Geanina Spiriduș, învățătoarea care predă cu bucurie și iubire

Geanina Spiriduș este învățătoarea din Bacău care învață copiii cu bucurie, prin bucurie pentru a crea bucurie pentru educație și cultură în general. Aportul său duce la schimbarea mentalității din învățământ și crearea educației cu și din drag.  

Geanina Spiriduș are 45 ani, căsătorită, mamă a doi băieți deveniți adulți, cu o experiență de 28 ani la catedră, în prezent la Școala Gimnazială Ion Creangă din Bacău. Ceea ce o deosebește din mulțimea dascălilor din România este modul în care predă, ieșind din limitele normalului și conformismului.

Dacă în alte țări non-formalul predomină în majoritatea școlilor, la noi dascălii care au ales calea cea nouă pot fi numărați pe degete în fiecare județ. Doamna Spiriduș schimbă regulile educației, și nu vorbim de o școală particulară din capitală, ci de sistemul public din Bacău.

Nonformalul ca stil de predare

Dacă vezi pozele cu elevii săi, cât de fericiți sunt la ore și cât de frumos învață prin jocuri și joculețe, parcă nu îți vine să crezi că vorbim de România. Apoi te gândești câtă muncă, efort, creativitate, răbdare și implicare poate pune un om într-o meserie deja atât de solicitantă? Suficient cât să iasă din tipare!

Despre doamna Spiriduș au scris cei de la Sparknews.ro, chiar aici. După lectură, mi-am spus că trebuie neapărat să o contactez și să aflu mai multe. La telefon se prezintă ca o voce caldă de moldoveancă fără accent, dar hotărâtă în atitudine și ambițioasă până peste poate.

Visul său este să schimbe fața educației publice din România. Elevii săi merg pe drumul cunoașterii 5 ani alături de dânsa și în fiecare an, lună sau săptămână îi așteaptă ceva inedit. Fiecare an are o tematică, un nume și un motto.

Acum are clasa a III-a, clasa Steluțelor, iar motto-ul lor este „Deschide-ți inima”. Geanina Spiriduș predă prin joc, schimb de roluri, zile tematice cu și pentru elevii săi. Eforturile sale sunt realizate utilizând propriul timp și uneori folosind propriile resurse financiare.

De exemplu, a inventat „Clubul de lectură”, o oră în cadrul căreia copiii beau ceai sau ciocolată caldă în cănile aduse de acasă și citesc împreună, comentează ultimele lecturi.

Ce mod mai bun de a le insufla dragostea de carte decât făcând din aceasta o activitate plăcută, la nivel de clasă dar cu efect individual?

Pentru a le da o lecție despre faptul că petrec prea mult timp pe telefon sau tabletă, i-a pus să țină un jurnal al activităților zilnice. Rezultatul? Copiii realizează singuri că unele activități ocupă prea mult timp liber.

Geanina Spiriduș: „Nimic fără Dumnezeu”

Programa se îngreunează pe fiecare an, dar doamna Spiriduș predă prin activități care să le aducă bucurii copiilor, nu să îi facă să se gândească la învățătură ca la o corvoadă.

De exemplu, a mai creat Clubul cercetătorilor, oră în care copiii fac experimente si învață într-un mod distractiv. Mai au ocazia de a prezenta în fața clasei un experiment realizat acasă și copiii se bat literalmente pe această șansă.

Există și Clubul matematicienilor, șahul, poezia, excursiile… Geanina Spiriduș se încăpățânează să afirme că fiecare învățător face eforturi uriașe cu copiii săi, dar fiecare în stilul său, conform propriei personalități. Are o bucurie și o speranță pentru mai bine care îți înfrumusețează ziua pur și simplu la telefon, de la sute de kilometri depărtare.

Bunătatea, bucuria și intențiile bune fără pretenții materiale se simt din voce. Dragostea pentru profesia care i-a devenit vocație se simte la fiecare cuvânt.

Câtă nevoie de astfel de abordări „altfel” ale predării are nevoie un sistem învechit, în care teoria este majoritară, iar practica lipsește cu desăvârșire? De câți profesori sau învățători avem nevoie pentru a schimba sistemul și a face copiii să învețe cu plăcere? Dar să vină cu drag la școală? De mai mulți decât am crede.

Câți învățători ies de la catedră și dansează cu copiii în clasă? Câți le dau lecții despre emoții și sentimente, dar despre bani? Câți stau acasă și fac planul pentru încă o activitate incitantă și distractivă pentru a doua zi la școală?

Prea puțini din păcate, iar la sate lucrurile stau și mai rău. Concepția „a face carte, nu prosteală” încă există, iar copiii nu vin cu drag la școală, ci mai des cu frică.

Visul din copilărie a devenit profesie pentru o viață

De când era mică, Geanina Spiriduș se juca de-a învățătoarea cu păpușile sau cu copiii vecinilor în fața blocului. Un vis, iată, devenit realitate. Se joacă și acum, dar jocul înseamnă o educare mai bună, mai eficientă.

Amintirile cu propria învățătoare nu au fost cele mai drăgăstoase, tocmai de aceea și-a propus să lase o cu totul altă impresie și alte amintiri elevilor săi. Își propusese să se folosească de inteligența emoțională în relaționarea cu cei mici, pentru a-i atrage la școală și spre lectură.

A început să predea aplicând tot ceea ce învățase la facultate, dar rezultatele nu erau atât de bune pe cât se aștepta. Atunci și-a dat seama că stând la catedră are dreptul și puterea de a-și schimba atât atitudinea pentru a nu se plictisi, cât și să aplice niște metode noi de predare spre deliciul celor mici.

Sunt un om obișnuit, dar vreau ca strategiile mele didactice să fie neobișnuite. Cred că țara are viitor, un viitor care se află în clasa mea, în fiecare bancă.

Credința în Dumnezeu, dragostea de profesie, de copii, de cultură au ajutat-o să iasă din banal creând entuziasm și interes în sufletul celor mici. În mintea părinților au apărut pe rând mirare, curiozitate, respect și apoi mulțumire. Spune că partea cea mai grea este să lucreze cu părinții care trebuie să îi susțină eforturile financiar cumpărând diverse obiecte opționale.

Atunci când pornește o nouă clasă zero, își creează o strategie pe termen lung pentru copii și una pentru părinții cu care se străduiește să țină legătura cât mai des și strâns posibil. Educația continuă o ajută să aibă rezultate mai bune de la an la an, iar cei mici să fie cât mai entuziasmați de venirea la școală.

Cea mai frumoasă amintire este mereu la plural

Cea mai frumoasă amintire din buchetul imens este că atunci când s-a căsătorit la starea civilă, au venit toți copiii și părinții să o căsătorească. S-a căsătorit cu copiii după dânsa…

Plecați la gimnaziu vor înapoi la ciclul primar, la liceu vor în gimnaziu…

Întodeauna se întorc. Cu o floare, cu recunoștință, cu nostalgie, cu succes… Și, da, te simți extraordinar, știi că ai făcut ce a fost corect, frumos, bine…

Pe lângă munca de la catedră, doamna Spiriduș duce o viață plină de bucurii și de activități care mai de care mai interesante, toate cu și pentru educația de orice tip. Ar părea că unele persoane au parte de mai mult de 24 de ore într-o zi și au o viață ocupată pe care și-o ocupă singuri pentru că acest stil de viață îi împlinește.

De câteva luni merge regulat la Radio Vocea Speranței unde are emisiunea Ședința cu părinții realizată de Anca Porumb.

Dorința mea este să provoc ascultătorul la schimbarea în bine, la spiritualitate, la educația prin dragoste, la a fi sensibil la nevoile copiilor.

Pe lângă asta, mai ține conferințe pentru femei de succes care își conduc viața după principii moral-creștine. „Femeia de succes” a apărut acum 5 ani, iar în 2019 se va ține la Bacău în data de 4 mai.

Despre colegii din breaslă spune că nu au nevoie de o educare în direcția educației non-formale, cât trebuie să nu se mai teamă de pedepse dacă nu își îndeplinesc programa, trebuie apreciați și încurajați, prin iubire schimbându-se în mai bine. Au nevoie de materiale, programe de recreere, susținere și confirmarea rolului esențial pe care îl au în educarea noilor generații de tineri.

Educația care formează CARACTERUL sau doar EDUCAȚIA INTELECTUALĂ?

Planurile sale de viitor vizează tot educația: un proiect  în  derulare  PĂRINȚI CU A.C.C.E.S. LA S.U.C.C.E.S, urmat de un ghid de  STRATEGII DIDACTICE  și o lucrare de STRATEGII DE EDUCAȚIE PARENTALĂ.

Geanina Spiriduș este exemplul viu de dascăl cu vocație, pasiune care a depășit barierele puse de legile rigide ale sistemului. A creat în Bacău un model de educare asemănător celor din Suedia.

Este un exemplu de „Se poate și la noi” pe care toți învățătorii din țară ar putea să îl preia pentru a educa generațiile viitoare. Generații care să vină cu entuziasm și bucurie la școală, unde să poată deveni ÎNȚELEPȚI!