Florian Petrică

Florian Petrică este unul dintre exemplele din ce în ce mai rare de oameni aflați încontinuu în căutarea unor noi provocări, a unor noi răspunsuri și a unor noi descoperiri. Pentru că, așa cum el însuși afirmă, „o descoperire în sine nu reprezintă punctul final al unei călătorii, ci dimpotrivă, presupune lucruri noi care atrag alte lucruri noi”. Asta explică uimitorul său traseu profesional, început pe băncile Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport (ANEFS), continuat în televiziune, ca prezentator de știri și comentator sportiv, și apoi în postura de lector universitar al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. Iar periplul său este departe de a fi încheiat, chiar Florian mărturisind că „probabil urmează ceva nou, ca de fiecare dată”.

 

Totul a pornit de la o pasiune extraordinară pentru sport, în general, și pentru baschet, în special, care l-a făcut să urmeze cursurile ANEFS. Aceeași dragoste pentru sport a reprezentat fereastra către „această lume fascinantă”, cum numește Florian televiziunea. A ajuns, așadar, la începutul anilor ’90, la Canalul de Sport, devenit ulterior PRO TV, unde a avut privilegiul de a comenta meciurile jucate de Michael Jordan în NBA.

Dar pentru Florian Petrică, această destinație a însemnat și începutul unei noi călătorii, el fiind, practic, într-o stare continuă de noi acumulări. A prezentat știri, meteo și emisiuni cu profil economic, social și politic, timp în care a început să studieze și jurnalismul tocmai pentru a înțelege mai bine fiecare aspect al acestei profesii.

Fiecare moment a fost unul uimitor pentru că de fiecare dată am descoperit oameni și lucruri noi. Un capitol special îl reprezintă moderarea emisiunilor electorale dedicate alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, în 2016, la TVR Moldova. La emisiunile meteo, am avut ocazia să-mi reactivez o parte din cunoștințele geografice. Orașe, țări, continente… Îmi amintesc că, de fiecare dată, încheiam dorindu-le telespectatorilor „Vreme bună”, indiferent de prognoză. Fiecare dintre aceste momente mi-a adus satisfacții foarte mari, pentru care sunt profund recunoscător.

Florian Petrică este și un martor obiectiv al transformării presei din ultimul sfert de secol atât din punct de vedere al formatului, cât și al conținutului. Astfel, la începutul anilor ’90, pentru documentarea necesară pregătirii meciurilor din NBA, mergea deseori la ambasada Frantei, unde parcurgea toate ziarele si magazinele sportive în căutarea celei mai mici informații care se putea dovedi folositoare.

Noile tehnologii au făcut ca mass-media să evolueze foarte mult și din această perspectivă nu există limite. Astăzi, internetul a schimbat foarte mult lucrurile în bine, întrucât informația este disponibila „la doar un click distanță”. Dar tot Florian avertizează că „apar și noi responsabilități odată cu această abundență, pentru că nu întotdeauna informația este veritabilă și de aceea există o permanentă nevoie privind verificarea ei”.

 

Florian Petrică: „Fiecare pas înainte este o nouă descoperire”

Nu doar presa s-a schimbat în ultimele trei decenii, ci și jurnaliștii. Florian Petrică a făcut parte dintr-o echipă remarcabilă care a pus bazele Pro TV, apoi a devenit el „antrenorul” unei echipe de tineri jurnaliști la Realitatea-Telesport, Național TV și The Money Channel, în urmă cu mai bine de un deceniu. Astfel, a putut observa foarte bine evoluția acestei meserii din 1990 încoace.

Generația jurnaliștilor aflați la început în anii ’90 descifra tainele profesiei chiar pe teren. Performanțele lor se bazau pe talent și dorința de cunoaștere, mai puțin pe cunoștințe teoretice. De-a lungul timpului, lucrurile s-au schimbat. Partea teoretică are un rol deosebit de important în pregătirea noilor jurnaliști. Și asta pentru că ei beneficiază de experiențe verificate care le aduc foarte multă siguranță odată aflați la rândul lor, pe teren.

