Florin Alexandru

De multe ori, în această perioadă de criză sanitară și economică, s-au tot vehiculat termenii de sănătate emoțională și mentală care să ne ajute să facem față cât mai bine. Mai mult ca oricând s-a vorbit despre felul în care izolarea se răsfrânge asupra relațiilor de familie, constrânse să petreacă tot timpul împreună, în special asupra relațiilor părinte-copil, puse la grea încercare de telemunca părinților și degringolada școlară pe care a adus-o învățarea online. Inteligența emoțională e o resursă de mare ajutor pentru felul în care gestionăm conflictele inerente din viața profesională și personală, iar nevoia unui specialist care să ne vorbească „pe sufletul fiecăruia” e foarte prezentă. Căutând prin bibliografie de specialitate, cu cărți de profil, webinarii și conferințe online, am aflat de Florin Alexandru și, odată cu el, de o nouă profesie – cea de analist comportamental, specializat în inteligență emoțională, analiza credibilității, recunoașterea expresiilor faciale (Facial Action Coding System), singurul român acreditat de Paul Ekman International. 

 

Paul Ekman este un punct de reper pentru cei interesați de subiect, iar cine știe filmele Lie to Me și Inside Out, le voi spune că este psihologul american care a oferit consultanță pentru scenariu, un pionier al secolului al XXI-lea în studiul emoțiilor și specialist în gestionarea globală a situațiilor de criză, de genul celei „9/11” din SUA.

Florin Alexandru este și autor de best-seller, cu 4 cărți publicate, antreprenor social și realizatorul unor campanii de conştientizare pentru părinţi – „Educă-te!”. Este co-fondatorul comunităţii Tikaboo România, o formă de educaţie alternativă care se evidenţiază prin modul unic de realizare a instrumentelor de educaţie.​

Împreună cu profesorul Florian Colceag, cel pe care îl cunoaștem ca fiind mentorul multor copii supradotaţi din ţară, Florin Alexandru a publicat o carte numită „Copilul tău este un geniu!”. Pornind de la acest ghid, un părinte își poate susține copilul să-şi dezvolte cele 5 calităţi de care are nevoie pentru a-şi atinge potenţialul de geniu şi pentru a face faţă schimbărilor rapide care se petrec în societate.

Florin Alexandru a publicat 4 instrumente educaționale de tip board game și 1 program de dezvoltare a inteligenței emoționale. Pasionat de comportamentul uman și de studierea emoțiilor ce generează acest comportament, Florin Alexandru a creat o metodă proprie pentru dezvoltarea inteligenței emoționale și schimbarea scenariului de viață, format în copilărie, cu rezultate imediate în viețile oamenilor.

Am ales să mă dedic studiului inteligenței emoționale pentru că această calitate magică reprezintă de ce-ul fiecăruia dintre noi. Mai exact, dacă știm să ne construim acest de ce, vom putea să experimentăm imensul potențial uman ce se află în fiecare dintre noi. Eu exact asta am făcut și, drept urmare, m-am trezit la un moment dat că alerg un ultramaraton de 180 km prin munți, plecând de la cei 6 kilometri alergați zilnic cu regularitate. Bucuria existenței se manifestă atunci când învățăm să trăim. Inteligența emoțională exact asta face, ne învață și ne dă voie să trăim și să descoperim armonia ce e deja în noi, ascunsă după atâtea emoții impuse de societate. Dacă la început dezvoltarea acestei calități mi-a influențat radical viața, îmbunătățindu-mi relațiile cu mine însumi, cu fiul meu și cu toți ceilalți, acum sunt fericit că pot da mai departe această calitate.

 

Florin Alexandru: „Am ales autoeducația”

Acest parcurs profesional atipic a fost posibil datorită unei crize de viață care l-a (con)dus la ceea ce este acum. Din punct de vedere profesional, a trecut prin facultăți, programe, cursuri și în cele din urmă a ales autoeducația pentru că era singurul mod de a studia comportamentul uman din perspectiva emoțiilor, fără a pierde timp cu multă informație de umplutură.

Inteligența emoțională nu se studiază nicăieri pentru că este un domeniu nou, în care mult prea mulți orbecăie, darămite să mai fie și o școală în direcția aceasta. Există totuși mici centre în lume în care se pot studia părți din inteligența emoțională; de exemplu, eu am studiat în cadrul EIA Group din UK, o subsidiară a celebrului Paul Eckman International, unde am devenit singurul român Paul Eckman Associate. Am avut șansa de a învăța de la cei mai buni, astfel că m-am specializat în studiul microexpresiilor faciale, mai pe scurt, pot diferenția minciuna de adevăr prin studierea modului în care comunicăm.

A fost conștient pentru prima dată de propria inteligență emoțională atunci când a realizat cât de tare pot durea emoțiile în corpul fizic. Era într-o depresie cruntă și nu știa cum și în ce fel să o gestioneze.

Și atunci, i-a venit o întrebare de nicăieri: „Dacă emoțiile mele pot să îmi pricinuiască o așa durere interioară, oare în sens opus ce pot să îmi ofere?” Atunci a conștientizat că emoțiile sale sunt sursa problemelor cu care se confrunta.

Inteligența emoțională e unul dintre conceptele cele mai vehiculate în România ultimilor 15-20 de ani – în companii, corporații, familia modernă, școala modernă. Dar cât din ceea ce citim//ascultăm/aflăm punem în aplicare? Fondatorul Tikaboo explică:

Mai deloc, din păcate, și spun asta pentru că un studiu al celor de la Salvați Copiii din anul 2018 a demonstrat că în România, părinții încă își bat copiii! Dacă e să ne uităm la imaginea de ansamblu, observăm că e frumos să vorbim despre acest concept, dar fără să îl trăim, fără să ne exprimăm emoțiile pentru că mulți încă mai cred că asta presupune o slăbiciune. Iar dacă nu lucrezi cu unitatea de energie a acțiunilor tale, cu emoțiile adică, nu ai cum să înțelegi simplitatea modului în care funcționăm.

În ceea ce privește „disputa” referitoare la inteligența emoțională – dacă e înnăscută sau poate fi cultivatăFlorin Alexandru confirmă că ne naștem cu un bagaj emoțional preluat de la mama noastră, ca mai apoi să trăim conform unor tipare emoționale invizibile pentru că nu ne uităm la emoții și nu le înțelegem. Așa că rămânem blocați la o vârstă adolescentină din punct de vedere al vârstei emoționale.

Dar aceste tipare pot fi înțelese prin dezvoltarea a 7 abilități specifice, care au rolul de a observa lumea interioară și a putea lucra cu aceasta. Din fericire, inteligența emoțională poate fi dezvoltată și ce este mai important – inteligența emoțională este cea mai importantă calitate a noastră, care, odată dezvoltată, va influența toate celelalte calități. Pot să spun chiar că este locomotiva întregului comportamentului uman.

 

Inteligența emoțională ne va diferenția în viitor de roboți

Unii oameni asociază inteligența emoțională exclusiv cu domeniul psihologiei, artei, al culturii, fără să conștientizeze că orice domeniu de activitate implică un procent mai mic sau mare de inteligență emoțională. Cum îi conștientizăm pe oameni să își dezvolte inteligența emoțională, indiferent de profesie sau statut social?

Ca și în cazul meu, o criză de viață m-a determinat să îmi dezvolt această calitate. Așa că asta se va întâmpla oricum – mai devreme sau mai târziu – în viața fiecăruia. Deja se întâmplă ca noi să trecem prin schimbări extrem de accelerate și observăm cât se poate de clar că avem nevoie de inteligență emoțională. Este nevoie să colaborăm, să ne reinventăm, să reînvățăm cum să trăim, iar toate acestea se întâmplă dacă suntem atenți și la practica emoțională de zi cu zi, la ceea ce acceptăm și la ce nu acceptăm sau ce anume nu ne dă voie să ne exprimăm acest potențial imens din noi și pe care nu știm cum să îl scoatem din noi astfel încât să se exprime. Inteligența emoțională exact asta face – ne determină să ne exprimăm creativitatea, să găsim soluții imposibile, să ne adaptăm oricăror situații de viață, să fim uniți și să ne bucurăm de viață.

În contextul tehnologizării masive și al robotizării, rolul inteligenței emoționale în păstrarea joburilor este unul covârșitor.  Florin spune că lucrurile se schimbă rapid și tocmai inteligența emoțională este cea care ne oferă imensa șansă de a ne reconstrui viața, indiferent de schimbările ce vor urma.

Schimbările se manifestă în exterior, iar inteligența emoțională este cea care va interpreta schimbarea din exterior, observi cât de simplu este? Este alegerea fiecăruia cum se raportează la schimbări. Un exemplu concret – situația cu pandemia declanșată de Covid 19 ne-a învățat abilități noi astfel încât să nu ne victimizăm că suntem captivi, să trăim frica prezentă sau chiar să alunecăm în dramă. Alegerea ne aparține în fiecare clipă și este valabil pentru fiecare moment din prezent pe care noi îl trăim.

 

Familia poate oferi totul sau nimic în materie de inteligență emoțională

Părinții sunt printre cei mai interesați de modul în care poate fi cultivată inteligența emoțională a copiilor în grădiniță și în școală. Florin Alexandru lucrează la un astfel de proiect și speră ca din această toamnă să reușească introducerea lui în câteva unități private.

E un proiect pilot care se va răspândi de la sine atunci când i se va vedea utilitatea. Anul acesta are în plan să îl pună în practică împreună cu o echipă minunată. Ce pot face părinții în familie, însă? „Totul și nimic”, rezumă extrem de concis și tăios Florin.

„Totul – cu condiția ca părintele să își dezvolte inteligența emoțională. Și vorbesc doar despre un singur beneficiu imens – părintele care își  dezvoltă inteligența emoțională va conștientiza că mediul este cel ce ne determină să ne exprimăm potențialul imens din noi.

Acei copii cu un IQ foarte ridicat care au reușit să își exprime potențialul imens din ei au făcut-o datorită acestui mediu propice în care au trăit. Altfel intervine ratarea socială, de aici și procentul uriaș al copiilor supradotați care se pierd (97%!) În concluzie, orice copil are șansa de a se împlini dacă noi părinții le oferim mediul potrivit pentru a-și exprima potențialul. Adică, pe scurt, „acasă” să însemne armonie, să fie o stare de bine, o atmosferă caldă, de încredere, de susținere și de încurajare.

Și nimic din păcate, dacă părintele alege să nu fie conștient de această calitate și preferă să ofere educație la fel ca și până acum, adică din ceea ce a învățat de la propriii părinți. Noi învățăm să fim părinți de la părinții noștri și avem o alegere de făcut: oferim timp acestui proces de educație sau ignorăm și mergem înainte fără a conștientiza impactul acțiunilor noastre.”

Pentru a fi și mai explicit, Florin apelează la un exemplu la îndemână: un copil care nu știe să accepte o situație simplă cum ar fi refuzul părintelui de a-i lua un cadou la magazin. Părintele, din cauza fricii de a fi judecat, nu are răbdare cu copilul, acesta începe să plângă, se revoltă și așa se declanșează o criză de tantrum, iar părintele îl amenință că îl lasă acolo dacă nu se potolește și nu îl urmează.

Asta va agrava situația, doar că, pe moment, părintele crede că a procedat corect, când de fapt se întâmplă contrariul. Acest comportament al părintelui în mod repetat îi va dezvolta copilului frică de abandon, apoi, dacă se instalează obiceiul, frica de abandon va crește în intensitate, iar dacă se continuă, acest comportament tinde să se transforme într-un program comportamental căruia i se mai spune și rana de abandon.

Este una dintre cele cinci răni emoționale majore. Ulterior, toată viața voi suferi de această rană de abandon, iar ori de câte ori partenera mea de viață, de exemplu, mă va amenința că mă părăsește, mie îmi va fi frică și o să fac totul să nu mă abandoneze. Acest lucru va influența radical relația dintre mine și ea, eu poziționându-mă în victimă ori de câte ori ajunge la rana mea emoțională. Exact cum spunea mai devreme, familia poate oferi totul sau nimic în materie de inteligență emoțională.

 

E esențial să trăim în prezent

În vremuri de transformare și încercare, în perioade de criză, precum cea de acum, inteligența emoțională ne ajută să interpretăm în mod constructiv situația prezentă și să ne bucurăm de viață indiferent de ceea ce se întâmplă în exterior. De exemplu, dacă nu aveam acest cadou imens, numit viață, mai aveam cum să experimentăm această criză?

Cred că e important să învățăm să trăim, pur și simplu, și să nu mai fim dependenți de factorii externi. Alegerea e la noi și ține de interiorul nostru, nicidecum de exterior, iar inteligența emoțională ne învață să simțim.

 

Schimbarea e ca un dans în care înveți să te integrezi

În ceea ce privește felul în care ne afectează schimbarea pe noi – oamenii, organizații, leadership – prin ritmul și nivelul la care se petrece, Florin Alexandru crede că ține de noi să integrăm schimbarea, să o acceptăm și mai apoi să învățăm cum să dansăm cu această schimbare.

Este de preferat să mergem în ritm cu ea și să nu i ne împotrivim pentru că ne va înghiți dacă nu o facem și ne vom trezi că suntem prea rigizi pentru a ne mai schimba ulterior. Este ca la dans, nu ne împotrivim, ci învățăm cum să lăsăm corpul să ne conducă. Putem rămâne conștienți și autentici, în vremuri atât de turbulente, învățând să trăim în prezent, singura clipă care contează. În prezent nu se pune problema de autenticitate pentru că aici este singură formă de manifestare. Adică, dacă mă gândesc câteva clipe la un răspuns, tocmai ies din prezent, în schimb, dacă las energia prezentului să se manifeste, voi spune exact ceea ce gândesc, fapt care presupune autenticitate. Iar prezentul se învață și este efectul direct al dezvoltării inteligenței emoționale.

Florin Alexandru mai subliniază că cel mai bun exemplu îl putem lua de la copii. De ce sunt ai atât de autentici? Pentru că trăiesc în prezent și spun exact ce gândesc, exprimă spontaneitate, bucurie și o inocență specifică copilăriei, dar care este însăși atributul vieții. Dacă fiecare am fi astfel, nu am mai avea probleme de neîncredere pentru că într-o astfel de lume încrederea este un efect al autenticității.

Florin Alexandru

În opinia lui, secretul rezilienței, calitate atât de necesară în perioade de criză de orice fel, este consecvența și amânarea recompensei. Iar reziliența se învață și ea pas cu pas pentru că reprezintă o provocare pe care noi toți ne-o putem asuma. E un proces ce se învață și se reînvață pentru că dacă uităm să fim rezilienți „de miercuri până vineri” și sâmbătă vrem din nou să fim rezilienți, nu se poate fiindcă tocmai am uitat cum se face. Reziliența este un obicei ca oricare altul și se practică zi de zi.

Cu cât o practicăm mai conștiincios, cu atât ne răsplătește mai pe-ndelete, concluzionează analistul comportamental.

 

Florin Alexandru: „Banii nu pot să reprezinte un scop”

Pentru că în această perioadă s-a vorbit mult despre solidaritate, responsabilitate, bunătate, Florin crede că, din punct de vedere spiritual, se întâmplă exact ceea ce trebuie pentru că propriul nostru comportament este mult prea orientat spre individ și prea puțin spre grup.

Efectele răsfățului unui individ se văd clar în modul în care exploatăm planeta. Totul se întâmplă din cauza consumerismului exagerat și a dorinței de a face atât de mulți bani. Dar banii nu pot să reprezinte un scop pentru că atunci când aceștia sunt doar un scop, uităm ce suntem și faptele noastre duc la extreme propriul nostru comportament. Defrișările sunt un efect al scopului numit bani, poluarea, la fel, rasismul și exploatearea oamenilor din diverse părți ale Pământului, cum este India, tot la fel. Când banii sunt doar un scop, ne determină să exploatăm, să ne separăm, să fim singuri. Când nu mai ai acest atașament numit bani, vei putea dezvolta proiecte care să ajute oamenii, să inspire și să fie în folosul celorlalți. Acest comportament ne conduce mai departe la ceea ce suntem noi, adică la a da din ceea ce suntem pentru că noi avem iubirea în noi, iar aceasta se manfiestă tocmai prin nevoia de a contribui.

Toate acestea le putem vedea dacă învățăm să trăim, adică să ne dezvoltăm inteligența emoțională ce se manifestă prin acceptarea vieții exact așa cum este ea. Odată declanșat acest declic interior, el va duce mai departe la iubirea de sine și la nevoia de a contribui și de a oferi și celorlalți, conchide Florin.

 

Cum își menține Florin Alexandru echilibrul interior

Cea mai obișnuită cauză pentru care oamenii nu-și văd opțiunile este frica. Paradoxul acestei frici este că ea nu este reală, este doar o iluzie gestionată de un Ego îndărătnic, care e prezent în mintea noastră fără să știm că ne sabotează viața la propriu. Ca să exemplific, vă lansez o întrebare la care am putea răspunde noi toți: „Dacă mintea mea ar fi în echipă cu mine, de ce nu am o viață împlinită acum?” Dacă în fiecare seară îți adresezi această întrebare, o să observi că este greșit să ne confundăm cu mintea noastră. Pentru că mintea are un singur obiectiv – supraviețuirea –  și a fost antrenată să facă asta timp de sute de mii de ani. Mintea nu este responsabilă de împlinire, ci din contră, îi este frică să ne împlinim pentru că nu o să mai suferim și se pare că mintea are nevoie de această suferință. Doar că împlinirea o putem regăsi după ce ne așezăm emoțiile fiindcă ele sunt sursa minții de a ne ține în zona de confort.

Pentru el, constantele care îl ajută să se mențină în formă sunt adresate celor patru dimensiuni din viața fiecărui om și le practică zilnic. Pentru corpul fizic face sport și se bucură de propriul său corp, pentru minte învață ceva nou și muncește cu mintea rațională, pentru corpul emotional scrie zilnic despre emoții și dezvoltă programe de inteligență emoțională, iar pentru corpul spiritual, meditează, face yoga, respirație conștientă și, bineînțeles, trăiește în prezent.

Ca să își păstreze calmul, eleganța, reziliența, bunăvoința în condiții de stres, consumă emoții atunci când este de consumat, adică „le lasă să iasă”. Face sport zilnic, ceea ce presupune tot consum de emoții, și are grijă de igienă emoțională zilnică. Acest lucru presupune să se uite la emoții și să caute să le observe cauza, sursa. Acum îi este mai ușor să facă asta pentru că a înțeles deja traseul lor.

 

Abilitățile necesare pentru a supraviețui în noua economie

Florin Alexandru a învățat că secretul construirii de parteneriate solide, pe termen lung, în vremuri atât de perturbatoare este îți dezvolți încrederea în propria persoană pentru că asta atrage oameni care sunt și ei încrezători și caută un bine comun.

În astfel de vremuri, relația dintre oameni este cea care dăinuie, nicidecum Contractul. Abilitățile necesare pentru a supraviețui în noua economie sunt inteligența emoțională, observarea, percepția, înțelegerea și gestionarea emoțiilor, joaca de-a emoția, empatia și consumul de emoții – adică cele 7 abilități necesare inteligenței emoționale. Restul abilităților sunt efecte ale acestora. Să nu uităm – prima dată suntem, apoi simțim, apoi gândim și apoi acționăm. Exact în această ordine.

Felul în care facem față acestui „viitor anterior” este să știm să construim o cultură a învățării continue, lucru pe care Florin îl deprinde zilnic de la fiul lui. Orice teorie se schimbă incredibil de repede, singura constantă rămâne curiozitatea de copil, iar asta presupune învățarea continuă.

Eu sunt un învățăcel îndrăgostit de procesul învățării continue. Copil fiind, am voie să greșesc pentru că orice fac presupune încercare și învățare, pe când dacă sunt o persoană care știe, nu îmi mai dau voie să încerc pentru că greșeala devine mult mai importantă. Tot ce am învățat până acum mă îndeamnă să transmit tuturor așa: Armonia – las-o să se exprime. Este deja în noi și este necesar doar să învățăm cum să o lăsăm să se manifeste. Eu cred în fiecare om pentru că fiecare poate să își exprime genialitatea din el dacă își dă voie. Spor la viață!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *