Violeta Dascălu Școala Ferdinand

Când afli despre Școala Ferdinand I din București, nu prea îți vine a crede că există așa ceva în sistemul de stat din România. Descoperi activități școlare și extra-școlare, dar și o viziune care ar trebui să fie normalitate într-o instituție de învățământ. Am stat de vorbă cu doamna Violeta Dascălu, pentru a reliefa trăsăturile unui director de școală care își propune performanță pentru echipa de profesori, dar și un viitor adecvat pentru copiii lor.

 

Înainte de a intra în detalii, țin neapărat să ridic următoarea dilemă. De ce oare clasificăm în continuare școlile exclusiv pe baza mediilor la diverse examene? De ce avem tendința să catalogăm o școală drept slabă, doar fiindcă nu o vedem în topurile ministerului sau inspectoratului? Oare nu mai sunt și alte criterii? Și dacă sunt, cine le măsoară?

Copilul nu mai trebuie asaltat cu concepte, în secolul în care informația este la un click distanță. Dacă descoperi o pasiune pentru un domeniu sau altul, sigur că merită insistat, dar atât. Este infinit mai util pentru viitorul său să i se pună la dispoziție oportunități de a se dezvolta armonios.

Școala Ferdinand se ghidează după astfel de principii, evident ținând cont și de rigorile sistemului. Unii copii termină clasa a VIII-a cu medii mici, alții intră cu brio la liceele de top din București. Dacă îți dorești note pentru copilul tău, iată că se poate și aici. Bonusul? Toată lumea pare pregătită pentru viață, datorită abordării personalizate și a înțelegerii mediului care ne înconjoară.

Cu bucurie aflu că, pentru clasa 0 din septembrie 2020, sunt 99 solicitări pentru 75 locuri disponibile. Școala se vede pusă în situația plăcută de a suplimenta numărul claselor. Nimeni nu este lăsat în urmă, orice copil merită șansa unei alternative.

Tot mai mulți părinți înțeleg această nouă perspectivă și e perfect să fie așa.

 

Colectivul din Școala Ferdinand

Doamna Violeta Dascălu este profesoară de geografie și limba franceză la Școala Ferdinand, din anul 1990. În anul 2002 a fost desemnată director adjunct, iar din 2008 păstorește cu măiestrie un grup dinamic și eterogen de 44 profesori.

Pe de o parte sunt cadrele didactice din generația dumneaei. Colegi de peste 30 ani, aceștia învață în fiecare zi necesitatea de a se adapta din mers unui mediu pentru care nu i-a pregătit nimeni.

Lor li se alătură entuziasmul și dedicarea celor tineri, toți cu studii în psihologie, metode moderne și competențe digitale. Ei sunt atât dascăli la clasă, dar și factori mobilizatori în cancelarie. Combinația dintre vigoare și experiență conduce la o abordare personalizată, centrată pe elev.

Ce înseamnă asta? Doamna Dascălu îmi dă exemplul elevilor din clasele mari, care sunt distribuiți în grupuri, în funcție de performanțele școlare. Se formează echipe de profesori, aleator de predarea la clasă, cu scopul de a-i pregăti pentru a crește nivelul notelor. Elevii de nota 4 sunt aduși treptat spre nota 6, de la nota 6 la nota 8 șamd – un proces simplu, care dă rezultate.

Nu este singurul exemplu de bune practici și, cum spuneam, notele nu reprezintă principalul obiectiv. Note mici sunt peste tot, atâta doar că la Ferdinand pare că elevii cu rezultate mai slabe își doresc să evolueze și în această direcție. Nici nu e greu de altfel, atâta vreme cât simt că sunt valorizați, că sunt atrași ca un magnet de o școală care le menține vie dorința de a se autodepăși.

 

Momentul de cotitură – vizita Regelui Mihai I

În ciuda istoriei îndelungate, școala Ferdinand nu reprezenta o opțiune viabilă în anii 90. Construcția impresionantă văzută din stradă era de fapt rece pe interior – o clădire întunecată, cu pereții verzi, fără personalitate.

Primele măsuri ale noii echipe de conducere din anul 2002 au fost tocmai rezolvarea factorilor de igienă. Pe lângă luminozitate și aspect, o instituție cu tradiție regală nu avea voie să permită igrasie, din cauza faptului că ploua în pod!

Școala Ferdinand

Timid, au început să apară proiecte de ecologie, inspirație din alte țări sau mici schimbări în organizarea școlii. Însă momentul de cotitură a venit în 31 octombrie 2006, prilejuit cu ocazia vizitei Regelui Mihai I și a Reginei Ana, la aniversarea a 80 ani de la inaugurarea clădirii.

Am rămas surprinși de simplitatea cuplului regal. Regele era îmbrăcat cu un sacou din tweed, asortat cu o cravată modestă emanând o iubire infinită pentru soția Majestății sale. A fost punctul nostru de lumină, pentru că ne-am dat seama cum ar trebui să fim în viață. Să ne stabilim o misiune, să ne acceptăm rolul și să găsim motorul care ne animă pentru educație.

Din acel moment, Simona Ghizdăreanu și Violeta Dascălu au înțeles că rolul lor e mai presus decât pregătirea pentru un examen de final de ciclu. Că un dascăl trebuie în primul rând să formeze mici adolescenți pregătiți pentru viață și mai puțin să testeze abilitatea de a memora.

De atunci, nu a existat o zi de școală în care cele două doamne să nu servească un ceai împreună și să nu își stabilească planuri. În 2008, când doamna directoare Ghizdăreanu a decis să se îndrepte către străinătate, Violeta Dascălu era perfect pregătită pentru noua responsabilitate.

Am acceptat cu reținere poziția de director al școlii. Simțeam că nu sunt pregătită, dar Simona m-a liniștit cu o singură propoziție: „Tu nu-ți dai seama că eu nu am luat niciodată o hotărâre fără tine?” Deși este cu 11 ani mai tânără ca mine, Simona Ghizdăreanu este și astăzi prietena mea cea mai bună.

 

Cum arată Școala Ferdinand cu managementul doamnei Violeta Dascălu

În 12 ani, școala a suferit modificări substanțiale. Astăzi vedem săli de clasă moderne, profesori pregătiți după cele mai recente metode, conduși de un lider inspirațional.

Toate orele formale se desfășoară dimineața, iar după prânz, mai nimeni nu pare să se îndrepte spre casă. Atunci se desfășoară acele ateliere personalizate, dar și opționale de pictură, robotică, competiții sportive sau evenimente culturale.

Școala Ferdinand

Sursa foto: Facebook Școala Ferdinand

Uneori, părinții realizează ateliere demonstrative, pe diverse teme de interes. Alteori, personalități marcante din țară sau străinătate sunt invitate pentru a pune cărămizi solide pe educația copiilor.

Fie că sunt implicați în piese de teatru, organizează ieșiri în natură sau experimente chimice, peste 700 copii au motive excelente să meargă la școală de plăcere. Unii dintre ei vor deveni informaticieni. Alții medici, psihologi sau meșteșugari.

Școala pune la dispoziție o paletă largă de activități, tocmai pentru ca cei mici să aibă opțiuni din care să-și descopere pasiunile.

Școala nu trebuie să fie o redută, ci o instituție care deservește comunitatea. Copilul trebuie să se simtă apreciat, iar ca să se întâmple asta, trebuie să le oferim oportunități. Ne-am creat un sistem prin care identificăm aceste oportunități și parteneri care ne pot sprijini în misiunea noastră. Dar mai presus de toate, sunt construite relațiile dintre noi.

 

Celulele lui Betz din stratul 5 piramidal intern al scoarței cerebrale…

Pe lângă noțiuni de bază de anatomie, această exprimare complexă mi-a rămas întipărită în minte de la orele de biologie. Se întâmpla în perioada mea de liceu, prin anii 2000-2001.

Am simțit contextul să o introduc în dialog, dar am fost întrerupt înainte să spun „intern”. Gestul dezaprobator al doamnei directoare îmi confirmă faptul că gândeam la fel. La ce mă ajută aceste noțiuni, atâta vreme cât nu mi-am exprimat niciodată dorința de a mă îndrepta spre medicină?

Așa cum mă așteptam și îmi doream, Violeta Dascălu amendează manualele mult prea stufoase. Un copil nu poate fi excepțional la toate științele, așa cum se dorește. Nu faci decât să îi tai aripile, demonstrându-i că nu poate învăța cuvânt cu cuvânt, și-atunci normal că nu vine la școală de plăcere.

Ce facem noi pentru copii? Cum scuturăm cantitatea informațiilor, cum transformăm o situație într-o oportunitate? Sunt dileme la care profesorii din Școala Ferdinand au învățat să caute constant răspunsuri.

În România, nu se face învățare pe nevoi. Nu știm să lucrăm pe grupe, să evaluăm, să oferim feedback copiilor. Eu nu pot schimba legea, dar mă pot adapta. Trebuie să ieșim din programe prestabilite, dar să ținem cont și de competențele pe care le dezvoltăm. Fiecare școală are specificul ei, iar noi trebuie să descoperim realitatea de la noi. Nu este ușor să lucrezi în real, nu în teorie.

Doamna Dascălu este co-autoarea unui manual de geografie, doar că ar fi dorit să fie diferit. Dar rigorile după care sunt evaluate au cerut-o. Simte că a fost parte a formării unei mase de profesori care iau planificări, teste, totul de-a gata. Fără să construiască, fără să își folosească prea mult creativitatea, atât a lor cât și a elevilor lor.

Mândră este însă de felul în care arată școala astăzi. De generațiile de copii pe care le-a crescut, de părinții care se implică cu dragă inimă și cu care poate purta dialoguri sincere.

 

Violeta Dascălu – absolventă în management și leadership, la 62 ani!

Filosofia doamnei directoare continuă cu conceptul de învățare continuă. Nu își putea implementa viziunea în școală, fără profesori pregătiți, care să îi susțină mentalitatea.

Corpul didactic beneficiază de formări la cele mai înalte standarde. Învață despre management școlar, leadership, managementul clasei sau învățare experiențială. 15 dintre ei au fost selectați să participe la o formare în Danemarca, care s-a dovedit a fi excelentă, prin prisma înțelegerii valorii unui sistem de educație performant.

Provocările există încă și se referă în principal la tehnologie, mai ales în zilele noastre, când mediul online înlocuiește contextual prezența în clasă. Totuși, e evident că, pentru doamna directoare, nu există nu se poate. Poți alege să te vaiți sau să te miști în sistem și doar așa poți ajunge să schimbi destine.

Și pentru că perfecționarea se face la orice vârstă, aflu cu surprindere că, la 57 ani, Violeta Dascălu a revenit în băncile facultății, în calitate de masterand la Pedagogii alternative și arta teatrala în educație, în cadrul Universității București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației!

La 62 ani, a absolvit o Academie de Management și Leadership, organizată de Asociația pentru Valori în Educație, pentru că simțea nevoia, printre altele, să înțeleagă latura financiară a unei afaceri.

Da, Școala Ferdinand e ca o afacere care se dezvoltă, cu misiune, viziune, obiective și valori! Cel puțin pentru următorul an școlar, instituția are în vizor șase obiective clare, pe trei direcții – învățarea relevantă, formarea și dezvoltarea de competențe, leadership și management cu accent pe comunitate.

 

Final de drum, noi începuturi

Doamna directoare se pregătește de ultimul an de mandat. Nu am nicio îndoială că școala va rămâne pe mâini bune, în principal fiindcă liderul a înțeles că trebuie să formeze și alți lideri.

Violeta Dascălu

Violeta Dascălu, Școala Ferdinand: „Nu mă gândesc la pensie, ci la ce pot face eu în continuare!”

Misiunea dumneaei nu se încheie aici. Pe de-o parte, va rămâne profesor de geografie, dar și un consultant cu experiență pentru viitoarea conducere. În plus, și poate mai important decât atât, își va pune la dispoziție expertiza, cunoștințele, într-un cadru mai larg.

Din toamna anului trecut, Violeta Dascălu este facilitator în cadrul Proiectului Național Edu Networks și Managerul Cluster-ului București-Ilfov. Până în august 2023, 114 școli din toată țara vor lucra împreună cu consultanți în educație și business, pentru ca peste 64.000 elevi să vină cu drag la școală.

Doamna Dascălu este responsabilă de cele 15 școli din program, din București și județul Ilfov. Este poate cea mai în măsură să conducă acest progam, iar noua responsabilitate vine cu siguranță ca o recunoaștere a acțiunilor implementate în Școala Ferdinand.

Închei prin a sublinia încă o dată puterea exemplului. Nu doar sistemul e de vină pentru că există școli neperformante în România. Violeta Dascălu ar fi luat același salariu, indiferent dacă și-ar fi schimbat sau nu abordarea.

A ales să bată la zeci de uși, iar câteva s-au deschis. Perseverența și nu văicăreala aduc starea de bine, mândria lucrului temeinic și de durată. Când avem în gestiune generația de mâine, câți dintre noi suntem dispuși să ieșim din zona de confort?

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *