Otilia Magheru este sufletul Tracia Land, un proiect unic în sprijinul micilor producători din Balcani

Conceptul Tracia Land a luat naștere în anul 2009, când Otilia Magheru a simțit nevoia să ofere producătorilor o formă de organizare care să îi protejeze în relațiile cu rețelele multinaționale de pe teritoriul României. În același timp, era nevoie de o voce comună sub aceeași „umbrelă”, pentru o comunicare mai bună către clienți.

 

În prezent există o relație comercială cu o rețea de magazine tip super-market, cu care colaborează la dezvoltarea proiectului. E vorba de un format de magazine foarte apropiat de idealul Tracia Land – magazine de proximitate, adresate clienților cu venituri peste medie.

Au obținut deja suportul celor din Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale Atestate care i-au susținut în identificarea producătorilor care doresc comercializarea prin intermediul rețelei respective de magazine.

 

Otilia Magheru, omul din spatele proiectului

Înainte de Tracia Land, Otilia Magheru a activat în vânzări de produse food-non food provenite din import, fiind director de vânzări la câteva branduri de produse electronice. Asta se întâmpla prin anii 2002-2004, când piața era într-o mare competiție, fiind în plină efervescență magazine care ofereau posibilitatea de „a cumpăra cu buletinul”.

A urmat apoi o lungă perioadă în care a trecut la produse alimentare din import, până la sfârșitul anului 2008 când a luat decizia să își îndrepte atenția spre produsele autohtone.

Viața Otiliei a fost plină de întâmplări fericite. Începând de la familia în care s-a născut și în care a crescut înconjurată de iubire, traiectoria sa a fost sub semnul norocului.

În școală a avut parte de cei mai buni profesori din Drobeta Turnu Severin, orașul ei natal. În 1988 a plecat la facultate în Timișoara, convinsă fiind că dacă ai încredere în tine poți muta munții din loc.

Faptul că m-am născut în Severin, oraș occidental, privit înainte de anul 1989, am crescut de două ori mai bogată, cum îmi place mie să spun, pentru că am fost de două ori mai informată, privind și alte modele de țară (fosta Yugoslavie și Bulgaria).

În Otilia, se poate depista ușor acel spirit balcanic, de oameni veseli, cu muzica lor și multe obiceiuri comune. Mediul în care s-a dezvoltat a fost prima sa sursă de inspirație. A crescut ascultând muzica difuzată pe programele sârbești: Madonna, Queen, Michael Jackson, Tina Turner, George Michael, muzica pop pozitivă a anilor ‘80.

 

Otilia Magheru a dus Tracia Land la Bruxelles

De ce? Pentru că Bruxelles este capitala Uniunii Europene. Pentru că acolo trebuie să bați gongul dacă vrei să dezvolți un proiect pentru Europa. Din fericire, reprezentanții Comisiei Europene au înțeles acest concept. Cu cei din țară, însă, a fost mult mai greu…

Platforma TraciaLand se adresează producătorilor de produse tradiționale atestate din Balcani, titularilor de mărci de produse locale de excepție, dar și celor care activează în industria turismului. Aici intră produsele turistice care valorifică potențialul local, mai exact a agențiilor din întreg spațiul carpato-danubiano-pontic.

Inițiatorii platformei sunt interesați în egală măsură să dezvolte împreună cu operatorii locali platforma integrată care să „vândă” atât produse alimentare cât și produse turistice, dar și servicii care pot lua naștere din îmbinarea celor două domenii de activitate, proiecte culturale sau servicii logistice de marketing și publicitate, inclusiv servicii suport pentru membrii săi.

Nu orice produs poate face parte din Tracia Land. În primul rând, acesta trebuie să fie un produs de calitate, certificat, chiar dacă e vorba de un produs turistic.

De altfel, Otilia Magheru și colegii ei sunt într-un continuu proces de identificare a acelor produse turistice care merită să fie puse la dispoziția străinilor interesați să viziteze România.

Cele mai mari piedici în realizarea și dezvoltarea proiectului

Slaba digitalizare a mediului economic din România este una dintre cele mai mari probleme în dezvoltarea proiectului Tracia Land, e de părere Otilia Magheru.

Mediul economic din România este împărțit în două mari categorii, și nu mă refer absolut deloc la cei care lucrează la STAT. Pe de o parte sunt cei care lucrează în marea familie a multinaționalelor, familiarizați cu modele organizatorice venite de la companiile mamă, și cei care au creat propriile afaceri tipic românești, fără să aibă o cultură de business. Avem cel mai bun internet din Europa, cei mai buni IT-iști, și totuși, avem cele mai puține companii care să aibă un site de prezentare. Încă se folosesc adrese de yahoo sau gmail. Nu se înțelege încă importanța internaționalizării companiei. Suntem în era digitală, dar în România lipsește digitalizarea.

În ceea ce privește marketingul, producătorii români trebuie să învețe că este un serviciu făcut de către specialiști. Acesta nu poate fi lăsat la voia întâmplării.

Acum, mai mult decât oricând, vorbim de marketing digital, acesta însemnând o companie internaționalizată, produse care se pot achiziționa on-line de pe diferite platforme, iar aceste servicii se plătesc. Conform creatoarei proiectului Tracia Land, mulți producători români încă nu înțeleg aceste lucruri.

 

Mentalitatea cumpărătorului român față de produsele autohtone

După 1989 s-a manifestat o dorință excesivă a consumatorilor români de a cumpăra produse din import. Produsele românești aproape au dispărut.

Cele care au rămas nu au ținut pasul cu normele impuse de comerțul modern. Acestea presupun standardizări multiple pe întreg lanțul valoric, fiind distruse astfel cele existente, de la unități de colectare a materiilor prime la unități de procesare, cât și magazinele de valorificare a produselor românești.

Otilia Magheru îmi dă exemplul lactatelor – produse ultra-fresh, cele mai sănătoase pentru consumul zilnic. Înainte de 1989, România dispunea de un sistem pe care acum alte țări civilizate se străduiesc să îl implementeze.

Laptele era colectat de la ferme și adus la unitățile de procesare, care existau în fiecare oraș. Acestea erau dimensionate la numărul populației, asigurând astfel aprovizionarea zilnică a magazinelor cu lactate proaspete, folosind ambalaje returnabile, cu un format unic la nivel național.

Acum, la fiecare produs lactat consumat, mărim gunoiul prin ambalajul aruncat. Astăzi, în locul fostelor întreprinderi de prelucrare a laptelui există hypermarketuri, dispărând un întreg sistem național care asigura hrana populației.

Prin reclamele tv, consumatorii au fost direcționați către produsele din import. Acestea au alocate bugete uriașe de promovare pentru a cuceri o piață nouă, ne amintește Otilia Magheru.

Cumpărătorul român din 2019 este din nou în căutarea produselor autohtone deoarece a crescut cu ele, dacă ne referim la cei care au peste 40 de ani. În același timp, publicul tânăr este în căutarea produselor locale pentru că este informat și înțelege importanța accesului la produsele locale, naturale, provenite din fermele tradiționale din România.

Atuurile produselor românești în fața celor străine sunt gusturile și rețetele autentice, pur și simplu pe gustul nostru, și nu în ultimul rând, materiile prime folosite, provenite din ferme românești.

 

Punte de legătură cu țara natală pentru românii stabiliți în străinătate

Mulți români care doresc sa se întoarcă în țară nu au siguranța unui sistem care să îi sprijine în dezvoltarea afacerilor. Tracia Land oferă servicii suport prin partenerii săi. Se urmărește o creștere organică a comunităților, atât în țară cât și în străinătate.

TraciaLand nu este doar pentru români. Întreg spațiul carpato-danubiano-pontic se confruntă cu aceleași probleme. Migrarea tinerilor în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit este prezentă în toată regiunea. Prin proiectul acesta, se pot găsi soluții pentru a duce produsele specifice celor din Balcani acolo unde s-au format noi comunități ale celor din Estul Europei.

Planuri de viitor pentru Tracia Land

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când a fost lansat proiectul, acesta fiind o marcă înregistrată la nivel național și european, pe mai multe clase.

Tracia Land are în plan lansarea platformei de vânzare a produselor din Balcani, undeva în toamna acestui an. Surprize pot apărea în orice moment în ceea ce privește dezvoltarea proiectului Tracia Land. În prezent se așteaptă cu interes răspunsul din partea autorităților pentru realizarea unui parteneriat public-privat ce poate accelera dezvoltarea sinergică a comunităților identificate.

Nu știu cum va evolua acest proiect pe viitor, dar cred că susținând micii producători locali putem avea o viață economică mai sănătoasă.