Marius Olteanu

Cinematografia românească surprinde tot mai mult prin filme care ajung să-și dobândească recunoașterea valorii peste hotare. Din păcate, ajungem să le acordăm atenție abia după ce se întorc cu laude de la festivalurile de film la care participă. Cu un palmares bogat de scurt-metraje în spate, regizorul Marius Olteanu a făcut trecerea la lung-metraje cu filmul „Monștri.”. Acesta a ajuns să fie nominalizat în ediția din 2019 a Festivalului de Film de la Berlin la categoria „Cel Mai Bun Debut” și a primit Premiul Publicului acordat de Taggespiegel. 

Cine e Marius Olteanu?

Marius s-a născut pe 15 iulie 1979 în București. După ce a absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L Caragiale” în 2004, a finalizat în 2008 un master la National Film and Television School, Marea Britanie.

El își dorește atât pentru el cât și pentru ceilalți să fie și să fim mai capabili să îl ascultăm și să îl înțelegem pe celălalt, pe cel cu care interacționăm, dar și pe noi înșine. Însă în acest sens crede că mai e mult de muncă!

Ce ar trebui să știe despre el o persoană care încă nu-l cunoaște? Dacă filmele sale reușesc să transmită ceea ce e menționat mai sus, e suficient. Ele sunt cea mai bună caracterizare a sa.

Modelele au nevoie de validarea timpului…

Cum la 40 de ani ești suma mai multor lucruri decât ai putea reține ori concepe, e greu de spus care sunt cele mai importante nume care i-au influențat viața. De multe ori însă contextul e cel mai important, momentul, nevoia, abilitatea de a primi.

Probabil Marius Olteanu nu ar fi azi cel pe care-l știm dacă în viața sa nu s-ar fi întâlnit cu realizările unor nume precum Raymond Carver, Albert Camus, Radiohead, Lana del Rey, Caspar David Friedrich, Rene Magritte, Ingmar Bergman, Roman Polanski, Charlie Kaufman, Kelly Reichardt, Cristi Puiu, Monica Manu.

Modelele au nevoie de validarea timpului. Ce se vede la televizor și pe net este echivalentul filmului de consum de la mall. Se vede, se uită, trece.

Abia pe la 19 ani, după ce a văzut ”Magnolia” lui Paul Thomas Anderson (un nume care ar merita și el un loc pe lista de mai sus) i-a fost clar că vrea să spună povești cu imagini. Asta în condițiile în care filma deja de vreo 3-4 ani tot ce îi trecea prin cap, cu o cameră HI8 care în liceu îi era cel mai bun prieten.

Marius Olteanu

Marius Olteanu: „Cred că am știut dintotdeauna că voi spune povești, că simt nevoia asta. Am făcut-o de când am început să vorbesc cum trebuie.”

Regizor și scenarist, avantaje și dezavantaje

Între rolul de scenarist și cel regizor, îl preferă pe primul. Ca scenarist se simte mai sigur pentru că poate controla lucrurile cu mai puține bătăi de cap.

Dar când ești cu adevărat regizor, când simți că ce ai oferit ca punct de pornire se transformă, cu ajutorul celorlalți, în film, într-un fel de imagine a vieții, atunci ești mai mult decât în orice punct al scrierii scenariului. Dar asta se întâmplă rar, mărturisește Marius Olteanu.

E greu de descoperit ce trebuie să transmită un scenariu pentru a captiva publicul. De exemplu, sunt filme care lui Marius îi par a avea tot ce trebuie și care se dovedesc a fi eșecuri de public. Și viceversa. De aceea, el crede că e necesară o sincronizare cu nevoile, aspirațiile, temerile publicului de la un anumit moment, sincronizare care de multe ori nu este controlabilă, se întâmplă.

El își dorește să creadă că o anumită sinceritate a autorului legată de ce îl preocupă e intuită și apreciată de public, dar din păcate știe deja că de multe ori un PR agresiv poate transforma în succes un film gol de conținut.

Trecerea de la scurt-metraje la lung-metraje

După mai multe scurt-metraje documentare și de ficțiune, selectate la mai multe festivaluri internaționale, a decis să facă primul său lung-metraj. „Monștri.” este de fapt o continuare a scurt-metrajului „Scor Alb” într-o versiune mai lungă.

Nu s-a simțit niciodată prea confortabil cu formatul scurt deoarece acesta te forțează să arăți oameni schematic, ca pe un instrument al poveștii. De asta a trecut de la scurt la lung.