Dorința de a ști cât se poate de mult s-a aflat mereu în spatele fiecarei ipostaze în care Florian Petrică s-a regăsit în cei 24 de ani de televiziune și, totodată, este cea care îl animă și acum, în noua lui postură de lector universitar. Un lucru este însă sigur: „fiecare pas înainte a fost o nouă descoperire”, după cum el însuși afirmă.

Indiferent de etapele vieții profesionale, Florian Petrică a pornit mereu de la un principiu fundamental, pe care l-a căutat la oameni ori de câte ori s-a aflat în procesul de clădire a unei redacții: bunul-simț.

Consider că bunul-simț reprezintă o calitate importantă pentru profesia de jurnalist. Datoria jurnalistului este să acționeze în favoarea publicului cu corectitudine și bună-credință, iar aceste două aspecte sunt sensibil legate de bunul-simț. În același, timp bunul-simț reflectă un set de valori deja existent, valori care se manifestă implicit în demersul jurnalistic. Vorbim despre mentalitatea si atitudinea față de propria profesie și față de public. Bunul-simț reprezintă, totodată, un teren foarte fertil pentru exprimarea celorlalte calități esențiale: propria grilă de lectură, curiozitatea, dorința de a ști și, în aceeași măsură, dorința de a spune celorlalți, clar și fără interpretări, ceea ce știi.

 

Particularitățile jurnalismului pe timp de pandemie

În ultimul an, lumea și, implicit, întregul sistem mass-media s-a confruntat cu o provocare și, totodată, un adevărat test de credibilitate în urma declanșării pandemiei de coronavirus. S-au creat două tabere distincte, iar consumatorul de știri a fost pus în situația de face distincția dintre informația adevarată și fake-news. Florian Petrică spune că această diferențiere clară ține foarte mult de implicarea publicului.

Îmi doresc să cred că, indiferent de natura taberelor în care a fost împărțită mass-media, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, scopul acțiunilor a fost unul singur și anume binele social. Faptul că de la bun început au existat foarte multe necunoscute privind cauzele producerii pandemiei, a generat multă nesiguranță si suficient de multe suspiciuni pentru apariția controverselor. Separarea faptelor de opinii este condiția prioritară în momentul în care suntem dispuși să facem diferența. Sesizarea liniei de demarcație între opinii și fapte nu este foarte dificil de realizat. Abordarea fără prejudecăți și distanțarea rațională de o structură narativă, care doar pare favorabilă din perspectivă personală, este cheia acestei probleme. Uriașa varietate a surselor de informare nu ar trebui să pună consumatorul în dificulate, dimpotrivă. Posibilitatea accesării mai multor surse reprezintă principalul instrument aflat la îndemâna publicului și tocmai de aceea decodarea, înțelegerea evenimentului și plasarea sa corectă în puzzle-ul provocator al realității este foarte posibilă.

Într-un asemenea context delicat, este important cum un profesor de jurnalism privește situația presei actuale. Așa că l-am întrebat pe Florian Petrică dacă mai poate fi numită „câinele de pază al societății” într-o perioadă în care informația furnizată de autorități nu mai este verificată dacă este și adevărată, iar apariția rețelelor sociale creează o presiune suplimentară asupra credibilității mass-media.

Această problematică a presei va reveni mereu în actualitate mai ales în situațiile dificile. Este foarte important să facem diferența între numărul instituțiilor de presă și varietatea și multitudinea mesajelor transmise de acestea. Pe perioada pandemiei, informația de calitate reprezintă mai mult decât oricând o valoare socială de neprețuit. Managementul acestui bun social devine, însă unul deosebit de complex, în funcție de context. Modul în care administrația centrală reușește să comunice este esențial. Dar, înainte de toate, cei care comunică trebuie să înțeleagă cât de importantă este comunicarea în sine. O instituție media care se bucură de credibilitatea câștigată în timp va ști întotdeauna că ținta sa primordială este valoarea cardinală a jurnalismului: adevărul. Dincolo de dificultățile create de centralizarea și chiar birocratizarea informației la vreme de criză, jurnalismul veritabil va căuta adevărul dincolo de realitatea aparentă, de exemplu cea a cifrelor, și se va concentra mai ales asupra semnificației lor în timp și spațiu.

 

Este libertatea presei o realitate a anului 2021?

Cu toate acestea, libertatea presei s-a deteriorat dramatic în timpul pandemiei, iar un raport recent realizat de Reporteri fără frontiere în 180 de țări a scos la iveală faptul că 73% din națiunile lumii au probleme serioase cu libertatea mass-media, vitală într-o societate democratică.

Se nasc astfel noi întrebări pentru un lector universitar al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, precum Florian Petrică. Cum își poate păstra echilibrul o instituție media în criza pe care o traversăm și mai poate reveni libertatea presei la forma sa de odinioară?

Pentru foarte multe țări de pe mapamond, libertatea presei rămâne un deziderat posibil de atins doar pe termen lung. In acelasi timp, există state unde presa străbate un proces dificil de permanentă reconstrucție. Iar dificultățile sunt cu atât mai greu de depășit în situațiile de criză. Canalele media care au dat dovadă de profesionalism de-a lungul timpului se vor bucura primele de atenția publicului, mai ales în situațiile speciale. Nu trebuie să uităm și de acele canale care se bucură de credibilitate chiar dacă nu au avantajul unui istoric îndelungat. Libertatea presei nu poate fi pierdută atât timp cât instituțiile mass-media, indiferent de anvergură, dau dovadă de responsabilitate socială. Mai este și un alt aspect care nu poate fi trecut cu vederea: implicarea permanentă a cetățenilor prin conștientizarea nevoii de informare. Dacă presa acționează în beneficiul publicului, este cel puțin la fel de important ca și publicul să acționeze în beneficiul presei.

 

Florian Petrică, optimist în ceea ce privește viitorul sportului și al jurnalismului

Dincolo de toate problemele și restricțiile cu care ne-am confruntat cu toții în perioada pandemiei, Florian Petrică a avut parte de o provocare personală atunci când s-a văzut în situația de a-și ține cursurile online. Făcând o paralelă cu începuturile sale la ANEFS, a fost precum un sportiv care joacă fără public.

Totul a venit brusc și a transformat complet comunicarea dintre profesor și studenți. Dar cea mai mare problemă nu o reprezintă legătura online în sine, ci lipsa legăturilor în ansamblu, pierdute in timpul pandemiei. Mai exact, „tocmai schimbarea vietii de zi cu zi a făcut ca interacțiunea online să aibă de suferit”, după cum a mărturisit Florian Petrică. Dar chiar și în aceste condiții, el a fost impresionat de deschiderea cursanților săi, încă din primele zile ale schimbării.

Lăsând în urmă ultimul an atât de greu încercat de pandemie, Florian Petrică privește înainte cu speranță și în privința sportului și a jurnalismului, domeniile care i-au marcat profund existența în ultimele trei decenii.

Sportul va recupera foarte rapid terenul pierdut odată cu revenirea fanilor pe stadioane. Sportul modern nu poate exista fără suporteri. Sunt sigur că sportul își va reveni pentru că suporterii au nevoie de sport, iar sportul are nevoie de suporteri. Mass-media, indiferent dacă vorbim despre mainstream media sau despre social media, va fi cel puțin la fel de provocatoare, înțelegând prin asta atât omniprezența informației, cât și stimularea permanentă a interesului, dar și a vigilenței publicului. Sportul, mass-media și întreaga lume au șansa să recupereze timpul pierdut care s-a dovedit a fi dintr-o dată atât de prețios. Dincolo de pierderile dramatice și uriașele neajunsuri cauzate de un an atât de dificil, dar și în pofida precauțiilor care par a fi schimbat tot ceea ce numeam deja rutină, îmi place să cred că lumea va merge mai departe datorită unei societăți mai bune, dornice să se redescopere și să se reinventeze.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *