Ilie Stepan

Tinerii pot să își construiască drumul mult mai bine luând ce e bun din învățămintele celor mai experimentați. De aceea, un articol cu Ilie Stepan, unul dintre cei mai importanți muzicieni pe care i-a dat România, ar trebui să fie subiect de lectură obligatorie pentru mulți dintre cititorii Elitei României.

 

Ilie Stepan (n. 24 noiembrie 1953) este compozitor, ghitarist, instrumentist (vioară, pian, blockflote, percuție, midi-programming), inginer de sunet, orchestrator, autor și producător de proiecte muzicale. Membru fondator și lider al grupurilor Pro Musica, Stepan Project, Stepan Project Blues Foundation.

Este inițiator, împreună cu Horea Crișovan, al proiectului de ghitară acustică ”Anotimpurile ghitării”. A compus muzică pentru peste 100 de spectacole de teatru și peste 50 de filme documentare și de televiziune. Peste 1000 de concerte cântate în întreaga carieră, în diferite formule.

În premieră în România, a realizat cu Pro Musica prima operă folk (Creanga de cireș), primul concert în aer liber într-un spital de psihiatrie (Jebel, 1980), primul concert în aer liber într-un penitenciar (Timișoara, 2015). Primul muzician care, pe 20 decembrie 1989, a cântat (alături de Vasile Dolga) la Timișoara împotriva regimului dictatorial al lui Ceaușescu.

Ilie Stepan este autorul cântecului „Timișoara”, considerat „Imnul Revoluției Române” de la Timișoara, devenit ulterior imnul municipiului Timișoara. Piesa sa „Șahul păcii” (1988) este imnul oficial al Campionatelor Mondiale de Șah pentru Copii și Tineret. Este membru de onoare al Societății „Timișoara”, cetățean de onoare al municipiului Timișoara.

 

Ilie Stepan și începuturile dragostei pentru muzica rock

Filmul „Tinerii“ (n.r. – „The Young Ones“, 1961) a fost cel care l-a făcut să se îndrăgostească de muzica rock. Acesta a fost filmul care a schimbat perspectivele multor tineri de la vremea aceea, Nicu Covaci (Phoenix) și mulți alții fiind puternic influențați de această peliculă.

În 1966-1967, aveam 13-14 ani, iar vecinul meu avea o colecție de vinyl-uri. La el ne adunam să ascultăm și să descoperim muzică nouă.

Tot în aceeași perioadă a perceput diferența colosală dintre sistemul socialist de la noi și cel din țările vecine. Artistul își mai aduce aminte de un LP al trupei maghiare Omega, total diferit de ceea ce văzuse până atunci ca formă de prezentare la vreo trupă românească. Albumul era gatefold (N.R. copertă dublă ce se deschide pentru a oferi mai mult spațiu pentru partea grafică) și prezenta o poză mare cu membrii trupei, care erau pletoși și îmbrăcați nonconformist. Era perioada când, în România, Miliția oprea tinerii pe stradă pentru a le tăia pantalonii evazați și pentru a le tunde părul lung.

Ilie Stepan și-a dorit mereu să aibă o trupă, să-și ocupe toată viața cu muzica. A învățat să cânte la ghitară de la Adrian Popescu, același profesor care l-a ghidat inclusiv pe Nicu Covaci, printre mulți alții care au devenit celebrii.

În comparație cu vremurile actuale, atunci ghitara nu se putea învăța la nicio instituție de învățământ (școală generală, liceu sau facultate). Azi, pe lângă numeroase școli unde acest instrument muzical poate fi învățat, există mii de cursuri online disponibile pentru cei interesați de a deveni ghitariști.

Ilie Stepan

Muzica rock, acceptată ca un rău necesar în perioada comunistă

În ciuda faptului că muzica rock era puternic oprimată de către cenzura comunistă, fenomenul rock a reușit să se facă simțit și a fost iubit de către tinerii acelor vremuri.

Generația lui Ilie Stepan și cea de dinainte, adică cea a trupelor Sfinții (N.R. devenită Phoenix), Sincron, Mondial șamd., erau la curent cu tot ce se întâmpla în rock-ul mondial. Știrile ajungeau mult mai greu, ajungeau prin revistele pe care le cumpărau de prin anticariatele din Timișoara. Erau și discuri care ajungeau pe diferite filiere. Totul se întâmpla ca fenomen Underground.

Cu toate piedicile pe care le punea cenzura comunistă, tinerii reușeau să țină pasul cu ceea ce se întâmpla în Occident. E adevărat că totul era cu o anumită întârziere și cu o mai slabă intensitate ca dincolo de granițele țării. Asta din cauză că aici, în comparație cu Ungaria sau fosta Iugoslavie, de exemplu, sistemul comunist era mult mai sever. Tot ce se făcea în direcția asta era foarte riscant.

 

Curaj sub umbra securității la ultimul concert Pro Musica din perioada comunistă

În anii comunismului, trupa Pro Musica, foarte cunoscută și apreciată de public, avea un contract cu statul ce presupunea câteva concerte pe an. Datorită faptului că în țările vecine începea să cadă comunismul, în toamna anului 1989 s-a anulat de două ori concertul pe care Ilie Stepan și colegii săi trebuiau să-l susțină pentru publicul timișorean.

Pe la mijlocul lunii noiembrie, cu o lună înainte de a începe revoluția din Timișoara, li s-a dat voie să susțină concertul planificat.

A fost un concert straniu. Un concert pe care, acuma, dacă mi-l rememorez, a fost de un neorealism italian, aruncat în plin sfârșit de secol XX.

De obicei, publicul concertelor rock în Sala Olimpia se distingea foarte ușor, prin atitudine, îmbrăcăminte și comportament. De data asta, în sală era plin de persoane ciudate, care mișunau printre cei prezenți, dornici să supravegheze cu maximă atenție ce se întâmpla la acel concert.

Totul devenise de o apăsare greu de descris, care se simțea cel mai bine de pe scenă. Ilie Stepan a avut curajul să se oprească din concert și să strige la ei: „Ieșiți toți afară! Am un concert de ținut cu trupa! Ieșiți afară din sală! Așteptați-ne afară! Aici cântăm!” Acei securiști, stafii infiltrate în public, s-au conformat de frica celor veniți pentru concert.

Concertul s-a susținut 80% cu lumina sălii aprinsă, atipic pentru un astfel de eveniment. Succesul a fost uluitor pentru trupă, incomparabil cu orice alt concert Pro Musica. Mirosul libertății din țările vecine plutea în aer, chiar dacă nimeni nu bănuia atunci că ar putea fi posibil și la noi.

Acum, artistul nu-și dă seama de unde a avut curajul de a reacționa așa în fața securității prezente la concert. Un alt act curajos l-a avut pe 20 decembrie 1989, în plină Revoluție, când Ceaușescu era încă la putere. Atunci, de la balconul Operei din Timișoara, a cântat două piese interzise, fiind primul muzician care a cântat public împotriva sistemului comunist.

 

Dictatura financiară a înlocuit dictatura comunistă în industria muzicală românească

Muzica rock s-a născut ca o formă de protest nu împotriva altor generații, ci împotriva carențelor societății. La ora actuală, peste tot în lume, rock-ul duce o bătălie grea cu industria muzicală mainstream ce promovează manifestări create artificial, doar din interese comerciale.  Muzica rock reprezintă un pericol pentru această industrie, e de părere muzicianul care a pus bazele trupei Pro Musica.

Decalajul care a fost între noi și Occident înainte de 1989 ca și trupe și industrie muzicală, din păcate nu s-a micșorat. Acum, în realitățile actuale, dictatura comunistă a fost înlocuită cu dictatura financiară, care stă în umbra intereselor foarte mari existente în această parodie de industrie muzicală ce există la noi. Există doar câteva nume care reușesc să escaladeze acest zid care nu există ideologic, ci doar ca valoare.

Există în prezent artiști intens promovați, ceea ce e foarte bine. Au alură de mari staruri, dar când fac un singur metru în afara granițelor, nu mai înseamnă nimic, nicăieri.

La mijloc sunt interesele financiare foarte mari ale caselor de discuri și posturilor radio-tv, susține dezamăgit Ilie Stepan, la rândul său fost director muzical și co-acționar la Radio Vest, în perioada 1990-2000.

 

Muzica de fuziune, o artă accesibilă elitelor

Deloc întâmplător, astăzi Ilie Stepan formează chitariști talentați. Unul dintre cei mai mari chitariști din România, pe care l-a format de mic și cu care cântă de ani buni alături, este Horea Crișovan. Despre el am scris deja un articol, în urmă cu câteva luni.

Sunt bucuros că sunt contemporan cu clasicizarea muzicii rock. La ora actuală, muzica rock este o muzică clasică, ce stă la loc de cinste alături de marile genuri muzicale care s-au dezvoltat în cursul istoriei lumii. Cei care vor să cânte prohodul muzicii rock, nu au cum să o facă pentru că ea e sus deja, în elita muzicii din toate timpurile.

Ilie Stepan iubește foarte mult și muzica de fuziune. Cu Stepan Project a și compus ca fusion Trilogia Luminii care fac parte albumele „Sensul Vieții”, „Undeva în Europa…” și „Lumina”.

Fuziunea muzicală este o măreață construcție ca formă de gândire și expresie. Muzica fiind o energie, genurile muzicale ce fac parte dintr-o lucrare de fuziune creează la rândul lor o nouă formă de energie, o muzică nouă.

De la sunetul unei frunze în care cineva suflă, până la o orchestră simfonică, orice se aude poate fi combinat cu atenție și pricepere, oferind noi perspective sonore.

George Enescu spunea că nu există muzică grea sau muzică ușoară. Există doar muzica în care crezi și pe care o simți. Ilie Stepan, un om căruia îi curge rock-ul prin vine, se luptă constant cu toți cei care pun piedici acestui gen muzical.

Ilie Stepan

 

Tehnologia nu trebuie să înlocuiască artistul

Foarte utile în zilele noastre sunt noile descoperiri tehnologice. Nimeni nu le poate contesta ajutorul pe care-l aduc umanității.

Problema e că, în muzică, unii înlocuiesc muzicianul prin intermediul tehnologiei. Una e să te ajute în procesul de creare a muzicii, alta e să țină locul talentului și creativității muzicianului.

Din păcate, în ziua de azi, tot mai mulți obțin succesul muzical fără a fi capabili să cânte.

Este o mare diferență între automatizarea și informatizarea unui studio de înregistrări, și cei care folosesc această automatizare ca și cârjă ce lucrează în locul lor.

 

Muzică rock în scop caritabil

Tot din dragoste de muzică, Ilie Stepan a ajuns să dea primul concert rock din România într-un spital de psihiatrie. Acesta s-a desfășurat în aer liber în 1980 la Jebel.

În 2015, în Timișoara, a susținut primul concert în aer liber din România ce s-a desfășurat într-un penitenciar. La realizarea ambelor evenimente s-au făcut eforturi mari de organizare și adaptare pentru spectacol, datorită mediului în care acestea s-au desfășurat.

În cazul concertului din penitenciar, pentru fiecare cablu introdus în acel spațiu trebuiau aprobări pe bază de proces verbal, iar pentru concert a fost nevoie să introducă câteva mii de cabluri și 6 tone de aparatură. Au fost necesare trei zile de muncă intensă doar pentru pregătirea lui.

Trupa a susținut de-a lungul timpului mai multe concerte caritabile. Cele mai importante sunt concertul pentru ajutorarea bolnavilor de SIDA, cel pentru ajutorarea familiilor care au avut decedați în revoluția din 1989 în Timișoara, sau cel în care s-au strâns fonduri pentru acoperirea spitalelor din Timișoara în urma furtunii violente din septembrie 2017.

 

Noutățile discografice pregătite pentru 2019 de Ilie Stepan

Despre Ilie Stepan s-a scris inclusiv o carte, în care artistul vorbește despre viața sa. „Şapte zile, plus una. Mircea Mihăieş în dialog cu Ilie Stepan” este un volum biografic de peste 400 de pagini ce a fost lansat pe 14 noiembrie 2018 în Timișoara.

Ilie Stepan

Mircea Mihăieş în dialog cu Ilie Stepan – carte

Pe lângă faptul că Stepan compune constant muzică de teatru sau de balet, se ocupă intens și de proiectele artistice ce depind de el și de trupa Pro Musica. În prezent, lucrează la un cvadruplu LP numit ”Pro Musica – The Best Live Songs”, ce se va lansa în 2019 și care va conține cele mai bune piese din concert ale trupei.

Pe lângă varianta de 4 LP, box-setul va mai conține și un album foto de mărimea unui vinyl, alături de un maxi-single cu 3 piese pe vinyl de 12 ” pe 45 rpm. Vinil-urile vor fi într-o ediție limitată, numerotate fiecare de la 1 la 999. Albumul se va găsi și ca format 2CD + album foto, totul într-o formă inedită de prezentare.

„Trilogia Luminii” semnată Stepan Project, ce conține albumele „Sensul Vieții”, „Undeva în Europa…” (dublu-CD) și „Lumina” (3 CD, o carte de 80 de pagini și un DVD), va apărea ca un box-set special format din 7 discuri.

Pentru 20 decembrie 2019, cu ocazia a 30 de ani de la Revoluție, Pro Musica pregătește un spectacol operă-rock programat chiar în Piața Operei din Timișoara. Titlul provizoriu este „Timișoara 7.0”, cu trimitere la cele 7 zile ale orașului Timișoara în care au avut loc sacrificiile, luptele, eroismul, speranțele și durerea celor care au luptat pentru libertate.

Pro Musica poate fi văzută foarte rar live în zilele noastre. În comparație cu alte trupe, cerințele lor tehnice și logistice sunt mari și costisitoare. De aceea, merită menționat faptul că trupa va putea fi văzută live anul acesta la Zilele Timișoarei, în 2 august, alături de Phoenix și Cargo.

Nu în ultimul rând, Ilie Stepan și colegii săi pregătesc un nou material discografic semnat Pro Musica. Acesta urmează a fi înregistrat în curând, piesele fiind deja pregătite.

Prin tot ce a făcut până acum, Ilie Stepan a contribuit esențial la istoria muzicii rock din România. Sperăm ca prin acest demers editorial să determinăm românii să acorde mai multă atenție adevăratelor valori ale societății în care trăim.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *