de folos pentru voi!

Cine a putut urmări fiecare pas de dezvoltare, atât al hub-ului cât mai ales a antreprenorilor care le sunt alături, se poate considera norocos. Într-un mediu care promovează inovarea, nici nu avea cum să se întâmple altfel.

Rareș Manolache
Rareș Manolache are doar 20 de ani, este student la The Entrepreneurship Academy, antreprenor, speaker motivațional printre altele și participă efectiv la schimbarea sistemului educațional actual.

 

A crea de la zero înseamnă a avea ceva al tău

Este poate una din cele mai motivante și captivante conversații, discuția pe care o ai cu un tânăr de 20 de ani, care iată, are în spate o experiență de peste 2 ani de antreprenoriat.

Rareș Manolache iubește să schimbe lumea. Crede în puterea schimbării și consideră că un lucru bine făcut este acela pe care îl faci tu, în care investești propriile viziuni, experiențe și pe care îl modelezi cumva după chipul și gândurile tale.

A fost pasionat de mic să facă lucruile de la „zero”. Crea proiecte lego pe care le vindea prietenilor săi sau, alături de niște prietene din copilărie, îngrijea pisicile și cățeii din jurul blocului, plăcându-le să creadă că au un cabinet veterinar.

Nu mi-a plăcut niciodată ideea de educație formală, am fost mereu atras de învățarea experiențială, de aceea sunt acum la The Entrepreneurship Academy, o facultate unde fac business în adevăratul sens al cuvântului, deoarece învăț despre administrarea afacerilor. Cursurile pe care le urmez sunt de la marketing, la negociere, fiscalitate, sau dinamica și funcționarea unei echipe funcționale.

Legat de familie, amândoi părinții sunt ingineri. Tata este profesor la Politehnică, de aceea poate i-a fost un pic greu să îl convingă că facultatea la care s-a înscris reprezintă drumul corect. Părinții însă îl susțin pe Rareș pentru pasiunea și implicarea pe care le demonstrează în tot ceea ce face.

Pentru cei care nu știu, The Entrepreneurship Academy este singura facultate de business aplicat din sud-estul Europei.

 

Formator de educație și soluții la probleme corporative

Misiunea lui Rareș Manolache este să facă o schimbare reală în educația din România, dar și în mentalitatea oamenilor, ajutându-i să poată să se adapteze mai repede și mai bine la diferențele dintre generații.

Pentru el, vârsta reprezintă un avantaj. Îl ajută să vorbească mult mai ușor cu oameni de afaceri din România, pe care îi simte receptivi la inițiativele antreprenoriale ale tinerilor.

Rareș Manolache

Rareș Manolache: „Îmi doresc să fiu un schimbă-lume, care să ofere tinerilor o alternativă la ceea ce știu ei despre educația de astăzi.”. Foto Credit: Pov21

Motivația sa pornește din anii de liceu, când era obligat să stea într-o bancă, să ia notițe, să memoreze și să reproducă toate cuvintele profesorilor. 

Unde este aportul nostru personal în învățare? Acea revelație m-a motivat să încep să mă implic în special în schimbarea sistemului educațional actual, oferind tinerilor o alternativă de învățare cât se poate de practică și optimizată pentru joburile din viitor, care cu siguranță nu vor mai fi așa cum le știm noi.

Deci, iată, tinerii au o viziune mult mai profundă și mai de ansamblu a ceea ce trebuie să însemne educația și viitorul. Este mai mult decât îmbucurător să înțeleg că ei știu deja exact ce vor să facă și ce înseamnă schimbarea.

Poate este ciudat să auzi un tânăr de 20 de ani vorbind de viitor la acest mod, dar pentru mine, el este o speranță și o revelație, asupra a ce va fi să fie măcar o parte a acestui viitor. Și am astfel speranța că va fi bine.

Cu astfel de „copii”, viitorul sună bine!

 

TeenTank, tinerii care construiesc punte între generații

TeenTank nu este un concept nou, deoarece este întâlnit și în SUA, dar Rareș Manolache l-a completat și l-a modelat după necesitățile educației noastre.

Este o comunitate de tineri, mai bine spus de liceeni, care strânși laolaltă încearcă să găsească soluții ingenioase și să formeze un fel de punte între companiile din România și tineri. Un exemplu este colaboararea de dată recentă cu MRM//McCann Group, unde TeenTank ajută oamenii din agenție să vină cu idei și soluții creative adaptate pentru generația Z.

Acest lucru se realizează prin concepte fresh care aduc un plus de valoare atât pentru generația Z, cât și pentru mediul corporate și societate.

TeenTank este copilul meu, pe care îl cresc, îl hrănesc și îl ajut să devină mare. A luat naștere când eu eram în clasa a 11-a și am avut ocazia să particip într-un incubator de business numit Social Impact Awards ediția 2017, unde am fost și unul dintre cei 3 câștigători. Acest incubator mi-a dat încrederea, cunoștințele și motivația de a munci în fiecare zi pentru acest proiect.

 

Foto Credit: EA – The Entrepreneurship Academy

Știu că TeenTank, pe lângă Rareș, înseamnă o adevărată echipă. Echipa, pentru a funcționa, are nevoie să gândească la fel, să aibă aceleași viziuni și să se completeze, dar am vrut să știu și opinia tânărului antreprenor.

Legat de echipă am avut multe certuri și păreri diferite. În momentul de față, echipa nu mai arată exact ca și cea originală, cu care am pornit la drum. Între timp s-a alăturat iubita mea, Cristiana și o colegă de facultate, Giorgia, alături de care simt că pot duce TeenTank la un alt nivel. Exact cum ai zis și tu, cred că echipele puternice și performante au o viziune comună și încrederea că pot face o schimbare.

La 20 de ani, a format o echipă frumoasă, alături de care simte că poate să schimbe mentalități, idei, concepte și chiar omenirea. Poate nu la scară largă, dar îndeajuns ca să facă acele cerculețe în apă, necesare unei schimbări importante.

Cum funcționează de fapt conceptul? Rareș Manolache și echipa sa îi învață pe tineri cum să soluționeze anumite probleme, după un model de soluționare numit design-thinking. Se ia problema, se despică firul în patru, se sesizează cravașa și după ce se realizează un fel de stază empatică, emoțională cu aceasta, se soluționează. Și aici este frumusețea!

Soluționarea constă în umanizarea problemei și soluționarea ei pe latura sa umană!

TeenTank nu face astfel, decât să ajute tinerii să relaționeze, să își dezvolte niște abilități de comunicare, muncă în echipă, creativitate, viziune și chiar public speaking. 

 

Rareș Manolache: fondatorul TeenTank; co-fondatorul WeDoo; co-fondatorul Contrast Boat Experience

Rareș Manolache mai este implicat într-un business axat de printare 3D, denumit WeDoo. Este fondat de Rareș împreună cu Marius Ciobanu, pe care l-a cunoscut la Guerilla Camp – acceleratorul de business creat de Radio Guerrilla, în cadrul căruia au fost amândoi participanți anul trecut. Alături de ei, mai este implicată și Cristina.

Rareș Manolache

Foto Credit: Sorin Bejenaru

 

Imago Playground este o școală de fotografie pentru care a fost brand ambassador, însă în prezent, timpul nu îi mai permite să se concentreze decât pe TeenTank, WeDoo și pe facultate.

Nu în ultimul rând, Rareș Manolache l-a sprijinit pe un prieten din Amsterdam să pună pe picioare un business bazat pe tururi private cu barca, numit Contrast Boat Experience. La un an de la înființare, barca are în fiecare zi clienți și creează bucurie și voie bună pentru fiecare om care alege să se urce în ea!

 

Rareș Manolache: „Obstacolele trebuie privite ca niște lecții de învățare și dezvoltare”

Discutând cu Rareș Manolache, mi-a venit în minte un singur lucru: spontaneitatea! L-am întrebat dacă spontaneitatea este o calitate care deschide noi oportunități și care este opinia lui, legată de acest aspect.

Sunt 100% sigur ca spontaneitatea deschide noi oportunități, dar cred că cel mai important aspect generator de oportunități este deschiderea de a le vedea și a acționa înspre ele. Drumul antreprenoriatului nu este lin, este plin de obstacole, dar acele obstacole trebuie privite ca niște lecții de învățare și dezvoltare. Dacă nu ai obstacole când încerci să clădești un proiect sau un business sigur este ceva putred la mijloc. Tinerii chiar se implică, dar din păcate, majoritatea tinerilor sunt în mediul rural unde nu prea există o tendință spre antreprenoriat din mai multe cauze, cea mai persistentă fiind nivelul de trai foarte scăzut.

Rareș Manolache

Credit Foto: Marco Ochian

Când nu este antreprenor, Rareș este super pasionat de fotografie și muzică. În ultima vreme însă, din păcate nu prea mai are timp de pasiunile sale.

Acum ceva ani făceam vreo 5 poze pe zi și le urcam pe instagram sau cântam la chitară când aveam niște timp liber. Acum, sper doar să reușesc cât mai repede să găsesc un echilibru și să îmi creez niște timp și pentru mine. Dorm mai des la birou decât acasă și mintea mea este focusată mereu spre business și învățare. Mă bucur și sunt super norocos că iubita mea lucrează cot la cot cu mine și în acest fel, petrecem foarte mult timp împreună.

Iată deci, un exemplu cât se poate de frumos despre cum afacerea, creativitatea și inteligența pot merge mână în mână cu iubirea și lucrurile importante din viața noastră.

 

Cuvânt de încheiere

Acest interviu a fost o experiență extraordinară pentru mine. A fost cu atât mai neobișnuit, cu cât, un tânăr de 20 de ani a spus niște propoziții care au avut un impact deosebit în sufletul meu:

„Dorm mai des la birou decât acasă și mintea mea este focusată mereu spre business și învățare.”

„Acum ceva ani făceam vreo 5 poze pe zi și le urcam pe instagram sau cântam la chitară când aveam niște timp liber. Acum, sper doar să reușesc cât mai repede să găsesc un echilibru și să îmi creez niște timp și pentru mine.”

Aceste fraze m-au marcat cu adevărat. Gândul mi-a zburat la unii copii, care la 15 ani nu știu poate nici să meargă singuri să achite o factură, iar alții, sunt duși și aduși de la școală de părinți.

Ascultându-l, mi-am închipuit un adult, un bătrân chiar, în trupul firav al unui tânăr. Să ai astfel de reflecții, gândire și probleme la 20 de ani este printre altele, o binecuvântare. Este ceva care cu siguranță ține de structura sa intelectuală, emoțională și capacitatea de a ajunge cu mintea în locuri pe care puțini le-au străbătut!

Un interviu ca o revelație a tot ce am cunoscut și știut eu până acum. Asta este Rareș Manolache!

Olimpia Pleșa Brandhuber

Olimpia Pleșa Brandhuber este creatoarea OPiA și sub această umbrelă organizează o varietate de evenimente cu degustare de șampanie. Fiind pasionată de vin și îndrăgostită de champagne s-a îndreptat către o nișă aproape inexistentă acum 10 ani în România.

 

Nu i-a apărut deodată, în minte, acest concept. Până să ajungă la el a organizat câteva degustări de vin pentru firme, la cerere. La un moment dat o prietenă i-a sugerat că ar fi bine să facă un eveniment și uite așa a început totul.

A adus inițial un somelier care să vorbească și a învățat de la el. Apoi, Olimpia a intrat în scenă, ajungând să susțină ea aceste seri, integral. Dacă i-ar fi zis cineva, cu ani în urmă, că va ajunge să lucreze doar pentru propria pasiune, nu ar fi crezut.

În copilărie lega un portofel bărbătesc cu un fir de ață de pescuit, îl îndesa cu hârtii ca să pară burdușit de bani și îl punea în mijlocul străzii. La celălalt capăt al firului, se ascundea în spatele porții de unde pândea portofelul.

Mașina venea, șoferul zărea obiectul din mijlocul șoselei, oprea, dădea înapoi și venea să ia portofelul. Și atunci portofelul țuști, dispărea și ea împreună cu ceilalți copii izbucneau în râs că le-a ieșit mișcarea. Unii oameni, ofensați, se supărau. Majoritatea însă trăiau bucuria jocului alături de copii.

Amintirile sunt ale unei copile adorabilă și fericită, dintr-un orășel de provincie de lângă Cluj. Orizontul se limita la strada unde locuia. Erau mulți copii și asta îi ocupa viața.

Ieșea din curte și mergea la prietena ei, care locuia la trei case depărtare și o striga să iasă la joacă. Apoi la alte case, până se aduna o gașcă și se jucau cu mingea, făceau schimb de postere sau jucau cărți.

Copila a crescut… Olimpia Pleșa Brandhuber este acum o femeie cu o profesie un pic neobișnuită. Sau, mai bine zis, care nu poate fi întâlnită pe toate drumurile.

Despre treaba asta cu profesia ei a mai avut ocazia să vorbească, dar amintirile personale greu și le expune și e normal, având în vedere că…

 

Olimpia Pleșa Brandhuber plângea în fiecare zi

Adolescența am petrecut-o la Cluj unde m-am mutat la 14 ani pentru liceu, fără părinții și fratele meu. În primele 3 luni am plâns în fiecare zi. Îmi lipseau prietenii și familia. Am locuit singură de la 14 ani și am făcut multe lucruri pe care noi le-am interzice copiilor noștri în încercarea de a-i proteja de experiențe posibil neplăcute. De exemplu eu plecam iarna la ora 5.30 dimineața să înot la Sala Sporturilor. Eram eu și 2-3 muncitori obosiți care veneau din schimbul de noapte în tramvaiul înghețat. La 8 eram la Liceul Economic la prima lecție. Sunt trăiri pe care nu le pot uita.

A devenit mai apoi studentă la ASE – Facultatea de Relații Economice Internaționale. A lucrat sezonier, ici colo, a mai deținut un magazin de mic mobilier împreună cu o prietenă în București câțiva ani.

Prin facultate, făcea pe ghidul turistic în București pentru o companie de turism și se bucura pentru fiecare bacșiș, la sfârșitul unei călătorii.

Mi s-a impregnat atât de profund această senzație, încat acum las cu precizie tips oricărui om care îmi face un serviciu. Este ca un gest sacru de solidaritate și apreciere pentru serviciul primit.

După ce a lucrat aproape zece ani în cadrul unei corporații, Olimpia a plecat la o companie pe post de business developer, apoi și-a dezvoltat propria firmă de organizare de evenimente.

Pe „cartea ei de vizită“ scrie acum – Olimpia Pleșa Brandhuber. Creator de evenimente OPiA.ro. Student WSET Londra nivel Diploma și Scholar Guild Master of Champagne.

Olimpia Pleșa Brandhuber

 

Champagne, nu șampanie!

Astfel, de aproape 10 ani Olimpia Pleșa Brandhuber face evenimente care se bazează pe „experiențe”. De genul seri de degustare de champagne (exact așa scris!) și vin.

Ea, când spune champagne, se referă la vinul spumant produs în regiunea delimitată din nord estul Franței care poartă același nume. A evidențiat în nenumărate rânduri că orice alt vin spumant făcut oriunde în afara acestei regiuni nu se poate numi champagne.

Începând din 1860 producătorii de vin spumant din regiunea Champagne au început să scrie denumirea de „Champagne” pe etichetă pentru a indica locul de origine al vinului. Acesta a fost debutul brandului de vin care va deveni cel mai cunoscut din lume. Olimpia explică:

De la începuturile istoriei sale, acum 400 de ani, vinul spumant a fost un vin cu o valoare adăugată mai mare, care necesită o tehnologie aparte, sticle rezistente, spațiu și timp. Doar comercianții cu putere financiară mare puteau să îmbutelieze vinul mousseaux. Să pună banii în producția de vin spumant era un risc. Dar competiția cu vinul robust și puternic pigmentat din Burgundia învecinată i-a forțat pe negocianți să facă un vin diferit, să sporească producția acestuia și să câștige noi piețe de desfacere.

 

Studiul nu încetează

Olimpia organizează și petreceri cu tematică și face un fel de masterclass. „Soiree de champagne” implică cină, degustare, narațiune și informație.

În plus apar și alte activități făcute să stimuleze oamenii obosiți după o zi de muncă, ce doresc să se relaxeze savurând un pahar cu licoare fină și ascultând și povești cu informație în jurul paharului.

Olimpia spune că i-a luat mult timp pentru a crea așa ceva (primul eveniment a purtat titlul „Ocolul pământului într-un pahar de vin”), ea având nu doar rolul de entertainer în toată această poveste, ci și cel de narator a ceea ce înseamnă champagne cu adevărat – o istorie și un concept pe care cei care participă la aceste evenimente trebuie să îl înțeleagă. Spre exemplu, există manageri de companii care își trimit angajații la asemenea evenimente.

Olimpia Pleța Brandhuber

Cu alte cuvinte, Olimpia Pleșa Brandhuber este event creator, sub semnătura OPiA. Adeseori Olimpia subliniază că nu e afiliată unui brand anume, ea fiind antreprenor structural vorbind.

Din 2009 am început să studiez despre vin, de când am realizat că vinul și mâncarea trebuie consumate conștient ca să le pot savura intens. Am înțeles repede că despre vin am de învățat în permanență, studiul nu încetează. În plus, lumea vinului este atât de largă terestru și cultural iar oamenii care îl fac sunt atât de profunzi și aproape de adevăr încât pasiunea va fi eternă. Călătoresc în întreaga lume ca să trăiesc esența acestei licori a zeilor. Dintre toate vinurile, Champagne m-a cucerit. Cu eleganța, exuberanța și consistența istoriei ei. Mă regăsesc în tot ceea ce comunică Champagne: lux, celebrare, emoție, frumos. Cel mai elaborat vin de pe planetă are nevoie de ritual ca să fie apreciat. Place pentru ceea ce este și pentru gustul lui. Petrecerile cu tematică sunt pasiuni vechi, și mai vechi decât dragostea pentru champagne, de când lucram pentru o companie suedeză. Să ne jucăm așadar și să iubim șampania. Ce altceva decât iubirea ne face fericiți?

 

Olimpia Pleșa Handhuber preferă să călătorească, nu să locuiască

O întreb unde locuiește acum, că de născut știm deja unde s-a născut. „Oriunde, Roxana, prefer să călătoresc, nu să locuiesc”, îmi spune.

Îmi place și drumul și destinația. Iubesc oamenii, obiceiurile lor, locurile, mirosurile. Colecționez senzații, imagini, gusturi. Japonia are gust de macha, Provence de pin, Australia de ocean, Thailanda de coriandru, Burma de curry, Indonezia de orez prăjit, Marocul de ceai de mentă. Acum locuiesc la Cluj unde m-am mutat după 20 de ani de București dar cine știe unde voi fi peste câțiva ani.

În afară de profesia ei, care este o pasiune, Olimpia mai este așadar pasionată de călătorii. E dependentă de sport, adoră să citaescă și…are o familie. Asta înseamnă că e într-o permanentă căutare a echilibrului între aceste roluri. E unul din sensurile vieții, sa își găsească armonia.

Când e prea mult implicată în activitățile profesionale cu evenimente sau vin – adică când nu e acasă la Cluj – își ia o vacanță și călătorește cu soțul și fetița ei.

Fac sport de când îmi amintesc de mine. N-am întrerupt niciodată, nici atunci când am fost însărcinată. Am alergat, am înotat, am făcut fitness până am născut… de fapt de la piscină m-am dus la spital pentru că nu mai puteam înota. Am echipamentul sportiv în geanta de călătorie așa cum am periuța de dinți. Face parte din necesar. Sportul este o formă de meditație. Pot fi cu mine însămi concentrată la ce poate executa corpul meu, unde îi sunt limitele. M-ai întrebat de copilărie. Lângă casa părinților mei locuiește un medic. Este primul om pe care l-am văzut făcând sport pentru întreținere și sănătate ca parte din rutina lui de viață. Eu spun ca m-a inspirat, pentru că valorile noastre sunt preluate din jurul nostru.

 

Spontaneitatea se pregătește…

La început, când s-a „aruncat” în această „poveste cu bule”, a creionat conceptul, s-a ocupat de logistică. Pentru a ajunge aici a avut nevoie de pregătire intensă și a lucrat cu Maria Ștefănache, regizor de teatru şi film documentar, la elaborarea structurii, conţinutului şi retoricii. Acum, fiecare cuvânt pe care îl spune este studiat, iar publicul său primeşte informaţii care să îl îmbogăţească.

Lucrând cu Maria Stefanache și urmând programul Erisma, a învățat despre EA însăși.

În esență retorica este despre cum suntem noi și nu despre tehnici care se învață la cursuri. Ceea ce am avut nevoie a fost să mă înteleg pe mine, fricile și limitele în a fi dezinvoltă în fata oamenilor. Odată ce am înțeles și inerent odată cu acumularea de experiențe m-am putut exprima natural. În afară de asta orice prezentare de vin presupune o pregătire, din respect pentru cei care ascultă. Spontaneitatea se pregătește.

O întreb dacă are vreun sfat… Ca să fii fericit. Spune că ea crede că trebuie să fii în viața profesională la fel ca și în cea personală.

În adânc, nu asta ne dorim cu totii, să fim fericiți? Când înoți în larg întotdeauna ajungi înapoi la mal. Uneori împotriva curentului cu dificultate, alteori împins de el. Însa reușesti. Pentru ca știi unde dorești să ajungi și de ce!

Cristian Nicolae

În Craiova, un antreprenor în serie creează valoare pentru clienți și angajați. Și nu de azi, de ieri, ci de vreo 25 ani! Numele său este Cristian Nicolae și ne dezvăluie o poveste plină de ”ups and downs”. O poveste presărată cu schimbări la 180 grade, unde câteva elemente au fost mereu comune. Haideți să descoperim și să aplicăm din experiența unui afacerist cu totul și cu totul aparte!

 

Sucuri, patiserie, piese pentru locomotive, clinică oftalmologică, aplicații soft, clinică dentară, training. Sunt doar o parte din afacerile cu care se mândresc Cristian Nicolae și familia sa.

Trebuie să recunoașteți că nu mulți își pot imagina măcar o asemenea diversitate, darămite să pună ideile în practică și să influențeze în bine destinul unui oraș. Ei bine, acești oameni nu au făcut altceva decât să se uite bine în curtea lor și să facă ce știau ei mai bine. Să înțeleagă nevoia clientului și să vină cu soluții.

Istoria noastră începe înainte de 1989, când doi băieți cu mama profesoară de matematică și tata profesor universitar de automatică, se decideau să devină medici. Părea cam cel mai scurt drum pentru a face bine celor din jur și a câștiga un dram de respect.

 

Cristian Nicolae, pregătit pentru medicină, cu planuri de diplomație dar care a ajuns să vândă sucuri

Zis și făcut. În ciuda insistențelor mamei, care și-ar fi dorit ca băieții să devină ingineri, Ciprian și Cristian Nicolae s-au pus cu burta pe cartea de biologie. Au intrat și au ieșit din Facultatea de Medicină din Craiova cu note foarte mari, doar că, la ce folos? Odată cu trecerea anilor, erau tot mai convinși că nu vor să lucreze vreodată în condițiile mizere din spitalele românești. Cel puțin Cristian, se pregătea deja pentru o carieră fulminantă în diplomație!

Între timp, părinții ajunseseră prin Maroc. Vă vine să credeți sau nu, la începutul anilor 90 doi profesori putea pune mai mulți bani deoparte în Casablanca decât în Craiova…

În 1992, mă sună tata din Maroc și îmi zugrăvește întreg viitorul. Mă întreabă dacă eu cred că pe la 50 ani pot ajunge altceva decât vreun consilier obscur pe la Ambasada României din Albania de exemplu. Avea perfectă dreptate! Îmi spune că, dacă vreau să mă las de medicină, mai bine să ne apucăm cu toții de afaceri!

Și pentru că la vremea respectivă erau la mare modă celebrele dozatoare TEC, băieții au intrat și ei în horă. Banii economisiți de la statul marocan, vreo 10.000 dolari la număr, s-au concretizat într-o Dacie Papuc, un dozator și o rulotă cu toate dotările, amplasată pe un teren închiriat din Craiova.

Un an și jumătate, am făcut o mulțime de bani. Era tot timpul coadă la noi pe strada Dezrobirii din Craiova, tot orașul cumpăra de la noi. După un an însă, ne-am plafonat, pentru că nu ne imaginam că vom face asta toată viața. Apăruseră deja 30 dozatoare în Craiova și am renunțat.

 

Faza 2 în antreprenoriat: brainstorming-ul

Dacă în cazul sucurilor TEC a fost vorba de exploatarea rapidă a unei oportunități, Cristian Nicolae și-a dat seama că, pentru o afacere adevărată, era nevoie de altceva. Începuse deja să citească, să se educe, să se uite peste tot după alternative. În România apăruseră soluțiile de finanțare.

Având părinții alături, repatriați din Maroc în 1994, frații Nicolae au început să se gândească la următorul pas. După analize complexe și luni întregi de „stoarcere a creierilor”, soluția a venit din…vecini: mama cunoștea o doamnă de 65 ani, care făcea niște cozonaci fantastici! Era chiar păcat ca acel talent să rămână ascuns între niște pereți.

Priceperea lui tanti Ileana combinată cu realitatea că la momentul respectiv existau doar 2 fabrici private de pâine în Craiova, le-a dat curaj celor doi frați. Au cumpărat terenul de pe strada Dezrobirii și, în 2 ani, cu banii strânși în Maroc și o parte din ei înmulțiți la FNI, au construit ceea ce avea să devină patiseria Paneli.

Cu câteva luni înainte de deschidere, am avut șansa să particip la un Congres Medical la Călimănești. În acea vreme eram manager într-o reprezentanță farmaceutică americană. La hotelul de lângă era un eveniment global dedicat brutarilor. Am intrat în legătură cu specialiști din SUA, ei ne-au învățat o mulțime de lucruri care nu se mai văzuseră la noi în România. De exemplu, noi am fost primii care am avut perete de sticlă între zona de producție și cea de servire. Le demonstram astfel clienților că lucrăm curat.

Au urmat opt ani incredibili, timp în care Paneli devenise un adevărat etalon în Craiova. Au fost ani în care, de Crăciun, se vindeau chiar și 25.000 cozonaci! Mereu erau dați exemplu pentru rețete, pentru linia de producție, pentru felul în care își serveau clienții.

Părinții mei, oameni veniți de la țară, ne-au învățat să fim corecți. Pentru ei, nu exista valoare mai importantă ca etica, iar asta s-a reflectat și în afacerile noastre.

Dacă mama lui Cristian Nicolae conducea patiseria, să vedem și ce gânduri treceau prin mintea tatălui.

 

Vitezograful și primul eșec adevărat

Domnul profesor universitar, inginer din fire, avea mereu alte și alte idei de afaceri. Vedea cât de bine merge patiseria și se gândea să dezvolte un business mai tehnic, după chipul și asemănarea sa.

Prin 1997, patru foști studenți de-ai săi veneau cu lacrimi în ochi la el, să îi ajute. Aveau o idee briliantă, doar că nu o puteau duce la bun sfârșit. Cu greu reușiseră să dezvolte 30% din produs, dar salariile abia le permiteau să își ducă traiul, de la o lună la alta. Era vorba de un vitezograf pentru locomotive, corespondentul cutiei negre a unui avion.

Până prin 1999, cu sprijinul domnului Nicolae, au produs și vândut împreună 120 vitezografe, către singurul client din România care putea cumpăra așa ceva. Așa cum îl știm însă, statul român, prin intermediul CFR, a uitat să achite facturile, a pus vitezografele pe șine și dus a fost.

Nici până în ziua de azi, familia Nicolae nu a văzut toți cei 100.000 dolari investiți în vitezografe. Mai mult decât atât, doi din cei patru colaboratori au pornit producția pe cont propriu. Se laudă acum prin presă că ei au construit prima locomotivă românească de după Revoluție, dar uită să recunoască meritele familiei Nicolae…

Elvira și Dan Nicolae

Toate aceste experiențe au reprezentat lovituri puternice pentru Dan Nicolae. Se vede în istoricul familiei faptul că nu s-a mai putut implica la același nivel. Cu o rotiță dezumflată într-un angrenaj perfect, nivelul de calitate nu mai era la un standard ridicat.

Mama a rămas singură cu patiseria și au fost nevoiți să închidă în 2004. În 2007, una dintre cele mai mari clinici oftalmologice din Craiova (o altă investiție majoră a familiei) a fost vândută după opt ani de funcționare, pentru că interesul se mutase într-o altă afacere, care creștea exploziv

Antreprenorul este non-stop în tranșee. Se culcă cu idei, se trezește cu idei. Odată prins în joc, nu se mai poate opri, așa că eu și fratele meu am învățat de fiecare dată să ne reinventăm. Am pornit cu 10.000 dolari, iar în 25 ani am încercat zece afaceri, majoritatea cu succes. Nu e deloc simplu, vorbim de sute de mii de dolari investiți, dar fericirea e pe măsură.

 

Cristian Nicolae, astăzi: între IT, stomatologie și training

Atenția antreprenorului oltean este îndreptată în prezent în trei direcții. În primul rând, împreună cu fratele său conduce o companie de soluții IT, înființată în anul 2000, tot la inițiativa tatălui lor. SoftExpert Mobility a trecut testul timpului, s-a reinventat mereu în conformitate cu tendințele globale sau crizele economice.

Firma s-a descurcat foarte bine, chiar dacă, la un moment dat prin 2009-2010, tot ce încasa se ducea pe taxe, salarii sau cheltuieli fixe. Dezvoltă soft, programe CRM, chiar aplicații mobile, în special dedicate industriei farma. Au câștigat dintotdeauna licitații de zeci de mii de euro pentru că reușeau să oferteze la jumătate de preț față de marii concurenți din capitală, la calitate cel puțin la fel de bună.

Acum, firma are deja un renume, clienți stabili, iar cererile vin în continuare pe bandă rulantă. SoftExpert nu a mai ajuns deocamdată la nivelul din 2008, însă cel mai important pentru Cristian e că și-au păstrat integritatea și au dezvoltat mereu soluții corecte pentru partenerii lor.

În anul 2003, de data asta alături de soția sa Cristiana, Cristian Nicolae a investit în clinica dentară CriniDent. Astăzi sunt în topul clinicilor de profil din Craiova și oferă toată gama de servicii stomatologice existente.

Numai uitându-vă la echipa CriniDent vă veți da seama cum medicul Cristiana Nicolae a pus umărul la formarea unei noi generații de stomatologi cu care Oltenia se poate mândri. Cât despre recenziile entuziaste de pe pagina lor de Facebook, ele vorbesc de la sine despre faptul că manifestul clinicii („pacientul e în centrul afacerii CriniDent”) reprezintă mai mult decât vorbe frumoase pe o hârtie.

Cristian Nicolae

Cristiana și Cristian Nicolae

Nu în cele din urmă, prin 2012 Cristian Nicolae și-a dat seama că moștenește vocația de orator a părinților săi. Cu o asemenea experiență antreprenorială în bagaj, nici nu i-a fost foarte greu să răzbească în industria de training și consultanță.

Am fost invitat de JCI Romania să țin o prezentare despre antreprenoriat, în cadrul Facultății de Fizică din Craiova. Apoi, tot de ei, la o conferință unde au participat circa 100 antreprenori și am simțit o energie fantastică din partea sălii. Cred că nu există dovadă mai mare de egoism decât atunci când oprești doar la tine dezvoltarea personală.

În șapte ani, a interacționat cu peste 15.000 persoane din toată țara, în calitate de trainer, speaker motivațional sau voluntar. Cristian lucrează cu echipe de management, cu antreprenori sau studenți, sau moderează diverse simpozioane, în special pe subiecte medicale.

Dintre toate rolurile pe care le joacă, aici în training Cristian se simte cel mai bine. Pentru el, nu există bucurie mai mare ca interacțiunea umană, indiferent dacă vorbim de un dialog intim cu 10 persoane sau energia oferită de o sală cu 1000 participanți.

 

Cristian Nicolae: „Cel mai important în viață este să fii în integritatea ta!”

Cred că v-ați dat deja seama cam despre ce fel de om vorbim. În primul rând, Cristian e un oltean get-beget, mândru tare de originile sale, cu o voce puternică, apăsată și sigură. A fost de-a dreptul revigorant ca, într-o convorbire semi-formală să zicem, să-l aud cum, din când în când, „îi scăpă” câte un perfect simplu absolut încântător. Mie unuia îmi trădează o autenticitate nedisimulată, care cu certitudine l-a urmărit toată cariera sa.

Îl simt, de asemenea, cum se luminează atunci când vorbește despre familia lui. Și-a petrecut întreaga viață alături de părinți și frate și pare că nimic nu poate să îi îndepărteze. Se simte norocos că a reușit să se asocieze în afaceri cu actuala lui soție, cu care are doi băieți minunați și despre care declară în mod răspicat că este mentorul său. Un noroc care, mai ține Cristian neapărat să menționeze, este moștenit de la draga lui mamă.

Ciprian Nicolae

Cred sincer că nu este capabil să distrugă o relație, atâta vreme cât are cuvinte frumoase inclusiv despre prima sa soție. Este mama fetei lui, absolventă de psihologie în București, cu un drum bine conturat pentru următorii ani. Pentru Cristian, e motiv suficient să îi fie recunoscător până la adânci bătrâneți.

Olteanul nostru a citit cam tot ce era de citit în materie de business. Cunoaște operele tuturor marilor autori ai lumii, de la management la strategie, de la leadership la vânzări sau psihologie comportamentală. A muncit din greu vreo șase luni pentru a face parte din primul grup din România de traineri certificați John Maxwell. Chiar și-așa, i-a luat nu mai puțin de trei ani să emită prima factură pentru un training livrat!

Când demarezi o afacere, trebuie să ai în primul rând mare grijă cu cine te asociezi. De asemenea, multă, multă răbdare. Eu nu am renunțat la training pentru că mi-a plăcut fantastic de mult. Simt că orice speech motivațional mă întinerește cu cel puțin 5 ani. Dacă ești optimist, dacă muncești cu seriozitate, rezultatele vor apărea, mai devreme sau mai târziu. Însă cel mai important în viață este să fii în integritatea ta, să faci ce-ți place și să nu arzi etapele evoluției.

 

Câteodată câștigi, întotdeauna înveți

Sunt cuvintele lui John Maxwell, iar Cristian Nicolae se regăsește întru totul. În afacerile lor, el și familia lui au pierdut sute de mii euro. Doar în timpul crizei, a adus vreo 30.000 euro de acasă pentru a asigura salariile angajaților rămași în firma de IT.

Pierderile în bani nu sunt adevăratele eșecuri. Banul este o țintă falsă, nu trebuie niciodată să devină motivația principală. Dacă ajungi să crezi în asta, mai devreme sau mai târziu va veni o zdruncinătură, vei face ceva greșit și vei pierde. Indiferent de momentul în viață, trebuie să știi cine ești și să cauți împlinirea personală.

Cristian știe ce vorbește. Când banii curgeau cu nemiluita în firma de IT, devenise arogant, tupeist, agresiv. Nu se recunoștea pe sine, dar nici nu se putea comporta altfel, pentru că așa simțea el că va câștiga și mai mult. Cât ai clipi, edificiul s-a dărâmat, din 16 angajați au mai rămas 3, iar firma a fost aproape de faliment.

Tragedia cea mare o trăiesc cei care nu au curaj să facă o schimbare. Idei sunt peste tot, trebuie doar să stai de unul singur zilnic să cugeți, o oră-două pe zi, cu foaie și pix în mână. Ce vreau eu să fac în viață? Ce îmi place mie? Ce am învățat eu azi? La un moment dat, 100% Dumnezeu îți dă un semnal, îți arată direcția în care să o iei.

Curaj. Integritate. Bunătate. Optimism. Învățare continuă. Muncă din plăcere, nu pentru bani ci pentru împlinirea personală. Ar mai fi multe de spus, însă mă opresc aici. Vă invit să urmăriți tot ce face Cristian Nicolae și, dacă aveți ocazia să-l întâlniți pe undeva, încercați să intrați în vorbă cu el. Foarte probabil, veți avea numai de câștigat.

Cornelia Decu Chaumont
Cornelia Decu Chaumont este fondatoarea primelor Școli de Aromaterapie Știinţifică şi de Naturopatie din România, denumite AROMAARMONY și a brandului PURAROM. S-a format ca specialist studiind aromaterapie ştiinţifică la Facultatea de Medicină Liberă Naturistă şi Etnomedicină din Paris, unde a fost eleva profesorului Pierre Franchomme.

 

De la Paris la Piatra Neamț

Despre Cornelia Decu Chaumont am putea spune că este un altfel de zână a aromelor și a mirosurilor. Stăpâneşte aproape toate secretele care au capacitatea de a transforma aromele în elixire de sănătate şi frumuseţe.

A locuit mai bine de 20 de ani în Paris unde a fost conectată la lumea antreprenoriatului. Într-o zi de târg aparent obișnuită, a fost să se întâmple întâlnirea cu uleiurile esențiale. Și atunci, în acea zi, cu o sticluță de ulei esențial în mână, s-a produs scânteia și magia.

În spatele acestei vieți de succes, întâlnim un om cald, deschis, care inundă de bunătate. Un om exuberant, mereu cu zâmbetul pe buze și un cuvânt bun de spus.

Cornelia Decu Chaumont se descrie ca fiind, înainte de toate, o femeie care iubește copiii, care se acomodează ușor. O femeie fericită pentru că a înțeles puterea gândului, dorința, destinul și acceptarea.

Copil fiind, m-am bucurat de părinți iubitori și grijulii. Mama a fost cea care mi-a insuflat pasiunea pentru creație. Când iubești creația, iubești noul, iubești oamenii! Par sofisticată, însă, în realitate iubesc lucrurile simple, iar lucrurile complicate, obișnuiesc să le transform în simple. Tata este cel care m-a motivat să învăț. Setea de cunoaștere e dată de dorința de a ști unde mă aflu în fiecare secundă, cu sufletul meu, cu dorințele și visele mele.

După ce a cunoscut liniștea, magia și beneficiul uleiurilor esențiale, Cornelia Decu Chaumont a decis să se înscrie la Institutul Francez de Aromaterapie, pentru a intra în lumea aceasta a simțurilor olfactive și nu numai. După ce le-a stăpânit, s-a întors la Piatra Neamț.

 

Pasiune, destin, spontaneitate și aromaterapia, rețeta unui om împlinit

Cornelia Decu Chaumont a ajuns ceea ce o reprezintă acum, prin „pasiune, destin, înțelepciunea transmisă de profesori, iubirea de semeni, colaborarea cu elevii mei și nu în ultimul rând, un dar de la Dumnezeu.”

Doamna care a îmblânzit aromele ne spune că este esențial ca zilnic să facem lucruri, să fim egali cu noi, să facem lucruri respectându-ne și respectându-i pe cei din jur, să ne urmăm visele cu ochii și sufletul deschis.

Pentru Cornelia Decu Chaumont, aromaterapia înseamnă pasiune și acțiune pentru a desluși din secretele acestei lumi fascinate care este, în realitate, o medicină complementară bazată pe + 20000 de studii clinice în întreaga lume:

Pasiunea e de sus, este simț, iar Profesorul Pierre Franchomme este cel care m-a motivat, m-a provocat, să învăț și să gândesc aromaterapia pentru nevoile secolului XXI. Am sentimentul că nu voi spune niciodată destul MULȚUMESC! La Congresul de Aromaterapie de la Cluj din 2017, a acceptat să vină și a prezidat acest eveniment unic, pe care l-am creat cu ajutorul Facultății de Farmacie, a USAMV CLUJ și a Academiei oamenilor de știință.

În cadrul acestui Congres, dar și al celui de la Galați, au fost prezentate de către aromaterapeuți, spectrul larg al beneficiilor uleiurilor esenţiale pentru afecţiuni ca dureri musculare sau articulare, dar şi în industria alimentară sau cosmetică. În urma acestor prezentări, s-a conturat clar intenţia ca aromaterapia să fie studiată ca specializare.

Și mai interesant este faptul că aceste arome se folosesc de la mâncăruri, unde au un aport interesant de gust, până la tratarea unor boli cronice, înlocuind antibioticele. Întorcându-ne în timp, le-am regăsi încă din timpuri biblice, dacă ar fi să ne gândim la tămâie și mirt.

În concluzie, regăsim în aromaterapia ştiinţifică o ramură străveche și importantă a medicinei complementare care a vindecat de-a lungul vremurilor întregul: trupul, spiritul şi sufletul. Și chiar mintea, am putea spune!

 

Cornelia Decu Chaumont despre ce sunt de fapt uleiurile esențiale și aromele

Un ulei esențial este un lichid concentrat în substanțe vegetale, obținut prin extragerea sau distilarea moleculelor volatile din planta de origine. Majoritatea sunt terpenoizi și molecule aromatice. Uleiurile esențiale din diferite plante au prin urmare proprietăți diferite, în funcție de plantă.

Mulți au căutat să dea o explicație puterii uleiurilor esențiale să le găsească un corespondent, iar profesorul Pierre Franchome spune că sunt chintesența plantelor aromate.

Cornelia Decu Chaumont

Fiind o lume nu doar nouă sau interesantă ci o terapie complementară, am fost curioasă să aflu de unde vine forța uleiurilor esențiale, cum ne vindecă ele, dacă le putem folosi după ureche sau avem nevoie de un specialist când le utilizăm?

Ideal este să fim informați înainte de a consuma uleiurile esențiale, ele au o multitudine de compuși chimici, studiul este foarte dificil, de aceea se recomandă a nu se utiliza la copii sub 6 ani decât sub atenta supraveghere a terapeuților. Singurul ulei benefic și fără contra-indicații în doze recomandate este uleiul de mușetel nobil.

Într-o lume plină de arome și chintesențe, dar oarecum încă atât de misterioasă, bănuiesc că pentru un aromaterapeut, ele devin cumva o stare de a fi. Cornelia Decu Chaumont seamănă chiar dumneaei plante în grădina din Piatra Neamț.

E modul meu de a fi, de a mă exprima, de a iubi! Când o nouă apă de toaletă sau de parfum organic apare în testare, bucuria este maximă! Ochii închiși și nările dilatate ale celor care fac voiajul olfactiv, probează că ceea ce fac e o binecuvântare celestă în direct cu sufletul celor care beneficiază de creație.

Fiind conectată aproape în permanență cu lumea aromelor, Cornelia Decu Chaumont, ne spune că își schimbă sistematic pălăria! Zâmbește. La dumneaei, totul este o metaforă frumoasă care are finalitate în tot ceea ce face.

O dată suplimentele alimentare și apoi dermato cosmeticele. Ambele sunt practic din aceeași materie primă, doar dozele se schimbă. Adesea schimbarea îmi vine de la nevoile celor cu care interacționez, care sunt multi la număr și pe care profit de ocazie să îi salut! Inspirația vine și din simpatia, recunoașterea și recunoștiința celor care se bucură din 2014 de creațiile mele. Răspund unei nevoi de piață, cu ceea ce fac. Oamenii își doresc să-și găsească sănătatea, starea de bine în natură. Motiv pentru care am semnat produse pentru laboratoarele Fares Bio Vital unde, din iunie suntem prezenți în cele 102 drogherii DM din România cu 17 produse:  uleiuri esențiale, biluțe suport pentru uleiurile esențiale, sinergii pentru femei și pentru bărbați ce se iubesc, pentru stare de liniște, memorie și concentrare, lista e mai lungă. În toamna aceasta vom lărgi gama de produse !

 

Apartenențe, lecții și gânduri de la Cornelia Decu Chaumont

Antreprenoarea consideră că lucrurile se întâmplă unde este mai bine pentru noi, când este mai bine pentru noi. Asta înseamnă că e bine să avem program, planificări, obiective dar nu trebuie să ne luăm în serios.

Ce vreau să spun e că primim semne suficiente și că nu le luăm în seamă și vrem lucruri, care nu întotdeauna sunt benefice. De unde și nevoia de a sta de vorba cu tine, cu sufletul tău, cu Dumnezeu! Trebuie să știm că puterea de decizie ne apartine, că și eșecul este un pas înainte dacă nu lăsăm ego-ul să ne amprenteze, că nu suntem niciodată prea bătrâni pentru a o lua de la zero, că starea noastră de bine este cea mai importantă, deci e bine să nu lăsăm niciun gând negru să ne apropie, iar dacă interacționăm cu oameni negativi care nu sunt bine în ființa lor, le putem doar spune că sunt o mulțime de mijloace pentru a trece orice supărare. Dacă cer ajutor, îl dăm, dacă nu, ne vedem de drum, căci acesta este un indiciu că nu este problema noastră. Întrebarea de bază este: ce te face fericit? Unde te proiectezi peste 5 ani, peste 10 ani și toate acestea într-un mod sincer și mai ales fără FRICI. Trebuie să crezi în visul tău câteodată împotriva tuturor celor din jurul tău! Și din punct de vedere business este ideal să știi cât vrei, cât poți să pierzi!

 

Cuvânt de încheiere

Bombardați constant de poluare, stres și alți factori nocivi pentru sănătatea noastră interioară și fizică, simțim să ne reîntoarcem tot mai mult sufletul și gândul către natură, produse bio, armonia şi energia pe care aceasta le dăruieşte cu generozitate, deși noi ne-am făcut un obicei din a o răni și distruge.

Uleiurile esențiale sunt poate una din cele mai plăcute, dar și sănătoase modalități prin care omul poate să se apropie din nou de natură, iar interesul pentru utilizarea acestora a devenit din ce în ce mai mare.

Nu pot să spun că am înțeles foarte profund tot ce înseamnă el ca ansamblu, deoarece vorbind de uleiuri și aromaterapie, vorbim de un ansamblu, dar, cred că uleiurile esnețiale sunt un fel de „puls”, de „inimă” a aromaterapiei. Nucleul acesteia!

Am înțeles însă că aromaterapia are numeroase beneficii și poate trata numeroase afecțiuni: susține digestia, stimulează imunitatea și combate infecțiile, stimulează memoria, reduce stresul, echilibrează hormonal, reduce toxicitatea, ameliorează durerile de cap, tratează alergii, etc.

Din această călătorie în lumea olfactivă, care de altfel este o lume nu doar a mirosurilor ci a culorilor, dacă îți permiți să fii vizionar, am mai înțeles că ceea ce ești sau poți deveni, este un pic de noroc, de întâmplare divină și alegere personală. Așa cum a fost ziua aceea obișnuită de târg, unde o sticluță de ulei a dat naștere unei lumi întregi, noi, fără limite și benefice.

Claudiu Ciudor

Lumea freelancingului nu mai are secrete pentru Claudiu Ciudor care nu ar renunța niciodată la ce a construit până acum. Ajuns la un nivel experimentat, poate oferi sfaturi utile oricărui novice în domeniu.

 

Claudiu Ciudor este un tânăr ale cărui aspirații nu s-au sincronizat niciodată cu vârsta. Ajuns pe culmea freelancingului unde și-a făcut deja un renume, acest tânăr ambițios și curajos nu își imaginează că ar face altceva.

Lumea freelancingului este una extrem de competitivă unde fiecare încearcă să taie o felie din imensa pizza din care se hrănesc toate țările lumii. Pentru non-natives povestea este mai complicată deoarece nu au prea des acces la proiecte de copywriting pentru companii din străinătate.

Totuși, românilor le rămâne șansa de a lucra cu conaționalii care abia de câțiva ani au înțeles că freelancingul este mai mult decât o meserie. Este o vocație, un hobby și o pasiune, iar oamenii pun tot sufletul în proiectele lor.

Le-a trebuit ceva timp până ca firmele să pună anunțuri cu joburi remote, dar lucrurile se schimbă ușor-ușor în bine.

 

Cine este Claudiu Ciudor?

Claudiu Ciudor e un copil bătrân care nu-și dorește nimic altceva în lumea asta plină de oameni care aleargă după like-uri pe Instagram și țoale de firmă, decât să se așeze în iarbă și să se bucure de prospețimea acesteia.

Să stea cu ochii închiși înconjurat de copaci, în frunzișul des al pădurii și să asculte freamătul codrului și cântecul păsărelelor. Fără task-uri, fără ore de bifat, fără time management.

Dar… asta momentan nu-i posibil, așa încât Claudiu nu este decât un tânăr freelancer în domeniul marketingului online, cu multe vise mărețe spre viitor.

Claudiu Ciudor

Ce studii are Claudiu Ciudor?

Claudiu Ciudor are o licență și un masterat în Comunicare și Relații Publice care nu s-a terminat cu prezentarea dizertației. Și-a dat seama chiar la timp că teoria nu face cât două cepe degerate și nu a mai continuat.

Dorința lui cea mai profundă a fost să aibă studii într-un domeniu tehnic, producție sau domenii mult mai practice. Totuși mintea nu se sincroniza cu sufletul căruia îi plăceau scrisul, poveștile, poezia, la general latura umană a lumii.

Dacă ar putea da timpul înapoi nu ar mai face nicio școală. Ar lua calea voluntariatului și al internshipurilor din care ar putea să învețe mult mai multe.

Sistemul educațional din România nu vrea să dezvolte tinerii, iar lipsa de practică și de experiență pun piedici oricui.

Totul despre lumea freelancingului

Freelancingul este o lume virtuală unde oamenii care au renunțat la sistemul „9 to 5″ au găsit libertatea. Toți au găsit-o lucrând la proiectele atractive și alegând colaboratorii.

A fi freelancer nu se referă doar la „distracția” de a-ți alege colaboratorii și proiectele, dar la învățarea continuă. Mediul este unul dinamic, pentru a rămâne pe piață un freelancer trebuie să caute mereu oportunități sau să țină cu dinții de cele pe care le are.

Învățarea și formarea continuă nu este opțională. Este o regulă pentru a putea crește și rămâne pe piață.

Claudiu Ciudor a devenit full time freelancer și nu are nici cea mai vagă dorință de a se întoarce pe piața muncii ca angajat. Experiența și povestea sa cu freelancingul durează de 7 ani.

În acest timp a realizat, după cum spune el, faptul că „freelancingul nu este pentru mine și nu ar trebui să fie pentru nimeni doar o modalitate de a câștiga bani, ci un adevărat stil de viață.”

Deși viața de freelancer poate aduce oricui bucurii de neimaginat, unii oameni nu pot să înțeleagă acest sistem. Claudiu Ciudor a încetat de mult să le mai explice ce face. Le zice doar că stă acasă și scrie toată ziua, iar din asta trăiește.

Mai mult, nu îi mai pasă de reacția lor. Oricum în ochii lor va fi tipul ăla ciudat, care stă acasă ca un leneș și nu produce nimic pentru societatea asta.

Claudiu Ciudor este un freelancer pentru care nu au existat încă momente grele. Domnișoara care îi este alături l-a ajutat în orice moment și nu a simțit niciodată discomfort de-a lungul anilor.

Se zbate zilnic să își termine proiectele și taskurile la timp fără „urecheli” de la clienți, dar asta nu i se pare a fi un moment greu.

Cum a ajuns Claudiu freelancer

În facultate, nevoia l-a împins spre freelancing pentru a face bani de buzunar. Deși în liceu lucrase câteva luni și credea că va ajunge un angajat model într-o companie care îl va ajuta și înțelege, aceste vise s-au spulberat rapid. Un job full time nu a fost ce își dorea.

La început a plonjat în freelancing pentru a câștiga mai mult. Abia peste ceva timp a înțeles că este mai mult decât o sursă adițională de bani. Era de fapt o cale de a câștiga mai multă experiență în timp ce poți avea și multă libertate.

În timpul facultății a alternat freelancingul cu jobul, iar culmea a fost că i-a ieșit mult mai bine prima variantă. Și-a dat demisia de 3 ori de la 3 joburi diferite, iar de fiecare dată a încercat să se lanseze ca freelancer.

Avea deja proiecte care să îi rotunjească veniturile ținându-l pe linia de plutire, dar nu era destul.

Anii au trecut, iar în viața lui Claudiu Ciudor a apărut o persoană fără de care viața lui de azi nu ar fi fost la fel. Persoana care îi e apropiată sufletului său l-a ajutat în drumul spre stabilitatea din freelancing.

Logodnica sa este adepta unui job și a unui salariu fix, iar acest lucru i-a lăsat lui libertatea să fluctueze ca venituri. În prezent freelancingul este mai mult decât o joacă sau o pasiune pentru el. De câțiva ani este așa.

Nu m-am mai gândit vreodată la CV, JOB, BIROU…  Sper eu să continui la fel de frumos, mai ales acum când am căpătat ceva mai multă dexteritate în domeniu, în relația cu clienții și în organizarea vieții mele.

Sfaturi pentru freelancerii începători

Întrebat ce sfaturi ar oferi freelancerilor începători, Claudiu Ciudor spune așa:

  1. NU TE LĂSA de asta! Indiferent de circumstanțe și de împrejurări
  2. NU PREȚUL UNUI PROIECT CONTEAZĂ! Ci relația legată cu omul pentru care ai livrat acel proiect
  3. LASĂ DEOPARTE IDEALURILE! Ești într-o piață concurențială, iar viața nu-i ca-n cărți.

Viața unui freelancer este plină de provocări, iar freelancerii știu asta încă de la început. Dacă în primă fază un freelancer consideră lucratul de acasă o problemă care stă în calea creativității, pe parcurs apar și altele.

Aceiași pereți văzuți zilnic îți pot aduce blocaje când vine vorba de copywriting, dar când simți că nu mai poți, poți ieși afară și lucra de oriunde. Doar de asta te-ai făcut freelancer.

Apoi, când ajungi să ai multe proiecte, timpul ți se pare cea mai mare problemă. Ai vrea ca ziua să aibă mai mult de 24 ore, dar într-un final îți vei da seamă că va trebui doar să te organizezi mai bine. Time management este cuvântul cheie când ajungi freelancer.

Dacă ești productiv poți să obții rezultatele pe care le-ai fi avut la un job full time cu program fix în mult mai puține ore de concentrare maximă, astfel scăpând de cursa celor “8 ore pe zi”.

Viața sa profesională i-a adus multe satisfacții lui Claudiu, iar două dintre cele mai importante sunt următoarele:

  • momentul când și-a depășit targetul financiar setat când era în facultate
  • momentul în care a realizat că nu banii fac lumea să se învârtă

Dacă îi ai, dar nu ai liniște și dragoste, dacă nu te simți împlinit… îi ai degeaba. Mi-am dat seama de curând că nu aș fi putut să mă bucur de asta ca angajat, niciodată. Crede-mă, am un angajat în viața mea, zilnic, știu cum e… not for me, brother.

 

Schimbarea trebuie să vină

Freelancingul este slab dezvoltat în țara noastră, iar dacă lucrurile s-ar schimba o mulțime de categorii de oameni defavorizați ar avea o șansă.

Claudiu Ciudor consideră că în primul rând trebuie să se schimbe mentalitatea „patronilor” care cred că freelancerii sunt leneși sau neproductivi. De fapt în lumea freelancerilor nu guvernează nimic decât performanța: pe asta sunt plătiți freelancerii.

Nu suntem de pe altă planetă, noi aceștia care lucrăm de acasă, suntem tot oameni și tot pentru bani lucrăm, tot rezultate trebuie să livrăm.

În al doilea rând trebuie făcut curățenie în cadrul legal care nu le face nicio favoare freelancerilor, de fapt mai mult îi încurcă. El s-a descurcat foarte bine aici datorită logodnicei sale care este contabilă și care i-a descurcat mereu ițele contractelor.

În al treilea rând, avem nevoie de mai multă promovare adusă acestui tip de activitate: în cercuri profesionale, în instituții de învătământ și în comunități de profil.

Dacă am zis anterior de dezvoltare continuă și învățare perpetuă, Claudiu Ciudor nu crede în puterea cărților de a te ajuta să înveți cum să lucrezi. Totuși ele pot aduce cititorului o imagine de ansamblu, cu toate că o colaborare de tip voluntariat sau un parteneriat alături de un freelancer i-ar ajuta mult mai mult pe cei ce doresc să apuce acest drum.

Iar dacă tot citești, citește ceva ce te relaxează, ce te face să pierzi noțiunea timpului, citește poezie, citește proză, citește ceva care te pierde printre lumi, nu ceva care ar trebui să îți ofere o soluție. Nu de alta, dar o vei căuta de nebun printre foi și îți vei da seama la final că ea se află în tine, în inima ta, în mintea ta, nu în foi.

File de viitor pentru Claudiu Ciudor

De puțin timp Claudiu a început să țină un buget de familie, alături de logodnica sa și a crescut astfel veniturile lucrând și la sistemele de economisire. În următoarele 12 luni planul său este să intre în lumea investițiilor.

În timp se vede un tată fericit, un soț responsabil și un om model pentru copiii săi. Locul său este unde îi este familia.

Dacă ar avea un motto după care își ghidează viața, acesta ar fi reprezentat de faptul că  familia este cel mai important lucru.

NU LĂSA DEOPARTE CEEA CE IUBEȘTI, NICI CU PREȚUL VIEȚII. De murit, oricum murim toți. Așa, măcar vei muri un om fericit.

A intrat în grupul Totul despre bani pentru a învăța despre investiții și a strâns destule informații. Apoi a creat un grup pe Facebook Messenger unde a invitat oamenii din grup pentru a discuta despre cum putem fiecare să dezvoltăm ceea ce facem în direcția freelancingului.

Personal am fost impresionată de discuția vibrantă pe care am avut-o, de cât de multe lucruri mi-a spus, secrete ce mi-au fost împărtășite. Nu prea am avut eu vreo legătură cu alți freelanceri pentru că sunt competitivi și se tem că dacă ar vorbi cu altul despre ce fac și-ar pierde pâinea.

Ceea ce nu înțeleg este că lumea freelancingului se află în continuă expansiune și fiecare avem ceva de lucrat. Ar trebui să ne susținem, nu să fim secretoși și retrași.

Un freelancer experimentat care a înțeles despre ce este viața, fie cea personală, dar și cea profesională, a ajuns să ajute alți oameni să intre în acest domeniu. Este incredibilă deschiderea sa către cei care ar dori să încerce freelancingul, dar nu știu de unde să înceapă. Ar trebui să avem mai mulți oameni ca el sau cel puțin să îi urmăm exemplul.

Sorina Bradea
Sorina Bradea este Co-Fondator și Managing Partner la Thomas Romania, dar și antreprenor, trainer şi consultant în cadrul Romarketing. Totodată, Sorina Bradea este membru Fondator al Fundației Alternative și al Asociației de Resurse Umane din Oradea, Membru al European Professional Women Network, membru fondator al Clubului Rotary Oradea Art Nouveau, Membru al Comisiei Locale de Dialog pentru Educație și Învățământ.

 

Omul Sorina Bradea – un reper, o persoană de succes, o marcă în antreprenoriat, training, consultanță

Sorina Bradea spune despre ea că este un inginer pasionat de literatură, devenit antreprenor! Un om care a traversat perioada revoluției din 89 și care a sperat, tot ca mulți alții, într-o majoră transformare, nu doar schimbare.

Părinții mei, ingineri amândoi, mi-au insuflat dorința de a face orice vreau, însă cu pasiune. Pentru că așa sunt și ei! Am crescut într-o familie în care eu și fratele meu am avut parte de iubirea părinților, bunicilor, străbunicii… Și ce bine ne-a fost! Valoarea cu care am crescut din familie este că orice vrei să realizezi are nevoie de muncă. Vorba era: nimic nu îți cade din cer! Și sigur aceasta a fost pentru mine lecția pe care nu am uitat-o niciodată.

A anticipat propria nevoie de schimbare și a reacționat pozitiv la schimbările care i s-au potrivit. Și le-a refuzat pe cele care nu i-au plăcut (dar nu spunea nimănui asta!).

Sorina Bradea se consideră a fi foarte curioasă din fire și îi place să încerce ceea ce nu a mai făcut. De aceea a făcut o schimbare majoră în 1992 trecând de la învățământ (din poziția de profesor) în multinațională, ca manager de personal.

Dacă am știut ce înseamnă? Atât cât scria în anunțul de angajare. Am înțeles însă că mi se oferă o șansă și nu am voie să o ratez. Și din sute de candidați am fost printre cei 9 selectați. Și așa a început istoria mea de mediu de afaceri privat….După care am făcut următoarea schimbare majoră când dintre-un post foarte bine plătit și sigur am ales calea antreprenorialului. Si ce bucurie si provocare in acelasi timp! Dar e de bine!!

 

Ce însemnă RoMarketing și Thomas International pentru Sorina Bradea

Sorina Bradea are în portofoliul său mai multe companii naţionale, multinaţionale, dar şi intreprinderi. De asemenea, coordoneaza activităţi de inovare în business şi resurse umane.  

Cu o experiență de peste 27 de ani în HR, din care 24 în propriul business, Sorina Bradea este un nume cunoscut și respectat de toți partenerii și companiile cu care a ajuns în contact sau cu care a încheiat contracte, atât pentru implicarea sa, cât și pentru viziunea și strategiile de succes implementate.

Sorina Bradea

Romarketing s-a născut pentru că Sorina și Carmen au vrut să schimbe lumea. Și nu oricum, ci prin educație! Și nu a copiilor ci a adulților! Și pentru a continua ceea ce ne plăcea să facem: să dezvoltăm oameni și echipe. Așa că ne-am decis să preluăm firma Romarketing (înființată în 1991 de soțul meu cu scopul de a derula cursuri de marketing) și să o ducem către a forma oameni și a-i ajuta să își facă propriul marketing, sau marketingul propriei persoane cum obișnuim noi să spunem.

Acum Romarketing reprezintă una din cele mai vechi firme de training românești, care reușește în fiecare an să își surprindă clienții cu noi programe, noi idei, noi abordări. Acest fapt se întâmplă în primul rând să nu se plictisească ele de ceea ce fac și în al doilea rând pentru că nevoile clienților sunt tot mai sofisticate.

Cât despre Thomas, Sorina Bradea ne spune că este un fel de copil care a devenit adult în România din ambiția de a arăta că managementul oamenilor nu se face după ureche și intuiție, ci că putem adăuga informație obiectivă.

Când în 1998 am adus Thomas în România (era prezent deja în peste 40 de țări), am fost printre pionierii evaluării comportamentale. Astăzi este așa un fel de „cum, nu știi ce profil ai???!!!”. Adică a devenit un fel de must have. Și nu mă mai întreabă nimeni când spun Thomas dacă e vorba despre trenuleț și nici când le dau feedback dacă am legături cu mama Omida (astea sunt așa….picanterii ale pionieratului Thomas-ului în România). Am fost și aici deschizători de drumuri, poate nu am știut să profităm de acest lucru așa cum s-ar fi cuvenit, este ceea ce aș face diferit acum.

 

Rotary Club Oradea Art Nouveau, un proiect de suflet

Însă Rotary Club Oradea Art Nouveau a devenit rapid proiectul său de suflet:

De 5 ani, prin soțul meu, am fost aproape de mișcarea Rotariană. Anul trecut, împreună cu mai mulți prieteni și prietene (cei mai mulți implicați și ei în același mod), am pus bazele clubului nostru care are ca ținte principale dezvoltarea comunității prin cultură și educație. Facem proiecte frumoase, nu stăm mult pe gânduri, acționăm rapid acolo unde vedem o nevoie. Facem caritate, însă avem întotdeauna în minte și propria noastră dezvoltare. Deviza Rotary este „Servim mai presus de sine” și noi punem în practică acest principiu care ne este foarte apropiat de inimă!

Sorina Bradea

Cel mai spectaculos proiect aflat acum în derulare este participarea la renovarea Teatrului Arcadia, o clădire simbol a orașului Oradea. De asemenea, anul viitor în vacanța de primăvară va debuta tabăra Educația prin Artă, „Dă mai departe!”, destinată elevilor cu talent artistic. Rotary va aduce elite ale artei (pictori, actori, instrumentiști) care să formeze nu doar competențe tehnice ci și să pună bazele unui grup de tineri pasionați de artă ca preocupare de timp liber, nu profesie.

Particularitatea taberei noastre este că în ultima zi vom avea invitați copii cu nevoi speciale cărora elevii aflați deja în tabără le vor da mai departe din cunoștințele și pasiunea lor. Pentru că este important să învețe că valoarea fiecăruia stă în ceea ce dă mai departe, nu doar în ceea ce învață pentru sine.

 

Ce înseamnă valorile, integritatea morală și oamenii în antreprenoriat și training?

Sorina Bradea a avut de-a face de-a lungul anilor cu multe feluri de oameni și de firme. În afaceri, precum în viață, este esențial să avem încredere în cei cu care colaborăm sau devenim parteneri de afaceri. Cât de mult contează încrederea, dacă este esențială sau vitală, vom afla de la Sorina Bradea:

„În timp, unii au plecat de lângă noi, de lângă alții am plecat noi. Am învățat că acolo unde valorile nu sunt compatibile, nu se poate forța…. dragostea! Valorile nu sunt mai bine sau mai rele, sunt doar altele. Pentru noi integritatea sau a te privi în oglindă fără să îți vină să apleci ochii este foarte important. Și cei care fac parte sau au făcut parte din echipa noastră un timp mai îndelungat au acest simț al valorilor promovate de către noi. Este greu într-o firmă mică să existe alte valori decât cele ale celor care au înființat firma și care sunt activ implicate în viața de zi cu zi. Adică noi! De aceea valorile noastre din viața personală și cea de business sunt la fel.

Contează foarte mult să ai încredere în cei cu care faci afaceri, ne spune Sorina, deoarece se ajunge în primul rând să se cunoască informații confidențiale despre clienții cu care lucrează. Doar așa se pot păstra colaborări pe termen lung.

Știi piramida lui Lencioni? Cea care are la bază încrederea și abia în vârf rezultatul? Așa e și cu colaborările. Dacă baza nu se construiește pe încredere….ce așteptări să ai???!! Uneori însă oamenii te dezamăgesc, așa cum poate și eu îi dezamăgesc pe alții. Și atunci renunț poate prea ușor și mă îndepărtez.

 

Lecții, sfaturi și gânduri

Într-o lume atât de dinamică precum cea a afacerilor, relaxarea și timpul devin o problemă. Antreprenorii ajung într-un punct în care totul se învârte în jurul preocupărilor lor. Oricât de bine ar eficientiza afacerea și oricât de încredere ar fi echipa sau departamentele, un manager bun va simți mereu să fie parte activă la tot ce se întâmplă.

Fără sprijinul familiei este greu să răzbați. Nu întotdeauna viața este roz, mai ales în afaceri, în mediul instabil în care vrem sa facem performanță, uneori simți că ai vrea să depui armele….și atunci eu cel puțin mă bizui mult pe familie. Mai ales când o parte din familie, adică fiica mea, este cu mine în firmă. Da, am timp pentru mine. Doar că uneori uit să mi-l aloc. Încerc în fiecare zi să am un pic de relaxare – de exemplu acum că scriu mă relaxez!

Ca lecții învățate pe parcursul timpului, Sorina ar enumera patru și anume:

  • Nu renunța să fii tu însăți!
  • Ține-i aproape pe cei care te iubesc. Nu te vor înțelege la infinit că nu ai timp de ei!
  • Pe lume sunt sfinte familia și prietenii!
  • Dacă ție îți este bine în suflet, poți face bine și pentru alții!

Sfaturile le consideră binevenite, doar că într-o lume în care fiecare simte să încerce pe cont propriu, sfaturile devin inutile:

Câți dintre noi am învățat din succesele sau greșelile altora cu toate că toți am auzit ce grozav este să facem asta???!! Cu toate acestea cred că de la oamenii care ne sunt apropiați și care cred în noi și în puterea noastră de face ceva e bine să primim sfaturi. Chiar dacă nu le urmăm întotdeauna, cel puțin să ascultăm. În schimb nu aș asculta niciodată sfatul cuiva care nu crede în mine, al cuiva care vede doar partea goală a paharului în tot ceea ce fac. M-aș feri de acești critici de serviciu.

Sorina Bradea consideră că fiecare își creează propriile guidelineuri în funcție de ceea ce vrea să realizeze. Da, desigur pot discuta cu specialiști, coach, pentru a-i ajuta să își creioneze calea, dar este calea fiecăruia.

De aceea, nu crede în părinții care își obligă copiii să meargă pe o anumită cale…. care poate a fost dorința lor din tinerețe.

Ce înseamnă Reușesc? Pentru fiecare, reușita are altă semnificație. Ceea ce pentru cei care trăiesc în natură, și-au cumpărat case vechi și locuiesc acolo și consideră că au reușit, pentru mine s-ar putea să fie o extravaganță și să o consider un refugiu sau o nereușită. Cred că a reuși este măsura fiecăruia. Depinde ce ne propunem și cum evaluăm noi această reușită sau nereușită în viață. De exemplu eu sunt convinsă că am reușit să am copii extraordinari, care sunt minunați și ca și adulți, că am reușit, evident nu singură, să construiesc o afacere care este stabilă și crește în fiecare an, că am reușit să am o familie echilibrată bazată pe prietenie și iubire, că am reușit să am prieteni apropiați pe care oricând îi văd este ca și când ne-am despărțit ieri… Am făcut afaceri de 1 milion de euro/an? Încă nu. Este aceasta o nereușită? Eu consider că nu, pentru că încă nu mi-am propus asta! Urmează! Și dacă nu voi atinge, atunci este o nereușită financiară și va trebui să o corectez.

În concluzie, Sorina ne spune că noi suntem propria măsură a reușitei sau nereușitei. Nu vecinul, concurentul, prietenul sau neprietenul.

 

Cuvânt de încheiere

Sorina Bradea nu este doar un Managing Partner, Manager, HR, trainer sau consultant de succes. Ea însăși este un om de calitate umană care știe aprecia frumosul, simplitatea și firescul, care nu a uitat să fie alături de cei mai puțin norocoși și este o voce până și în educație.

Prin prisma acestui interviu am avut ocazia să înțeleg mai mult decât în alte dăți, că „omul sfințește locul”, iar caracterul acestuia este pur și simplu esențialul, cheia aceea magică din spatele oricărei reușite. Degeaba ar exista spontaneitatea, inteligența, viziunea, dacă nu ar fi completate de frumusețea umană, de determinare, modestie și loialitate.

Când discuți cu Sorina Bradea ai impresia că stai la masă cu un vechi prieten, care atunci când îți vorbește, te ține de mână și îți ajunge direct în suflet! Nu există nimic arogant în atitudinea sa. Doar zâmbet, bunăvoință, deschidere și mult bun simț. Cu astfel de oameni, nu mă mir că până și HR poate deveni un departament empatic.

Lucky Day Fancy Shop, zero plastic waste

Lucky Day Fancy Shop, magazinul din Sfântu Gheorghe, județul Covasna unde conceptul zero plastic waste este susținut prin vânzarea alimentelor vrac folosind ambalaje de hârtie. 

 

Te-ai gândit vreodată că noi, românii folosim mult prea mult plastic în viața noastră de zi cu zi? Studiile arată că deșeurile conțin din ce în ce mai mult plastic de la an la an, ceea ce constituie o tendință globală alarmantă.

Sigur îți mai amintești când erai mic și te duceai la magazin să iei 100 grame de cafea Fortuna sau bomboane cu cacao. Veneai acasă cu o punguță bine închisă pe care dacă o deschideai te zăpăcea acel miros puternic de cafea proaspăt râșnită sau de dulce.

Peste ani, încă mai simți în nări acel fior plăcut și relaxant, dar ambalajele de hârtie sunt puțin utilizate sau chiar deloc în aceste timpuri moderne. Creăm milioane de ambalaje de plastic care nu sunt folosite decât o dată și pe care ne este greu să le distrugem.

 

Ce știm despre plastic waste?

Un român creează în medie 261 kilograme de deșeuri anual. Unde se duc aceste deșeuri? În ape, în locuri unde oamenii cred că nu le vede nimeni, în pământ unde nu se descompun decât peste 100 ani.

Ce-ar fi dacă am schimba acest obicei urât care ne degradează planeta printr-o alegere simplă: ambalaje de hârtie?

Soluția pare simplă, însă marile lanțuri de magazine nu doresc să renunțe la ambalajele de plastic. Plasticul este la îndemână și de cele mai multe ori mai ieftin decât alte soluții.

Totuși, dacă schimbările mari nu vin de la operatorii mari, lucrurile se îmbunătățesc încet-încet datorită celor cu inițiativă. Cu o floare nu se face primăvară, dar cu o grădină, DA! Aceasta este povestea unui magazin care își propune să facă zero plastic waste tocmai în inima țării.

Kinga și Gyozo, din Sf. Gheorghe, jud. Covasna, au decis să schimbe ideile și obiceiurile nocive și învechite. Ei au deschis magazinul Lucky Day Fancy Shop unde alimentele se vând vrac în ambalaje reciclabile.

„Avem 41 de ani și am decis să rămânem în țară, să schimbăm în bine ce se poate schimba.”

Hârtia este aici regină, așa cum a fost și în vremurile de dinainte de ’89. Cei trecuți de 30 ani știu despre ce este vorba.

De fapt, și noi, copiii ne amintim pungile de hârtie. Totul mirosea atât de frumos în acea hârtie fermecată…

Dorind să schimbe ceva într-o lume în care plasticul ne sufocă în orice colț de țară ne-am duce, cei doi soți au făcut un mic pas pentru comunitatea lor.

Căsătoriți de 17 ani, părinți a doi copii frumoși, un băiat de 16 ani și o fată de 12 ani, cei doi românași ne așteaptă în pragul magazinului lor din orașul Sfântu Gheorghe.

Cum a început totul

Cei doi dețin împreună un ruin pub, concept mai puțin cunoscut la noi, dar mult mai îndrăgit afară.

Szimpla Sfântu Gheorghe este primul ruin pub din țara noastră, iar cei care îi trec pragul nu sunt niciodată dezamăgiți.

De fapt, își promit să mai treacă pe acolo o dată măcar ei, dacă nu cu toată gașca de prieteni. Cei care au un blog personal scriu acolo despre experiența lor.

Ce înseamnă un ruin pub de fapt?

Ideea de bază este să folosești clădiri, obiecte care sunt sortite demolării sau aruncării, astfel încât să le dai viață și o altă destinație.

Se ia una bucată clădire aflată în stare dezolantă, se renovează puțin și se folosește drept loc inedit de artistic și boem numai bun de întâlnit cu prietenii. De băut o bere, două, trei mai ales.

De reținut este faptul că Kinga ne povestește despre băuturile pe care le oferă clienților. Oferta este diversificată, iar iubitorii de bere artizanală se vor simți ca în Rai.

Cei care trec pragul acestui pub vor avea de ales dintre nu mai puțin de 100 de băuturi artizanale din România. Este interesant cum ei, ca proprietari de local vor să dea o șansă micilor producători care abia „răsar” pe piață.

Povestea Lucky Day Fancy Shop

Clienții care veneau în pub pentru a cumpăra bere i-au inspirat să deschidă un magazin de cadouri.

Aici ar fi vândut bere artizanală la prețuri mai mici decât în pub, dar și 100 de tipuri de vin. Vinurile ar fi venit în procent majoritar din cramele din țară. Pe deasupra, articole de artizanat și dulciuri artizanale. Tot ceea ce considerau ei că poate fi un cadou frumos pentru oricine.

Ideea frumoasă de a oferi un cadou a dat naștere unui loc unde oamenii vin cu drag pentru a cumpăra lucrurile cu care s-au obișnuit deja, dar și să vadă ce mai e nou.

Lucky Day Fancy Shop zero plastic waste

Cum atragi vizitatori într-un magazin nou-deschis?

Simplu, creezi o promoție. Kinga și Gyozo au venit cu promoția care reducea risipa de hârtie. Șase plăsuțe de cadou aduse la magazin îi aduceau clientului o cafea gratis. Pe deasupra, plăsuțele erau oferite gratis mai departe altor cumpărători.

O promoție simplă și drăguță care a adus în magazin câteva sute de plăsuțe cadou din sertarele unde stăteau nefolosite. Cumpărătorii au fost extrem de încântați când au aflat că pot alege dintre acestea. Cine nu ar fi?

Având în vedere faptul că permanent ne lovim de problema deșeurilor, și în viața particulară dar și ca și proprietari de bar și magazin, am decis să reducem, pe cât posibil, cantitatea de deșeuri pe care o producem.

Cei doi proprietari sunt în permanență preocupați de reducerea deșeurilor, așa că au înlocuit, de exemplu, paiele de plastic cu macaroane. Ideea a fost bine primită de publicul care nu se aștepta la asta.

De asemenea, la vânzare nu mai au nici măcar apă îmbuteliată în plastic. Acești pași pot părea mici, dar pe termen lung contează enorm.

Făcând cumpărături pentru acasă, am realizat că producem foarte multe deșeuri, chiar dacă suntem atenți la ceea ce cumpărăm și de aici sâmburele ideii lărgirii magazinului cu produse zero plastic waste mi-a rămas în minte. Nu am crezut, nicio clipă, că o să se facă așa un mare tam-tam pe tema asta, nu mi-am imaginat nicio clipă că o să fie subiect de presă.

 

Oferta de produse crește pe zi ce trece

Oamenii au venit încă din prima zi să vadă ce se vinde, iar reacțiile au variat de la „wow” la „doar atât?” ceea ce a dus la diversificarea rapidă a ofertei.

În doar două săptămâni, au ajuns de la 70 la 250 de produse care se vând la vărsat. Primele două săptămâni. Categoria de vârstă a cumpărătorilor se încadrează în limitele 25-40 ani.

Clienții sunt persoane atente la ce și cât cumpără, majoritatea făcându-și apariția pe bicicletă.

Kinga și Gyozo sunt în continuare preocupați de eliminarea risipei și a costurilor mari per produs, din cauza ambalajului de plastic.

Cumperi cât ai strict nevoie, și astfel mulți cumpără și acele tipuri de alimente de bază care altundeva sunt ambalate în cantități mai mari și sunt mai scumpe.

Probabil vă întrebați cese  cumpără din acest magazin cu minuni la vrac. Cele mai vândute produse sunt orezul sălbatic, pastele din orez, diferitele tipuri de condimente.

Pe de altă parte, o altă gamă de produse iese in față când vine vorba de vânzări. Produsele bio sunt la mare căutare: detergenții bio, periuțe de dinți de bambus, bureți de vase de cânepă și cocos, bureți lufă, nuci de săpun, săpunuri și șampon vrac.

Deși alimentele și condimentele se vând toate la fel de bine, Kinga și Gyozo vor să-și lărgească oferta introducând produse locale de la producători locali: fructe, zarzavaturi, ouă, lactate, zacuscă sau gem. Totul va avea loc în timp și cu răbdare.

Sunt proiecte care se leagă de târgurile organizate la Szimpla, cum ar fi târgul de semințe, după care a urmat târgul de răsaduri, iar în toamnă urmează târgul de zarzavaturi. Este un cerc care trebuie continuat, ne spune Kinga.

Producătorii locali participanți la târguri pentru a-și face cunoscute produsele sunt încântați de ideea celor din spatele Lucky Day Fancy Shop.

Lucky Day Fancy Shop zero plastic waste

Fragmente de viitor

Lucky Day Fancy Shop dorește ca în 2 ani să fie magazinul preferat pentru cumpărători de produse de larg consum: produse alimentare, miere, lapte, pâine, carne, zarzavaturi, fructe, condimente, detergenți, cupe menstruale, absorbante care se pot spăla și așa mai departe.

Pe de altă parte, planurile lor ating și alte direcții.

E mult de povestit, avem foarte multe proiecte, evenimente care țintesc diferite categorii de oameni, de la târguri și expoziții, până la prezentări de modă, evenimente cu și despre câini, donări de sânge…

Este emoționant să vezi că, într-un colț de țară, se încearcă lucruri văzute, auzite pe afară, iar oamenii le receptează bine. Parcă ai o speranță că viitorul va fi mai bun, mai luminos, mai responsabil. Foarte puțini tineri se preocupă de lucrurile pe care le cumpără pentru acasă.

Asta ar trebui să le dea de gândit. Până la urmă viața în sine necesită o strategie pe termen lung. Ceea ce mâncăm azi ne oferă starea de bine sau boala, problemele de mâine. Ceea ce tăiem astăzi înseamnă copacul pe care mâine copilul nostru va ști să îl recunoască doar în cărți.

Există lucruri pe care nu le învățăm la școala, la universitate, dar care sunt la fel de vitale ca număratul, cititul sau scrisul.

Oameni ca aceștia din Sfântu Gheorghe, să tot vedem. Avem nevoie de mai mulți pentru o schimbare la nivel național.

 

Lucky Day Fancy Shop: Make a difference! Be good! Be kind! Choose to help!

Acesta este motto-ul Kingăi. Iar creația sa, magazinul Lucky Day Fancy Shop, este ca o bucățică de Rai pentru cei care își doresc să trăiască sănătos. Pentru cei care vor să mănânce ce-și gătesc acasă și care reduc amprenta de carbon pe care o lasă în urma lor.

Pe deasupra, gazdele sunt mereu cu zâmbetul pe buze, primitori, săritori, iar decorul pare scos din alte vremuri.

Întrebarea pe care mi-o pun și eu în acest moment: când mergem la Sf. Gheorghe?

Elisa Rusu Omnicredit

Prima platformă fintech din România de servicii de multicreditare, exclusiv online este condusă de o femeie. Elisa Rusu, CEO Omnicredit, are 20 de ani de experiență în domeniu și a acceptat această provocare cu zâmbetul pe buze și convingerea că nimic nu este imposibil, atunci când vrei să faci performanță.

 

Omnicredit este un proiect inovator care vine în întampinarea nevoii de finanțare în special a micilor antreprenori, putând finanța cereri standard de până la 25.000 lei, în mai puțin de o oră. Statisticile arată că 94% dintre companiile românești sunt microîntreprinderi, iar, dintre ele, 70% nu sunt eligibile pentru accesarea unui credit bancar clasic. Ceea ce le oferă Elisa Rusu antreprenorilor, prin intermediul platformei pe care o conduce, nu sunt doar bani, ci este ceva mai prețios: luându-le de pe umeri povara nevoii de finanțare, le oferă acestora timp pentru a-și dezvolta afacerea.

Un alt serviciu inovator pentru piața românească pe care Omnicredit îl dezvoltă este cel de factoring, preluând riscurile companiilor privind neachitarea facturilor emise. Astfel, coordonând o echipa de 12 oameni în prezent, Elisa Rusu are planuri mari: vor să devină lideri de piață pe segmentul lor, să se extindă pe piața europeană și să lanseze prima „Academie de Educație Financiară” pentru micii antreprenori, o platformă online care îi va ajuta să înțelegă mai bine zona financiară și de credit.

 

Elisa Rusu: „Am avut una dintre cele mai bune învățătoare din lume. Datorită ei și părinților mei am pornit cu dreptul în viață”

Cine spune că bazele a ceea ce vom deveni ca adulți se pun în ”cei 7 ani de acasă”, are dreptate. Elisa Rusu s-a născut la Tulcea și a copilărit în micul orășel plin de verdeață de pe malul Dunării. Își amintește cu drag de zilele lungi ale vacanțelor, în care pleca de acasă împreună cu alți copii odată cu zorile și, deși știau că trebuie să fie acasă cel târziu la 7 seara, nu ajungeau niciodată la ora stabilită.

Am avut o copilărie cum astăzi din păcate nu mai există… Alergam cu orele fără să ne pese de nimic, flamânzi și murdari, iarna înghețați și cu nasurile roșii, iar când ajungeam în gașcă acasă, ne așteptau în fața blocului un „șir” de mame nervoase. Ne certau, dar asta nu însemna că a doua zi nu o luam de la capăt. Nu existau telefoane mobile, părinții nu știau nimic de noi, dar parcă sentimentul de „paranoia” nu era asa dezvoltat.

Una dintre cele mai mari bucurii ale Elisei în copilărie era să meargă în vacanță la verișorii ei de la Sulina: fără mașini pe străzi, aer curat și parfum de flori, iarbă grasă și Dunăre, un amestec ce i-a rămas în nări și-n suflet și astăzi.

Copilăria și-a pus puternic amprenta asupra mea. Mi-o amintesc ca pe un timp al fericirii fără cusur, un timp în care singurele necazuri erau premiul al-II-lea luat în clasa a VII-a, băiatul care a preferat o altă colegă în locul meu sau pierderea câinelui pe care-l iubeam ca pe ochii din cap.

Tot din vremurile senine ale celor 7 ani de acasă, Elisa Rusu a deprins o serie de valori importante, ce i-au fost de folos atât în viața personală, cât și în cea profesională. Cinstea, respectul, politețea, bunătatea, mila, perseverența – pentru toate le este profund recunoscătoare părinților săi.

Baza pentru toată devenirea noastră ca oameni se pune în școala generală, iar Elisa a avut norocul să aibă o învățătoare excelentă, care, alături de părinți, a știut să-i insufle dragostea pentru învățătură. Rezultatele excelente din școală i-au netezit drumul către cel mai renumit liceu din județ – „Spiru Haret”, secția mate-fizică.

Grație admirației nutrite pentru învățătoarea ei din școala generală, mult timp Elisa a visat să devină profesoară pentru că iubea copiii și își dorea să lucreze cu ei.

De-a lungul timpului, am vrut să urmez mai multe cariere. Când eram mică mă îmbrăcam uneori în hainele mamei, dădeam muzica la maxim și dansam ore-ntregi… visam să fiu o mare dansatoare.

Elisa Rusu Omnicredit

Apoi, după Revoluție, odată ce timpurile s-au schimbat, visurile din adolescență au lăsat loc unor decizii pragmatice și s-a înscris la ASE – Relații Internaționale.

 

Ambiția și calitățile înnăscute de lider, rețeta de succes în carieră

Traiectoria profesională a Elisei a fost mereu ascendentă, pe o linie clară. După liceul de mate-fizică și facultatea la profilul Relații Internaționale, un MBA în Management financiar-bancar a fost continuarea firească.

Cred că aveam calități de „lider”de mică… de obicei, eu făceam regulile la jocuri, eliminam copiii sau… păpușile, atunci când mă jucam de una singură. Sigur că, pe vremea aceea, nu-mi dădeam seama ce înseamnă asta, însă timpul mi-a demonstrat că erau primele semne privind evoluția mea ulterioară.

Primul job al Elisei în domeniu financiar a fost ca ofițer de credite la Microcredit, actual Procredit Bank. Apoi, grație experienței dobândite acolo, în ianuarie 2009 s-a alăturat echipei de la Banca Transilvania, unde a petrecut 9 ani plini de provocări care au maturizat-o pe deplin ca profesionist în domeniu.

Toamna lui 2017 a adus primii pași pe propriul drum profesional. Elisa Rusu a intrat acționar minoritar și co-fondator la Instant Factoring unde, alături de o echipă excelentă, a scris o frumoasă poveste de succes. Instant Factoring s-a făcut repede cunoscut pe piață, astfel încât următoarea etapă a venit natural: propunerea de colaborare din partea fondului de Investiții RC2 în proiectul ambițios al Omnicredit, primul fintech 100% online din România.

Înainte de Omnicredit, fusesem CEO la alte 3 IFN-uri și director departament în cea mai mare bancă din România, Banca Transilvania, deci aveam suficientă experiență managerială. Provocarea cea mai mare a fost să conduc un fintech – adică o companie financiară bazată pe tehnologie și digitalizare, unde trebuie să schimbi traseele clasice și să „rupi” barierele.

Pentru că-i plac provocările, o motivează și o ambiționează, Elisa a reușit încă din primele luni de la lansarea Omnicredit pe piață să rezolve o parte din „necunoscutele” din ecuație. Rezultatele sunt neașteptat de bune pentru un business care și-a propus să revoluționeze piața de profil din România. Acest lucru antrenează, însă, eforturi susținute din partea întregii echipe. Elisa explică:

Succesul pe care l-am avut încă de la început face să fie nevoie să creștem, să ne automatizăm și mai mult, să începem să căutăm o finanțare mai repede decât ne gândeam. Am avut mare noroc cu o echipă extrem de dedicată, cu furnizori de soft extrem de muncitori și deschiși la nou, cu acționari încrezători în proiect, cu primii clienți extrem de toleranți.

 

Elisa Rusu: „Fericirea stă în lucruri simple!”

Zilele Elisei încep cu o oră de lucru acasă, la cafea. Citește și răspunde la mailuri, face un mic sumar al zilei precedente și un plan al celei în curs. Are mare noroc că nu trebuie să fie la birou la prima oră și evită astfel haosul matinal din traficul bucureștean.

Pot să mă consider fericită, întrucât merg la serviciu cu plăcere. Echipa e minunată, atmosfera este destinsă, descoperim și construim împreună în fiecare zi lucruri noi și încercăm să îmbunătățim business-ul. Nu am un birou separat, stau într-un open space cu toți ceilalți colegi întrucât vreau să fac parte din ,,acțiunea zilnică” si să simt vibe-ul afacerii direct de la sursă.

Momentele de relaxare înseamnă, pentru Elisa Rusu, timp petrecut alături de familie, plimbările pe care le face cu cățeii ei și clipele petrecute îngrijindu-și florile din grădină. 

Elisa Rusu

Cea mai mare bucurie e că, făcând ceea ce-i place mai mult, reușește să aducă succes în afacerile clienților, lucru care se vede din mesajele frecvente de mulțumire pe care le primesc atât ea, cât și echipa pe care o coordonează la Omnicredit.

Când vezi că anumite lucruri se repetă în viața ta, este clar că sunt niște lecții de învățat. Iar dacă le ignori și faci aceleași greșeli – nu evoluezi.

Consecventă propriului sfat, Elisa Rusu a repetat un singur lucru de-a lungul anilor de evoluție profesională: succesul.

Laura Hîncu

Cineva care a facut contabilitate, acum face modă. Exprimarea, cam bulevardieră dar plăcută, anunță începutul unei povești despre o tânără interesantă (căci da, România are tineri interesanți după cum bine știți). Laura Hîncu face piese vestimentare din mătase, pentru că-i place să creadă despre brandul personal că nu se adresează oricui. La fel cum nici mătasea nu poate fi purtată de oricine sau în orice situație, fiind o țesătură atât de fină…

 

S-a trezit într-o bună zi că vrea să ia drumul mătăsii… Și chiar așa o întreb: „Laura Hîncu, te-ai trezit așa, într-o bună zi, că vrei pe drumul mătăsii?”. Această întrebare metaforică e de fapt o provocare să îmi povestească cum a ajuns pe acest drum al modei, ce spirit a împins-o către ea. O lume nu tocmai…mătăsoasă.

Pasiunea investită în această experiență numită fashion nu e numai lapte și miere. Trebuie să fii mereu în vârf, să ții pasul, dar nu făcând concesii la „asta se poartă”, ci făcând plecăciuni la excelență.

Un articol vestimentar unic este rezultatul viziunii estetice a designerului, a implicării clientului și a „limbajului” acestor emoții – mătasea, în cazul Laurei. În plus, la ea contează configurarea, consilierea. Totul se realizează în atelierul ei la nivel personal, fiecare articol vestimentar necesită o înțelegere profundă a persoanei care îl va purta.

 

Cusătura franțuzească și un tipar de om – Laura Hîncu

Dacă întrebarea nu era metaforică, răspunsul ar fi fost un simplu „da”, pentru că nu sunt conștientă de vreun spirit sau motiv pragmatic care să mă fi împins pe acest drum în ultimii 9 ani. Cu riscul de a părea o poveste ezoterică, realitatea e că am început și am continuat susținut, iar argumentele pro au venit pe parcurs doar ca o necesitate de a neutraliza contra-argumentele. Ale mele sau ale celor din jur.

De la ea am aflat – de fapt dintr-un interviu de-al ei, că produsele de lux se fac cu cusătura franțuzească. Aceasta reprezintă un tip de finisaj care înlocuiește o altă cusătură făcută de o mașină rapidă, eficientă, dar inestetică. Cusătura franțuzească e ”slow sewing”, unul dintre motivele care justifică prețul produselor vestimentare de lux.

Habar n-aveam! Dacă nu ar fi făcut haine – scuzată să îmi fie exprimarea plastică, ar fi făcut orice ar fi însemnat stres, competiție și volum mare de muncă. Încerc să fac… tiparul acestui om care da, se consideră antreprenor. Și încă unul mândru, așa se consideră:

Da, sunt un mândru antreprenor. Cred în evoluția profesională pe tot parcursul vieții, iar în vârful acestui lanț trofic văd antreprenoriatul în orice formă.

Frumos. Tiparul curge lin, croiul e ferm, iar mătasea, mătasea foșnește în tonul cuvintelor Laurei.

A lansat acum patru ani rochia cu două fețe – mândria ei tehnică. Se poate purta pe ambele părți pentru că este impecabil finisată prin diverse metode tehnice – două materiale diferite dublate sau termocolate, sau un singur material cu două fețe. Aceste soluții tehnice implică matematică, meșteșugărie și resurse materiale și de timp alocate.

Probabil că nu mulți știu acest lucru despre Laura Hîncu, iar ea se mândrește numai dacă o întrebi! Altfel tace mâlc și croiește minunății. În 2018 a lansat, în cadrul celei de-a treia ediții a Silk Garden Party, prima linie de accesorii premium, din mătase, pentru bărbați. Iar una dintre marile provocări ale Laurei de-a lungul timpului a fost rochia pictată manual, realizată pentru debutul pianistei Alexandra Dariescu în cadrul Concertului Regal alături de orchestra Fundatiei Principesa Margareta a României, cu ocazia zilei Regelui Mihai I.

Laura Hîncu și Alexandra Dariescu

 

De la matematică, la ac și ață

E, cel mai probabil, un călător vivace pe acest drum, al mătăsii, pe care și l-a ales. Deoarece ea promitea pe tărâmul matematicii! Da, da, Laura Hîncu provine dintr-o familie de contabili, iar ea a terminat Contabilitate și Informatică de gestiune la ASE…

Anii ei de liceu au fost foarte grei. Tatăl i-a a murit când trecea în clasa a IX-a, iar mama s-a văzut rămasă cu două fete de 15 și 18 ani, fără să aibă „bani puși deoparte”.

Revenind la perioada ASE, a urmat cursurile unui Master în Audit, în timpul facultății s-a angajat la Raiffeisen Bank. Între timp, ea le făcea haine prietenelor…

Un an și jumătate a stat la bancă. Apoi, un prieten i-a vorbit despre un designer care avea nevoie de o asistentă. Nu orice fel de designer: vorbim despre însuși Adrian Oianu. Avea să lucreze la Oianu trei ani, în regim de internship. Laura făcea din toate câte puțin, dar cel mai mult i se potrivea „partea” de tipare, partea de ac și ață și multe altele care o vor ajuta mai târziu, adică acum, să foșnească așa cum trebuie pe calea mătăsii!

În 2009, mama unei prietene a venit cu o propunere: să fie director financiar pe un proiect strategic care valora cinci milioane de euro. Laura a acceptat, proiectul s-a încheiat OK după aproximativ doi ani și jumătate, iar ea, în tot acest timp, cumpăra mătase…

În 2011, ceea ce reușise să realizeze deja era astfel prezentat: „Noul brand fashion sută la sută românesc de pe piaţa de produse premium din România, Laura Hîncu Exclusive Fashion Design, propune colecţia de primăvară- vară 2011 ca o colectie de inspiraţie Ţara Făgăraşului!”

N-ai nicio garanție că lucurile ar fi mers mai bine dacă ai fi luat decizii diferite, așa că orice părere de rău post-factum care nu se transformă rapid în ceva pozitiv, nu face decât să te țină pe loc. Iar când deciziile sau reacțiile greșite, remușcările sau purul hazard devin lecții din care înveți, deci avansezi, nu mai văd rostul regretelor.

Mai ales că planifică o extindere a gamei de produse, la nivel internațional. Iar acum e o „perioadă cu multe, multe și mărunte”, după cum descrie chiar Laura. Mediul online i-a asigurat vânzări foarte mari in Europa, China si Australia. Laura e foarte focalizată pe tot ceea ce înseamnă online, iar cuvintele-cheie folosite pe site au contribuit la atragerea clientelor interesate de lucruri din mătase, fără a fi necesară investiția în reclame agresive.

 

Amintire cu baloți

Laura a făcut timp de trei ani Krav Maga –  o artă marțială israeliană. Un curs de autoapărare pentru femei, dar cu tehnici din Krav Maga.

Când sora mea mi-a propus balet sau Krav Maga, eram în căutare de o activitate fizică regulată care să mă atragă și cursul de autoapărare a câștigat. Pentru acea perioadă stresantă, a fost modalitatea perfectă de a mă relaxa. Acum merg la balet.

Mă întreb care e amintirea ei cea mai frumoasă din tot acest amalgam de chestii pe care le-a făcut și le face. Să lăsăm amintirea cu făcutul rochiilor pentru păpuși, asta face toată lumea, mai mult sau mai puțin în copilărie. Ar putea fi ceva diferit, ar putea fi amintirea cu balotul de mătase? Sau e prea…recentă?

Am două amintiri cu „balotul de mătase” – primul balot pe care l-am cumpărat acum 14 ani dintr-un depozit prăfuit, de la marginea Bucureștiului și cel pe care l-a „marcat” Elin, pisoiul nostru din showroom în prima zi când l-am adus. Ambele sunt foarte plăcute, dar pe cea mai frumoasă o reînnoiesc anual și e clasica după-amiază de vară, de lenevit pe plajă.

Sfatul Laurei pentru un tânăr designer aflat la început de drum e să nu-și piardă entuziasmul. Cam greu în România acest lucru, dar cu efort, cu mare efort de fapt, se poate. Dacă o rogi să rezume în câteva cuvinte business-ul ei, Laura Hîncu e foarte precisă, mai precisă decât o tăietură cu foarfeca a unui material fin.

E un brand premium românesc de design vestimentar, cu produse pentru femei și accesorii pentru bărbați din mătase și cașmir, estetică minimalistă, sustenabilitate. #PrivateFashioning este o experiență de shopping, produsul vestimentar este unicat, un rezultat al viziunii estetice a brandului, implicarea clientei și limbajul comun – mătase. Piesele #LHSilkEssentials disponibile pe shop.laurahincu.ro reprezintă o perspectivă simplificată a conceptului Private Fashioning și cuprinde piese de bază din garderobă realizate din mătase și cașmir, grupate în mini colecții potrivite atât pentru a fi purtate la birou, cât și în timpul liber. În ultimii 4 ani, la început de vară #SilkGardenParty a însemnat o seară elegantă, dar relaxată în grădina Clubului Diplomatic pentru a sărbători aniversarea Silk Essentials. Anual, lista de invitați depăsește 400 de persoane și e formată din grupuri de oameni care împărtășesc valori și interese comune ceea ce a făcut ca evenimentul să evolueze într-o modalitate de recunoaștere atât a bunului gust, cât și a bunului simț, a unui stil de viață inspirat de mătase.

 

Estetica simplității

Destul de complexă explicația de brand a unui om care își dorește să îmbraci în mătase pe toată lumea, „deci pe nimeni în mod special”. Să fim bine înțeleși: Laura Hîncu creează de obicei personalizat, adică Private Fashioning. Ea a adus pe piața de design vestimentar din România acest concept de „private fashioning”, inspirat de „private banking” – adică acel domeniu pe care l-a părăsit, pentru modă.

Printre colecțiile ei lansate se numără Minimal TF – reinterprearea minimalistă a portului popular romanesc și Duality –  rochii „2 în 1“, cu ambele fețe purtabile. Anul acesta, în iunie, în cadrul celei de-a patra ediții a Silk Garden Party, a lansat două noi secțiuni Home și Demi Couture împreună cu noua colecție de piese vestimentare de bază din mătase pentru femei – Silk Essentials, disponibile online.

Ca un fapt inedit, noua secțiune Home include așternuturi din mătase, cămăși de noapte și desuuri, fețe de pernă clasice sau tip Oxford, rochia cu bretele şi halatul din mătase! Plus pantalonii scurți, trening din cașmir pur organic și masca de dormit din mătase…

Apoi, Demi Couture “conține“ rochii din mătase pură pentru ocaziile speciale, pictate manual și tăiate din cele mai spectaculoase texturi de mătase – mikado, satin duchesse și mătase-spumă. Piesele pictate manual sunt realizate în colaborare cu artista Beatrice Șerban, iar tehnica folosită respectă fluiditatea texturii de mătase și linia generală Silk Essentials de estetică a simplității.

Laura Hîncu

Și pentru că tot a venit vorba despre această estetică a simplității, mă gândesc, simplu și la obiect, că cel mai probabil va rămâne mereu în România. Nu știu ce mi-a venit (sic!) dar așa cred. „Tu ai viitor în România?”, o întreb.

Probabil că da, doar că planul e ca evoluția business-ului să ceară și mobilitate internațională. N-aș putea face eforturi pentru ceva fără viitor, deci viitor, sigur avem, doar că e impredictibil. După chipul și asemănarea României!