Articole

Teodor Manea

Teodor Manea este astăzi procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești. Mai are un singur pas de urcat în ierarhia procurorilor din România. La 33 ani și cu o întreagă carieră în față, se vede făcând asta până la adânci bătrâneți. Pasiune? Dorința de a face dreptate? Plăcerea de a fi în sala de judecată? Aflăm în cele ce urmează.

 

Bănuiam eu că a fi procuror nu este chiar cea mai ușoară meserie. Un asemenea domeniu nu e pentru oricine, iar Teodor Manea mi-a confirmat aceste gânduri.

Un procuror de judiciar este o persoană specială, cu caracter puternic, stăpânire de sine și mental de fier. Ai foarte mult de învățat ca să ajungi în orice profesie juridică, nu mai vorbim de un procuror sau judecător.

Iar un om ca Teodor Manea, al cărui principiu de viață este să se ducă mereu cu capul înainte, pare perfect pentru o asemenea responsabilitate.

 

Cum spune cântecul – „De la țară vin toți domnii”

Sigur că nu este neapărat un dicton eminamente valabil. Cei care au crescut însă într-un mediu natural, fără betoanele și agitația marilor orașe, știu la ce se referă cuvintele lui Teodor Manea.

Și-a trăit copilăria în mare parte pe bicicletă, între casele bunicilor săi din comunele prahovene Șirna și Poienarii Burchii. Aproape zilnic străbătea distanța, admira natura, copacii și lanurile de grâu.

Pe la vreo 13 ani, îmi povestește Teodor, s-a petrecut poate cea mai definitorie întâmplare în formarea caracterului său. Se făcea că, într-o vară, la peste 40 de grade și cu soarele arzând pe cer, combina cu care bunicul său treiera grâul a cedat. Nu aveau timp de așteptat, grâul trebuia recoltat, iar ajutorul avea să întârzie foarte mult…

Așa că micul Teo s-a urcat conștiincios în combină și a început, încet încet, să răstoarne grâul direct în saci. A stat în combină, într-o arșiță de nedescris, pentru o treabă care în mod normal nu avea cum să dureze mai mult de 30 minute… Doar că trebuia să fie rezolvat în acea zi.

Într-un mod inedit, Teodor a demonstrat timpuriu ambiție, rezistență, resposabilitate, ieșire din zona de comfort. Calități ce mai târziu aveau să îl transforme într-unul din cei mai mari profesioniști ai României.

 

Cum și-a făcut Teodor Manea norocul cu mâna lui

Când ți se spune verde în față că ai avut noroc în viață, de cele mai multe ori acel cineva nu are o părere prea bună despre tine. De tot atâtea ori, este din păcate de fapt doar o părere preconcepută…

Prima șansă a lui Teodor Manea a fost că, în liceu, a descoperit dezbaterile. I-a plăcut atât de mult, încât în clasa a 12-a, după multe concursuri și performanțe, a ajuns Campion Național de Dezbateri pe echipe.

Dezbaterile sunt începutul drumului meu de devenire. Am învățat nu doar tehnici de argumentare, cât mai ales cum să gestionez stresul, cum să am încredere în mine.

Apoi, marea decizie a adolescenței, ce face mai departe? Drept, litere sau istorie? A fost să fie dreptul, în ciuda faptului că familia nu a fost cea mai încântată de alegerea lui.

După examenul de admitere la facultatea de drept, erau alocate pentru anul I 5 locuri în cămin. El avea a 6-a medie, prima sub linie. Și a avut, din nou, de ales, pentru că a închiria un apartament în București nu era deloc o opțiune.

Variantele? Să stea pe capul unor rude din Drumul Taberei, sau să facă naveta București-Ploiești, zilnic. Și a ales naveta…

A fost stresant, dar nu am de ce să mă plâng. Am aflat cum e să înveți în tren, de fapt cum e să înveți pe unde apuci. În acel prim an de facultate, am luat un singur 9 – trebuia să obțin acel loc în cămin… Astăzi sunt sigur că dezbaterile și facultatea, cu tot ce a implicat, inclusiv naveta sunt parte importantă a structurii mele ca om.

 

Examenul la INM – cel mai greu din lumea juridică

Aplicarea la Institutul Național de Magistratură a fost o continuare firească după încheierea studiilor universitare. De când a descoperit dreptul, Teodor Manea și-a dorit să fie procuror de judiciar, iar INM este cel mai bun ”intermediar”.

Examenul era draconic. Proba de drept durează 4 ore și era doar 50% știință de carte, în rest – stăpânire de sine și rezistență la stres.

A intrat al 4-lea și și-a îndeplinit un vis, acela de a fi plătit pentru a învăța. În primul an, toată lumea primea 900 lei/lună, bani perfecți pentru ca Teodor să se poată bucura de viața în București.

 

Și uite așa ajungi procuror în România…

Simplu? Deloc. Sunt 4 ani de studiu ”pe brânci” pe băncile facultății de drept. Sunt încă doi ani de INM – cea mai solicitantă școală juridică din România. Dar și cea care îi pregătește pe absolvenți pentru poziții foarte dificile, care poartă o mare responsabilitate – acelea de judecător și procuror.

Este un drum scurt ca durată dar extrem de intens. Nu îți permite să faci foarte multe lucruri pe lângă.

Teodor Manea a ales procuratura pentru că asta și-a dorit de când a descoperit dreptul. Chiar dacă e un domeniu provocator din punct de vedere psihic, Teodor are șansa să ajute să se facă dreptate.

Printre cele mai renumite cazuri rezolvate de Teodor Manea se numără cel al crimei profesorului Păcurariu sau atentatul încercat de frații Măraru. Sunt dosare ce au produs mare vâlvă în presă timp de mulți ani și care, și cu efortul lui Teodor, și-au găsit o rezolvare justă.

 

Prezentul și viitorul justiției

Nu m-am putut abține și l-am întrebat pe Teodor de subiectul zilei în România – modificarea legilor justiției. Nu a intrat în detalii, dar ne invită să căutăm dezbaterile de pe Juridice.ro, sau să urmărim emisiunea ”Legal Point” din 27 iunie, în care își prezintă opinia.

Cea din urmă durează 50 minute, pe care personal le-am ascultat cu mare atenție și curiozitate. Teodor Manea oferă o perspectivă obiectivă și structurată asupra modificărilor preconizate la Codul de procedură penală.

Concluzia o trageți voi. Cert este că Teodor se declară optimist în privința prezentului și viitorului justiției. În primul rând datorită celor care vin din spate.

Nu v-am spus că Teodor Manea este asistent universitar la Universitatea Titu Maiorescu, unde predă Drept Penal General și Criminalistică. Este absolut încântat de oportuntiate, de relația cu studenții săi.

Gândiți-vă că un procuror vede zilnic oameni de joasă calitate, oameni pe care preferi să îi ocolești pe stradă. Teodor îmi spune că are insomnii atunci când nu găsește rezolvarea unui caz. Reușește însă să echilibreze toate aceste interacțiuni cu timp de calitate petrecut în sălile de curs.

Sunt un burete de energie, copii perspicace cu idei extraordinare. De multe ori, mi-au oferit perspective la care nu m-aș fi gândit.

Teodor Manea

Mesajul lui Teodor pentru generațiile viitoare?

Sunt două lucruri esențiale din punctul meu de vedere. În primul rând, să-și aleagă o meserie conform talentelor lor. Nu din obligație sau din perspectiva banilor, pentru că asta îi va termina psihic. Nu poți ajunge elită fără să îți placă ceea ce faci, fără o viață echilibrată, satisfăcătoare. Și doi – get the job done!

 

Alin Popescu

Creator și CEO al celei mai mari comunități online cu profil juridic din România, Alin Popescu a reușit să deschidă, la numai 23 de ani, o nouă eră pentru antreprenoriatul autohton. S-a impus într-un domeniu nou și complex pentru nivelul anului 2001 printr-o afacere neobișnuită, căreia nimeni nu îi acorda vreo șansă de reușită la acel moment. Despre calități umane, afaceri corecte și perseverență, cu fondatorul Avocatnet.ro.

 

În 1977, anul nașterii antreprenorului, România rurală era încă un ținut al oamenilor simpli, neatinși de tehnologie. Și-a petrecut o bună parte din copilărie la țară, la bunici și a acumulat în bagaj amintiri extraordinare, lucruri cu care copii din ziua de astăzi nu prea mai au șansa de a se întâlni.

Cred că, până la urmă, copilăria noastra e bine să fie fericită oriunde s-ar întampla ea. Cât despre lucrurile care se petrec ulterior, putem spune astăzi că seriozitatea sau rușinea ori respectul pe care le inveți de mic îți sunt cu adevarat utile în viața de antreprenor? Viața de astăzi ne-ar putea spune că uneori pot fi chiar un handicap pentru antreprenori.

A avut o copilărie fericită, așa cum orice copil ar trebui să aibă. Nu afirmă însă că ar exista neapărat o legătură de cauzalitate între prima perioadă a vieții și reușita ori eșecul ulterior al unui individ ajuns la maturitate. Exemple pot fi multe de ambele părți.

Pentru a-și potoli setea de cunoaștere Alin citea tot ce îi cădea în mână. Trăind într-un mediu rural autentic reușește să înteleagă esența lucrurilor simple. Să culegi porumb, să crești animale și să mănânci lucruri pe care tu cu mâna ta le-ai plantat în grădină.

 

Despre succes si viață de familie cu Alin Popescu

Secretul fericirii e simplu: ceva de făcut, cineva de iubit și ceva la care să speri. Încerc des, cât de des pot să îmi repet cele trei lucruri, pentru că de multe ori sunt ușor de pierdut din vedere.

Alin Popescu definește un om de succes ca fiind acea persoană ce reușește să-și mențină o viață echilibrată. Deși există mulți oameni despre care se poate spune că au atins succesul financiar, în antreprenoriat lucrurile în viața unora dintre ei nu stau tocmai bine. De regulă nu trebuie să punem semnul egal între succes și bani.

Apoi mai crede în obligația pe care o au antreprenorii de „a lăsa iarba să crească pe lângă ei”. Nu îl încântă deloc exemplele multiple de antreprenori ce se închid într-un castel înconjurat de șanțuri adânci și ziduri înalte, care preferă să trăiască în lux și opulență fără să facă nimic pentru cei de dincolo de zidurile castelului. Asta deoarece consideră că un antreprenor de succes e cel care nu doar ia de la clienți, ci și întoarce din succesul său către societate.

De fapt, arta din viața antreprenorilor este ca aceștia să împace într-o deplină armonie planul profesional cu aspectele vieții sociale, să explodeze în afaceri și să fie oameni obișnuiți acasă.

Să construim lucruri extraordinare la birou și să putem spăla vasele acasă, făra să ni se pară că ne cad galoanele de general. Lasă-ți coroana în garaj, spunea cineva și cred că ideea asta e un exemplu foarte bun de abordare a vieții unui antreprenor. Orice ai fi la birou, acasă ești altceva. Ești soție, ești soț, ești tată și multe altele. Nu antreprenor!

 

Când vine vorba despre afaceri corecte…

Când vine vorba despre conducerea unei afaceri, Alin Popescu vede lucrurile dintr-o perspectivă simplă, rezumând întregul efort de management la două mari condiții.

În primul rând antreprenorii ar trebui să știe ceea ce fac, să cunoască foarte bine domeniul în care își doresc să construiască afaceri. Apoi ar trebui să știe cum să-și aducă aprope de ei oameni care să le completeze foarte bine calitățile și cărora să le permită să se dezvolte.

Fie că este vorba despre un plan de afaceri care să aducă vânzări, despre investiții, credite sau alte forme de a aduce bani, antreprenorul trebuie să poată asigura toate aceste lucruri și să ofere afacerii finanțarea de care are nevoie. Un bun manager ar trebui de asemenea să dea o direcție eforturilor echipei pe care o conduce, să îi ajute pe toți să înțeleagă în ce direcție merg și cum pot ajunge acolo.

În al doilea rând un antreprenor trebuie să-și asculte clienții. Atunci când pierde legătura cu ei, pierde de fapt legătura cu realitatea. Multe dintre afacerile care au „murit” au ignorat la un moment dat această regulă importantă.

Ideile, cele mai bune dintre ele, vin de acolo de unde nu te aștepți: din critici, din reproșuri ori injurături, din spusele unor oameni care vor lucruri și cu care, dacă reușești să porți o discuție coerentă, vei avea surpriza să constati că beneficiile pe care le are afacerea din urma acestor conversații sunt extraordinare!

Săptămânal echipa Avocatnet se află în contact cu peste 1000 de oameni din comunitatea pe care o reprezintă, ascultând și răspunzând opiniilor cititorilor săi. Alin afirmă că acest lucru nu doar că le permite să fie mereu acolo, în centrul evenimentelor, dar le oferă acces la un rezervor de idei extraordinare.

 

Riscuri pentru antreprenori

Mulți oameni pornesc la drum doar cu pasiunea. Și aici intervine un specific al pieței românești. În alte țări, eșecul e parte din viață. Eșuezi, înveți astfel lucruri și mergi mai departe. În România, însă, de multe ori eșecul e finalul de drum.

O afacere se confruntă zilnic cu o serie de riscuri și probleme ce pot atârna uneori destul de greu pe umerii unui antreprenor. Totul depinde de modul în care acesta tratează și își asumă eșecurile sau problemele. Dacă se lasă afectat, dacă greutatea de pe umerii lui devine din ce în ce mai mare, atunci probabil că e mai bine să-și găsească altceva de făcut. Altfel o să își strice finanțele, sănătatea și chiar familia.

Chiar și în evoluția Avocatnet.ro au existat momente de cumpănă. Alin Popescu amintește de o perioadă relativ recentă, de după criză, când compania sa a fost foarte aprope de pragul falimentului.

Când vine vorba despre riscurile la care este supusă tăria unui antreprenor, probabil proba de foc o reprezintă eșecul. Însă de multe ori acest eșec este doar un rezultat inevitabil al nepriceperii antreprenorului.

De aceea Alin Popescu nu încurajează tinerii absolvenți să aleagă neaparat calea antreprenoriatului. Curentul tot mai larg care le spune tinerilor că este în regulă să-și urmeze pasiunile nu poate fi absolutizat. Oamenii trebuie să înțeleagă că dacă îți place să cânți în baie, probabilistic vorbind, asta nu te va ajuta să devii un star în industria muzicală. Să transformi o pasiune într-o activitate pe care să o desfășori ca job implică nu doar plăcere. Implică muncă palpabilă, muncă constantă, sacrificii și noroc.

Eu nu sfatuiesc, de regulă, absolvenții să devină antreprenori. E, de departe, cea mai dură experiență pe care și-o vor asuma vreodată. Vor pierde din vedere lucruri importante pentru ei, își vor ignora familia, își vor supune corpul și mintea la niște încercări pe care doar sportivii de performanță le simt. Și, toate astea, pentru niște vise care, uneori, se sfărâmă și pier, lăsându-l pe antreprenor tăvălit serios, dator și arătat cu degetul.

Compania condusă de Alin Popescu s-a lovit de-a lungul timpului de numeroase probleme specifice mediului de afaceri românesc. Conturi blocate fără motiv și ani petrecuți prin instanțe pentru a-și recupera banii sau onoarea. În schimb, afirmă că trainingul de care are parte un antreprenor în România îl pregătește serios pentru mediul de afaceri de afară:

E ca și cum te-ai antrena, atlet fiind, undeva în Chile, la peste 4000 de metri altitudine, ca să poți alerga apoi, la înălțimi normale, e ca și cum ți s-ar fi luat o greutate imensă de pe umeri.

Pentru a reuși în afaceri, o persoană aflată la început de drum va trebui să învețe într-un timp record cum să-și controleze cât mai bine stările sufletești și cum să se concentreze extrem de bine pe ceea ce are de făcut.

 

Avocatnet.ro model de business autohton

Fiind absolvent al facultății de drept, viitorul antreprenor a încercat inițial să urmeze calea pe care și-o trasase, printr-o carieră în domeniu. A fost oprit însă din avântul său de o serie de „bariere” neașteptate, probleme aprope imposibil de surclasat. Unii avocați bucureșteni cereau bani pentru a oferi îndrumări (recomandări esențiale în procesul de înscriere în Barou). Multe dintre locurile de muncă din Târgu-Jiu erau „tocmite” dinainte, participarea la interviuri făcându-se doar așa, cum spune el, de amorul artei.

În anul 2001, motivat de atitudinea celor din jurul său ce nu păreau deloc entuziasmați de ideea proiectului său, acesta se decide să investească într-o companie ce părea ceva SF pentru acea perioadă: o afacere online.

Astfel iau ființă platforma juridică online și comunitatea Avocatnet.ro.

Ca o paranteză, pentru cei care nu sunt familiarizați cu activitatea platformei, aceasta are rolul de a explica celor fără pregătire juridică actele legislative nou apărute și modul în care acestea îi pot afecta (declarații fiscale, pensii, asociații de proprietari, circulație rutieră).

Pe de altă parte, cei interesați de impactul modificărilor legislative asupra companiilor pe care le conduc au la dispoziție un serviciu premium dedicat pe bază de abonament lunar (taxe și impozite, resurse umane, juridic, administrativ, etc.).

Avocatnet.ro explică legislația. Colegii de la redacție spun, de multe ori, că nu putem înlătura haosul din legislația românească, dar îl putem explica. Asta e misiunea noastra și o luăm foarte in serios.

Alin Popescu relatează că de regulă, în România apar anual între 10 și 15 mii de acte normative noi (legi, ordonanțe, hotărâri). Iar dacă este să raporteze, asta înseamnă undeva la 30 de astfel de documente pe zi. Să urmărești toate aceste acte normative este o muncă interesantă. În plus, membrii echipei urmăresc constant proiectele de acte normative și evoluția lor în diferite momente, actele emise de autoritățile locale și multe alte lucruri ce țin de domeniul juridic.

Deși pare o muncă enormă, întreaga activitate a echipei Avocatnet se realizează cu ajutorul celor 9 membri ai redacției și cu sprijinul zecilor de colaboratori ce își exprimă constant părerile lor despre noutățile din legislație.

Le multumesc pentru implicare colegilor mei și n-o spun doar de spectacol: sunt foarte mândru de faptul că reușesc să mențină echilibrul intre volum și calitatea informatiei.

 

„Totul pe o ciocolata cu rom, sau cum am trăit povestea fondării AvocatNet.ro” – Alin Popescu

Totul pe o ciocolata cu rom sau cum am trait povestea fondarii AvocatNet.ro

În anul 2016 antreprenorul prezintă în cartea sa „Totul pe o ciocolată cu rom sau cum am trăit povestea fondării AvocatNet.ro” întreaga evoluție și drumul sinuos al companiei pe care o conduce. Percepută ca fiind un manual de business autohton sau poate ca o autobiografie, aceasta rămâne totuși pentru cei mai mulți dintre noi o adevărată lecție de …viață.

Am scris acea carte pentru că am vrut să spună cineva și povestea neplăcută din viața unui antreprenor. Am scris-o pentru că, în toți anii din urmă, o groază de oameni m-au întrebat cum trec eu peste anumite momente, peste greutăți și eșecuri. Iar cartea povesteste că, uneori, nu treci peste ele. Și am mai scris cartea pentru fi-mea. Atunci avea 4 ani și m-am gândit că aș vrea să știe de la mine câteva lucruri despre cum e să ai o afacere și oameni care depind de acțiunile tale, cum e să fii consumat de numere și planuri fără sfârșit. Fără glumă, m-am gândit că aș vrea să știe de la mine cine a fost taică-său, în eventualitatea deloc improbabilă să nu trăiesc suficient de mult încât să-i explic eu toate aceste lucruri.

Cartea a avut pe piață o primire extraordinară iar reacțiile și mesajele cititorilor i-au dat convingerea că undeva, în anii următori, aceasta va trebui să aibă și o continuare.

Societatea românească – situații și perspective

Alin Popescu crede că România merge prost pentru că nimeni nu își bate capul cu lucrurile mici. Focus-ul public este mai degrabă pe proiecte macro, iar acesta nu este neapărat un lucru bun. Pentru a-și întări afirmația, prezintă situația din România prin perspectiva teoriei gemurilor sparte amintită de Malcom Gladwell în opera sa The Tipping Point – o interesantă teorie venită din zona psihologiei experimentale ce arată că oamenii tind să se comporte în funcţie de mediul în care acţionează.

Să nu mai vedem oameni care merg pe linia de tramvai la semafor. Să nu mai vedem oameni care depășesc coloane întregi de mașini doar pentru că ei pot. Să nu mai vedem oameni mergând pe banda de urgență pe autostrada.

Și are chiar o soluție! Să punem legislația la treabă. Să acoperim deficitul de judecători, de polițisti și mulți alții din societate. Să anticipăm problemele, eliminând cauzele lor, și să construim mecanisme de reparare a lucrurilor mici, acele lucruri care te fac să te enervezi zilnic și constant. Iar apoi, încet încet, cu mintea mai limpede, ne vom putea concentra și pe educație, pe sănătate, pe proiectele mari și pe lucrurile mărete din viața noastră.

Dacă vom înțelege că binele într-o societate democratică e o acțiune negociabilă, nu o decizie unilaterală, dacă vom intelege că inainte merg doar populațiile care se comporta ca o comunitate și nu ca tabere distincte și certate permanent, atunci poate că România va fi bine. Altfel, probabil că se poate și mai rău, mult mai rău.

 

Obiectivul de viitor al Avocatnet este să devină în 2019 publicația online cu cei mai mulți abonați plătitori din România. Un alt obiectiv major este ca platforma avocatnet.ro să identifice, până in 2020, pentru un sfert din cererile de micro-consultanță juridică și contabilă din România (sunt cam 200.000 de astfel de cereri lunar, după estimarea sa), un consultant potrivit și să ajungă astfel la un număr lunar de 50,000 de astfel de cereri preluate și rezolvate.

În plus, Alin Popescu ne dezvăluie faptul că are în plan extinderea platformei avocatnet.ro spre alte nișe de informații și ne promite că va anunța public toate aceste lucruri la momentul oportun.

Alexandru George Lazăr

Poate îți mai amintești că în campania de lansare a acestei platforme, promiteam că vom vorbi despre profesioniști din toate domeniile. Ei bine, când mă gândeam la elita avocaților români, îl aveam în primul rând în minte pe Alexandru George Lazăr. Pentru parcursul său profesional de excepție. Pentru poziția câștigată în societatea spaniolă în doar 10 ani de carieră. Pentru seriozitatea și conștiinciozitatea de care dă dovadă în orice face. Pentru multe alte motive pe care le vom descoperi în rândurile ce urmează.

 

Partener al INTLAW Abogados y Consultores, Director al Departamentelor de Compliance și de Relații cu Europa Centrală și de Est

Profesor colaborator la Universitatea Pompeu Fabra și la Ilustrul Colegiu al Avocaților din Barcelona

Director academic la Economist Innovative School din Madrid

Colaborator asociat în Real Academia de Jurisprudencia y Legisacion (RAJL)

Reprezentant Rise Consortium în Spania

 

Nu este la îndemâna oricui să adune atâtea și atâtea distincții până la 33 ani, profesând într-o țară adoptivă. De pildă, statutul de colaborator al academiei regale este destinat exclusiv celor mai titrați experți în drept din Spania.

Cum a fost totul posibil?

Nu pot spune că eram cel mai bun din liceu. Chiar am fost un elev mediocru, mă simțeam nemotivat de sistemul educațional din România care, din păcate, nu a apreciat niciodată creativitatea.

Norocul său a însemnat colectivul de profesori de la Liceul Miguel Cervantes din București. Au știut întotdeauna să îi pregătească pentru viață, iar pe el l-au îndrumat să aplice la Universitad de Granada, una din cele mai vechi școli de drept din lume.

Așa că Alexandru a ajuns în Spania la numai 18 ani, singur însă plin de speranțe și visuri. A trebuit să învețe, de unul singur, să se adapteze la un mediu internațional.

 

Un elev obișnuit, transformat în liderul unei generații

Adaptarea este un lucru natural dacă demonstrezi respect, sete de cunoaștere, principiu de bonom. Toți își vor dori să afle despre tine și rădăcinile tale. Totul se clădește pe fundația respectului reciproc.

Studentul Alexandru George Lazăr, cândva un elev mediocru în România, ajunge absolvent Magna Cum Laude la… 13 materii! Asta înseamnă că doar el a fost nominalizat primul dintre foarte puținii absolvenți cu media maximă la toate acele materii. Și asta într-un mediu în care nota 10 se obține foarte greu, cam de către unul la 25 de studenți…

Notele le-am obținut fără să alerg după ele, evident învățând multe ore, ci datorită unui singur motiv: mi-am descoperit pasiunea.

Mentorul său se numește Prof Dr. Luis Moreno Quesada. El este cel care i-a arătat că a studia dreptul nu înseamnă a memora papagalicește zeci mii de pagini, ci a traduce intr-un limbaj tehnic-juridic viața si nevoile societății.

Evident că ofertele au început să curgă. Marile firme de avocatură din Spania nu-și permiteau luxul să rateze un student ca Alexandru. A ales Baker & McKenzie, considerată de mulți drept cea mai bună casă de avocatură la nivel mondial.

 

Alexandru George Lazăr, toreadorul din coridă

Cum este viața reală față de cea plăcută de student?

Dificilă. Începi să participi în operațiuni, ai multe teme pe masă, toate urgente. Te poți bloca, ai senzația că 24 ore nu vor fi suficiente. Însă, așa cum îmi spunea Juan Rodes, partener la Baker, trebuie să fii ca un toreador în coridă: fiecare temă este un taur ce trebuie luat unul câte unul, fără să îți pierzi concentrarea. A fost cel mai important sfat pe care l-am primit, iar în cazul meu a funcționat perfect.

Au fost aproape șase ani în care s-a dezvoltat în cel mai profesionist loc cu putință. S-a specializat în drept comercial, în fuziuni și achiziții,  depășind toate pragurile posibile într-o organizație cu mare expunere globală.

Până când s-a decis că e timpul să își lărgească aripile. Să zboare singur.

Să facă un pas determinant, care să îi confere statutul de astăzi: partener la IntLaw, rol vizat de orice profesionist în drept, mai ales într-o firmă dinamică, cu o abordare unică și clienți de mare anvergură.

 

Cocktail pentru o carieră de succes

Deși nu cu mult mai în vârstă decât studenții săi, Alexandru este în măsură să ofere sfaturi viitorilor săi concurenți. Face asta cu cea mai mare plăcere, ”cea mai mare formă de altruism” așa cum o definește chiar Alexandru.

Consideră că performanța este de fapt un cocktail de șase ingrediente:

  • dezvoltarea unor valori personale și principii sănătoase;
  • susținere din partea familiei și a prietenilor apropiați;
  • educație solidă încă din primii ani de viață, în special prin cultivarea respectului față de ceilalți;
  • învățare continuă – școală, facultate, masterat, doctorat dar și multă practică;
  • perseverență și constanță;
  • dragoste pentru domeniul ales.

În cazul său, a fost mai mult decât dragoste. A fost destin. Pentru că Alexandru în mitologia greacă înseamnă ”cel care îi protejează pe ceilalți”…

Exact asta face zilnic – își protejează partenerii în toate ipostazele în care este de găsit: în sălile de tribunal, în cele de curs, în modul prin care își susține țara natală chiar de la mare distanță.

Alexandru George Lazăr: În fiecare dimineață găsești 1440 euro. Câte unul pentru fiecare minut al unei zile. Îi poți dona, îi poți cheltui pe ceea ce îți place sau îi poți arde. Ține minte însă că banii nefolosiți până la finalul zilei vor dispărea. Este un citat care mă reprezintă și care mă determină să trăiesc fiecare secundă ca și cum ar fi ultima din această lume atât de ofertantă.

Nu are cum să se plictisească atâta vreme cât face totul cu atâta pasiune. Și ne mai spune ceva, de data asta dintr-o perspectivă personală.

Să presupunem că cel mai mult îți place să mănânci cartofi prăjiți. Poți mânca doar cartofi prăjiți, 5 zile pe săptămână, între 18 și 70 de ani? Evident că nu. Chiar dacă îți iubești meseria, din când în când trebuie să o mai schimbi, sau și mai bine, să o combini cu o altă activitate profesională complementară. Dacă faci asta, te vei bucura întotdeauna de acei cartofi prăjiți, nu te vei simți epuizat de meseria ta.

 Alexandru George Lazar

Din minunata Barcelona, cu ochii pe România

Alexandru George Lazăr este unul dintre cele mai puternice nume din Diaspora. Știe exact ce se întâmplă în țară, a propos de creșterea economică spectaculoasă versus lipsa de predictibilitate, fluctuațiile politice și modificările legislative incoerente.

Potențialul este acolo, la cote maxime. Ne lipsește însă un proiect de țară în care să creadă majoritatea și la care să pună umărul majoritatea.

Cu toții trebuie să ieșim din zona de confort, din zona de privit de pe margine. Să ne implicăm mai mult, la orice nivel, macro/micro, în societate. Societatea este făcută de către cetățeni. Societatea este oglinda noastră. În societate se reflecta ceea ce facem și a ceea ce decidem in fiecare zi, fiecare dintre noi. Dacă nu ne place ceea ce vedem în oglindă, atunci trebuie să facem pasul să modificăm imaginea, evident in bine.

Asemenea unui copil bucuros de compania celor dragi, ochii îi strălucesc de fiecare dată când vorbește despre România. Nu contenește să le vorbească apropiaților despre ospitalitatea tipic românească, diversitatea de cultură sau de frumusețea peisajelor.

Este însă trist din cauza exodului tinerilor și profesioniștilor din orice domeniu, ceea ce, în mod evident, destabilizează România. Statul este până la urmă suma cetățenilor săi, și doar în mâna acestora stă puterea de a decide viitorul României.

Am face bine să fim mai critici cu noi înșine. Am face bine să reparăm greșeli, dar și să recunoaștem merite. Imperios: să respectăm și să aparăm democrația și stâlpii săi fundamentali, așa cum este și independența justiției. Nu putem și nu trebuie să lăsăm să se rupă separarea puterilor în stat.

Mai tare și mai răspicat de atât nu cred că se putea. Alexandru George Lazăr este poate cel mai în măsură român să evalueze realitatea zilelor noastre.

Este de datoria noastră să îl ascultăm și să îi oferim șansa să se implice!

Cosmina Aron

Puternică și sigură pe ea, Cosmina Aron a demonstrat și demonstrează în continuare că inteligența, perseverența, dar mai ales ambiția, te pot duce acolo unde îți dorești. Cu multă muncă și ambiție, Cosmina este astăzi un avocat de succes, care conduce filiala din România a casei de avocatură Peterka & Partners.    

 

”Uite, așa aș vrea să fiu când voi fi mare”, mi-am zis la prima întâlnire cu Cosmina Aron. O femeie înaltă, sigură pe ea, a cărei strângere de mână aproape că m-a blocat. La prima vedere, atitudinea impunătoare dezvăluie o personalitate puternică. Genul care a știut de la bun început ce vrea, ce face față oricărei situații cu brio și care, cu siguranță, poate desluși ițele fiecărui business complicat. Cum, de altfel, și face în viața sa profesională de zi cu zi.

Dreptul, o alegere pragmatică pentru Cosmina Aron

Am știut întotdeauna că vreau să fiu avocat, nu magistrat sau să exercit altă profesie la îndemâna unui absolvent de drept.

Și astea nu din pricina vreunui spirit justițiar ieșit din comun, așa cum m-aș fi așteptat, sau cum avem mulți dintre noi impresia. Ci, pentru că, susține Cosmina, în acest domeniu e nevoie de perseverență și dorință, și nu de alte talente sau aptitudini.

Pentru a izbuti ca avocat, e nevoie de siguranță, încredere și pragmatism. Calități pe care ea le are din plin, având în vedere nivelul la care profesează.

Numai că drumul către o astfel de profesie nu era tocmai la îndemâna oricui, mai ales în perioada în care a absolvit ea. În 2003, ca să fii avocat, în cazul ei la Cluj, aveai nevoie de îndrumarea și susținerea a doi specialiști definitivi. Lucru ce pentru o absolventă fără istoric familial în domeniu și fără o situație financiară de invidiat, era imposibil de realizat.

Singura problemă era că în acea perioadă era foarte dificil pentru un absolvent de drept să se înscrie la examenul de barou. Avea nevoie de recomandarea a doi avocați definitivi din baroul respectiv, avocați care trebuiau să îndeplinească anumite condiții de vechime, venituri etc. și care se obligau cumva să te îndrume în perioada de stagiu. La Cluj nu am reușit să găsesc niciun avocat dispus să mă recomande și, prin urmare, am ajuns la București.

 

Drumul către succes

Fără prea multe așteptări, doar cu o imensă dorință și sete de muncă, de reușită și, mai ales, de demonstrare că e capabilă să răstoarne munții din loc, Cosmina Aron reușește prin propriile forțe să se alăture unei societăți internaționale de avocatură. Acest lucru, după cum susține, se datorează, în principal, faptului că stăpânește perfect două limbi străine, dar și pentru că avea o oarecare experiență internațională, prin prisma participării ca studentă Erasmus la Universite Libre de Bruxelles.

Ceea ce pentru București reprezenta un avantaj, pentru avocatura din Cluj era complet irelevant.

Însă acum era momentul să demonstreze că în viață poți ajunge să fii bun în ceea ce faci, dacă îți dorești cu adevărat și depui și un oarecare efort în acest sens.

Până în 2010, am colaborat cu alte case de avocatură (internaționale și locale), iar din 2010, m-am alăturat societății de avocatură Peterka&Partners, unde activez și în prezent.

Din 2012, ca o încununare a muncii depuse și a felului profesionist prin care știe să se impună, Cosmina Aron devine managerul biroului Peterka&Partners din România. Și, tot atunci, a trebuit să demonstreze că poate.

Chiar dacă o poziție de management nu era o noutate pentru mine, de această dată erau mai multe responsabilități și, odată cu ele, și o presiune pe măsură. Pur și simplu nu era o variantă să eșuez sau să meargă prost. Trebuia neapărat să demostrez celor care au avut încredere în mine, dar și mie însămi că pot face acest lucru. Perioada de tranziție a fost extrem de solicitantă.

 

Obstacolele și greutățile, detaliile care te propulsează

Drumul ei ca avocat respectat în branșă și confirmat ca unul de excepție nu a fost unul lin, fără suișuri și coborâșuri. Însă, după cum susține chiar Cosmina, tocmai aceste situații te pot face să-ți dorești mai mult și să fii mai bun.

Mi-a rămas în minte expresia mătușii mele, care-mi spunea că pentru a reuși trebuie să fii tot timpul treaz. Să fii capabil să te ridici și să treci peste momentele dificile. Să poți extrage binele chiar și din ceea ce crezi că e rău. Să înveți de la toți cei din jurul tău, dar și din situațiile create.

Cu acest sfat în minte, Cosmina a reușit să confirme că perseverența și deschiderea către oameni și către situații, ajută uneori mai mult decât orice afundare în studiu.

Echipa pe care am reușit să o formez în ultimii ani și rezultatele pe care le obținem împreună îmi furnizează energia de a continua.

 

Leadershipul, punctul forte al unui manager de succes

Fără a se considera un geniu al domeniului, Cosmina Aron e convinsă că ceea ce o face să fie un lider bun și apreciat, atât de colegi, cât și de clienții pe care îi reprezintă este încrederea pe care o inspiră, dar și felul în care știe să organizeze lucrurile și situațiile.

Un lider trebuie să inspire încredere celorlalți și să fie resimțit ca parte din echipă, nu ca un „șef care dictează”. Trebuie să fie organizat, deoarece haosul și leadershipul nu sunt parte din aceeași echipă. În plus, liderul trebuie să fie sociabil, să îi placă să interacționeze cu oamenii. Un introvertit nu va avea niciodată capacitatea de a-i influența pe alții sau de a ține o echipă unită. Nu în ultimul rând, un lider trebuie să aibă abilitatea de a delega și de a atribui fiecărui membru al echipei sarcini „potrivite” potențialului acestuia.

Nimeni nu este perfect și nici bun la toate.

Dar dacă știi să valorifici punctele forte ale oamenilor, poți crea o echipă care tinde spre perfecțiune.

Toate acestea sunt detalii pe care avocatul și managerul Cosmina Aron le-a învățat pe parcursul carierei. La fel ca mulți dintre noi, și ea credea că orice om are capacitatea de a organiza și de a coordona o echipă.

Și-a dat seama, însă, că unor oameni, indiferent de resursele intelectuale și de specializările dobândite, le este imposibil să conducă. Iar a fi lider (unul de succes) e mai mult ca sigur o chestiune nativă și nicidecum ceva pe care poți să-l dobândești.

Este esențial pentru un lider să cunoască aptitudinile profesionale ale fiecărui „coechipier” și niciodată să nu aibă așteptări peste capacitatea fiecăruia.

 

Să dăm timpul înapoi

Regrete, păreri de rău sau schimbări? Mulți dintre noi susțin că nu le au, dar oare la fel de mulți suntem și sinceri? Sau este doar o mască după care ne ascundem neîmplinirile?

Nu e cazul Cosminei, care, în contextul social, politic și economic în care ne aflăm, recunoaște că dacă ar fi să o ia de la capăt, ar alege aceeași meserie. Însă, mai mult ca sigur, țara în care ar profesa ar fi alta.

Acum 20 ani eram mai optimistă în ceea ce privește soarta României și speram că lucrurile se vor schimba, cel puțin prin generația mea și cele care urmau să vină. Acum nu mai sunt așa de sigură. Mi se pare că suntem prea puțini cei care vrem să schimbăm ceva și că majoritatea rămân la cunoscuta lozincă „să se modifice, dar să nu se schimbe nimic”.