A făcut acest pas și pentru că a simțit că personajele din „Scor Alb” merită să fie văzute și înțelese mai în amănunt. În special Dana, personajul principal feminin. Filmul este o poveste de dragoste, dar una răsturnată, care implică viziunea ei, a lui, dar şi a celor doi, împreună.

Dacă nu ne-ar fi părăsit, Stela Popescu ar fi făcut parte și ea din acest film. La puțin timp după ce acceptase rolul bunicii, marea actriță a decedat. Totuși, de la ea a rămas în scenariul filmului o replică pe care distinsa actriță a adăugat-o în timpul repetiţiilor.

Mă amuză când cei care îmi văd filmele emit judecăți despre ce și cât se putea tăia din ele fără să se piardă nimic. Filmul nu e matematică, iar aritmetica sentimentelor nu prea funcționează pe principii așa de simple.

 

Monștri.” de Marius Olteanu, singurul film românesc la Berlinala din 2019

La Festivalul de Film de la Berlin, „Monștri.” a fost nominalizat la categoria Cel Mai Bun Debut și a primit Premiul Publicului din partea publicației Tagesspiegel. În urma premiului, filmul a beneficiat de patru proiecții suplimentare în cadrul celui mai important festival de film din lume.

Eu mi-am dorit să fac un film despre iubire, toleranță, despre cât și cum suntem dispuși să mergem spre și alături de celălalt. Cred că succesul filmului a ținut atât de implicarea oamenilor care au crezut în acest proiect cât și de noroc.

Monștri.” este un film despre noi toți, dar unii sunt mai dispuși să vadă asta iar alții nu. Asta a dedus Marius din comentariile ce au urmat vizionării filmului. Și-ar fi dorit să suscite mai multe discuții, dar undeva a intervenit un fel de epuizare, de refuz al realității, iar comunicarea s-a rupt.

L-am provocat pe Marius Olteanu să ne spună ce ar dori ca publicul să observe și să înțeleagă din film, dar și care sunt cele mai importante idei cu care ar vrea să rămână:

Cred că mi-aș dori ca fiecare să reflecteze asupra propriilor limite de toleranță precum si a propriilor relații cu ceilalți. Dacă se întâmplă asta, eu sunt mulțumit. M-a întristat foarte tare un comentariu primit după film – cineva m-a întrebat după proiecție dacă Andrei este bisexual sau homosexual. L-am intrebat ce crede el și mi-a zis „sper că bisexual. Că așa mai are o șansă la normalitate”. Cred că spune multe concluzia asta. Și despre cât putem controla din ce iau oamenii cu ei acasă dintr-un film.

Importanța actorilor în succesul unui film

Toți actorii din filmele sale sunt importanți. Orice notă falsă pe partea de actorie face filmul să deraieze, scoate spectatorul din film.

Marius Olteanu speră că nu a făcut niciodată niciun actor să se simtă neimportant. De la casting până la filmare.

E multă fragilitate într-un actor și da, din păcate procesul nu e mereu unul delicat, atrage atenția regizorul. Dar pentru toate filmele sale poate să spună că nu a făcut niciun compromis pe partea de actorie și speră că și actorii care au ales să lucreze cu el au simțit acelasi lucru.

Monștri.” nu e un film care s-a întâmplat ușor. Și nici nu e un film pe care l-am lăsat să fie altfel decât l-am gândit și mi l-am dorit. Dacă se poate învăța ceva din asta, atunci e foarte bine.

 

Filmul românesc, mai iubit peste hotare decât acasă

Educația publicului e foarte importantă în înțelegerea filmelor de artă. În trecut, filmele deșteptau oamenii, îi făceau mai prezenți, mai empatici. Acum, din păcate, publicul care se mai uită la astfel de pelicule este tot mai restrâns.

Dispariția cinematografelor de artă, de „oraș” în favoarea celor de mall, declasarea vizionării de filme de la un act de cultura la unul de consum, de „pierdut timpul”, incapacitatea unei categorii de spectatori de a aprecia altfel de filme decât cele de „acțiune”, toate lucrurile astea sunt legate si din păcate am asistat și asistăm la transformarea asta fără să facem prea multe.

În afară, filmul românesc pare apreciat fix pentru ceea ce i se reproșează în țară: că e deștept, „greu”, atent la detalii, uman.

După Berlinala, „Monștri.” a participat la multe alte festivaluri. La TIFF a avut loc prima proiecție în România. La Karlovy Vary, atât selectorii cât și publicul i-au făcut pe cei din echipă să simtă ce înseamnă atașament, chiar iubire pentru un film.

Urmează Festivalul de Film de la Salonic și cel din Goa, unul din cele mai mari și mai vechi festivaluri de film din Asia.

Ce nu ar fi învățat niciodată în țară, dar a învățat în Londra

Marius Olteanu a absolvit în 2008 un masterat la Londra, la departamentul Regie de ficțiune National Film and Television School, Marea Britanie. Printre multe lucruri pe care și le-a însușit acolo, a învățat să se întrebe „de ce?”. Să pună întrebarea asta legat de tot și să nu facă un film până nu are măcar o variantă de răspuns care să demonstreze că filmul său este necesar și pentru altcineva decât pentru el.

Celor care se gândesc să studieze peste hotare le recomandă să aleagă cu atenție, pentru că străinătate nu înseamnă automat și bun. În plus, Marius consideră că cea mai mare parte din muncă se duce în interior.

Știu că mi-ar plăcea să trăiesc într-o societate cu oameni mai toleranti, mai calmi dar în același timp și mai serioși și mai putin dispuși să treacă cu vederea mizeriile, mai ales atunci când e vorba de propria persoană.

 

Finanțarea, cea mai mare provocare pentru realizarea oricărui film

Întotdeauna când am vorbit cu un regizor de film, fie că a fost vorba de Bogdan Mureșanu sau de Toma Enache, fiecare a considerat că cel mai mare obstacol în producerea filmelor a fost cel reprezentat de finanțare. Nici lui Marius Olteanu nu i-a fost ușor să realizeze „Monștri.”

Au fost probleme de toate felurile, de la finantare la casting și de la locații la comunicarea cu anumiți membri ai echipei. Până la urmă, nici nu se poate altfel.

O provocare general valabilă ar fi lipsa de logică a unor instituții sau a unor oameni care par că l-au descoperit pe „nu se poate altfel” și și-au construit tot confortul și maniera de funcționare pe seama lui, crede regizorul.

Aproape jumătate din buget a venit de la Centrul Național al Cinematografiei, prin concurs, iar celelalte fonduri s-au adunat din taxa de cinema, din sponsorizări și din premii obținute la pitch-uri de proiect. 

Judith State & Cristian Popa (filmul Monștri.)

Lupta pentru salvarea cinematografelor

Marius Olteanu e unul dintre cei mai vizibili luptători pentru păstrarea puținelor cinematografe rămase. Din păcate, în unele orașe nu prea mai e nimic de salvat.

El crede că fără o implicare a autorităților nu prea se mai poate face nimic. I-ar plăcea să ajungem într-un punct în care să alegem politicienii în functii de conducere pe baza unui contract. „Câte cinematografe deschizi în timpul mandatului tău de primar? De exemplu. Trei. Perfect. Semnăm contractul. Apoi, in cazul în care nu respecți respectivul contract, să fii dat afară. Si nu o dată la patru ani, mai repede.

Printre cele mai importante greșeli ale societății românești care ne împiedică să evoluăm la nivelul pe care ni-l dorim, Marius Olteanu menționează valorizarea unor lucruri lipsite de importanță. Dar asta e o boala întinsă dincolo de societatea românească. Speră doar să nu fie incurabilă și să ajungem să îl apreciem pe celălalt dincolo de pneumatic, de aparență.

Subiectul următorului film în regia lui Marius Olteanu

În prezent, Marius Olteanu lucrează la un film în care politicul devine horror. Cam ce am trăit în ultimii câțiva ani în România. Doar că mai deștept.

În urmă cu mai mult timp, Marius Olteanu a realizat împreună cu ICR un album de fotografie despre Timoc. De aceea, crede că trebuie să se întoarcă la fotografie. Este mândru de afișul pentru „Monștri.” – o fotografie realizată împreună cu directorul de imagine Luchian Ciobanu.

Cum am folosit mult cuvântul „trebuie” în întrebările pe care i le-am adresat, Marius Olteanu mi-a atras atenția că filmele lui nu implică niciun „trebuie”. El chiar luptă împotriva lui „trebuie”.

Așa că, dacă v-a plăcut ce ați aflat despre el din acest articol, probabil îl veți putea cunoaște mai bine văzându-i filmele și poate încercând să le înțelegeți în spiritul în care Marius afirmă că le-a gândit și realizat.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *