Alexandru Oancea a conștientizat că vrea să fie unul dintre oamenii care aduce contribuție societății noastre și a dorit să urmeze calea medicinei de pe vremea când era la liceu. În perioada înscrierilor la universitate a tuturor viitorilor studenți, și-a depus dosarul de înscriere la UMF „Grigore T. Popa” Iași, hotărât că vrea să devină unul dintre medicii cu care se poate mândri România. Motivat fiind, a ajuns să termine în 2021 cursurile universitare ca șef de promoție dintre cei peste 500 de studenți.
A intrat printre primii 10 la facultate, obținând aproape o notă perfectă la examenul de Bacalaureat. A continuat la fel de sârguincios și în următorii 6 ani, ca la finalul facultății să primească onorat titlul de șef de promoție. După muncă și răsplată, cum ar spune chiar el.
Pe parcursul anilor de studenție, Alexandru nu a depins financiar de părinți, el mizând pe perspicacitatea și voința sa. Astfel, a obținut în fiecare semestru bursă de merit, bani care i-au fost necesari în achiziționarea materialelor didactice. A mai obținut resurse financiare și din meditațiile pe care le oferea elevilor pentru examenul de admitere la medicină sau pentru cel de bacalaureat.
În prezent, se pregătește pentru rezidențiat. În viitorul apropiat, și-ar dori să urmeze și doctoratul în timpul rezidențiatului, întrucât i-ar plăcea și o cariera didactică în paralel. De asemenea, după finalizarea rezidențiatului, i-ar plăcea să slujească în țara sa.
Alexandru Oancea: „Încă ezit între o specialitate medicală sau una chirurgicală”
Alexandru Oancea este unul dintre studenții care merită să fie luați drept model. El este un „campion” care a câștigat cursa cu „mii de ore de antrenament” care au stat în spatele rezultatelor sale.
După cum bine se știe, facultatea de medicină nu este deloc ușoară. Necesită pregătiră intensă, muncă continuă, dar și sacrificii. Avea zile când era prezent la cursuri de la 7.30 până la 19.30. În alte zile avea doar două cursuri sau stagii, dar continua pregătirea în spațiul său de acasă, în special în weekend unde dădea pentru studiu cam 6 ore pe zi.
Deși complexă, informația în sine este accesibilă, dar volumul este enorm, cred că asta face ca această facultate să fie printre cele mai dificile.
A înțeles încă din primul an de facultate că trebuie să sacrifice timpul liber dedicat plăcerilor potrivite unui tânăr de vârsta lui în detrimentul studiului. Anatomia, fiziologia și patologia sistemului nervos și a celui cardiovascular au fost disciplinele de care a fost mereu fascinat. Drept urmare, îi este ușor să aleagă o specialitate din această sferă, dar totuși ezită între una medicală sau chirugicală.
A devenit mai responsabil odată cu studierea medicinei
Dacă nu s-ar fi înscris la medicină în 2015, ar fi dorit să devină astronaut, lucru imposibil de materializat în Iași, chiar și în țară. Nu poartă regrete, din contră. Profesia de medic este una nobilă prin faptul că ea se concentrează pentru a face tot posibilul pentru a asigura binele tuturor oamenilor.
Mai presupune lucrul cu oamenii, cu atât mai mult este nevoie să ai vocație, să empatizezi cu cei cu care intri în contact. Să fii OM, mai pe scurt.
O să citez o frază care m-a impresionat și anume „medicul este o prelungire a mâinii lui Dumnezeu” deci practic, această profesie își depășește sfera și devine o slujire și un jurământ în fața întregii comunități, de a asigura binele aproapelui nostru.
Alexandru Oancea a înțeles odată cu studierea acestei științe că are ca obiect păstrarea și restabilirea sănătății, dar și că omul care a îmbrățișat această meserie deține har care-l ajută să facă ce trebuie și cum trebuie.
Vorbește cu multă pasiune și se vede că medicina l-a ales pe el și nu invers. Admite că drumul oricărui student la medicină nu va fi presărat doar cu „flori” și că, pentru a ajunge la succes, e necesar să întâlnească și „buruieni”.
Cred că această facultate m-a maturizat enorm. M-a făcut să îmi dau seama cât de important este să profiți de fiecare clipă a vieții și de momentele cu cei dragi. Responsabilitatea care cade pe umerii noștri, în calitate de medici, este una uriașă. Noi nu ne permitem să greșim, să punem un diagnostic eronat pe baza oboselii sau a epuizării, căci este viața cuiva în joc.
Diferențe dintre sistemul medical românesc și cel din Franța
Pentru începutul carierei, Alexandru Oancea consideră că cei 6 ani de studiu din facultate și cei 5 sau 6 ani de rezidențiat îți pot construi o bază medicală în domeniul tău de specialitate. Știe că nu poți practica ceva ce nu cunoști teoretic.
În egală măsură, nu poti deveni un bun profesionist fără să îți dezvolți la maxim abilitățile practice. În anul V de facultate, tânărul a fost plecat cu o bursă Erasmus în Franța, Amiens. Pe premiza faptului că a văzut și a trăit altceva, a ales să plece și în următorul an, de data aceasta în Dijon.
Trăind pe o perioada destul de îndelungată departe de familie, prieteni și toți cei dragi, este o provocare, care te maturizează enorm și te pregătește pentru dificultățile acestei vieți, punându-te în fața unor situații în care tu singur trebuie să te descurci și pe care trebuie să ți le asumi. Erasmus înseamnă noi prieteni, cunoștințe, modele de viață și profesionalism.
A observat diferențe între ceea ce se practică la noi și cum se procedează la francezi. S-a întors acasă mai bogat, mai plin cu experiențe și cunoștințe.
Pe lângă aparatura performantă, cărțile de studiu actualizate după ultimele ghiduri medicale, situația birocratică de la noi este înlocuită la ei de formatul digital. Alexandru spune că îi scutesc pe toți, cei din sistem, de timp pe care-l dă pacienților în detrimentul hârtiilor, întrucât dosarele lor sunt mai accesibile astfel.
Numărul de pacienți pe care îl are în grijă o echipă formată din medicul specialist, medicul rezident și student, este mult mai mic în comparație ca la noi. Prin participarea la stagii în spitalele din Franța, mi-am dezvoltat foarte mult abilitățile practice și am avut ocazia să efectuez numeroase gesturi medicale, ba chiar am participat “ca a treia mână” în timpul intervențiilor chirurgicale.
Cum este Alexandru Oancea când iese de pe ușa universității
Alexandru Oancea este un tânăr ca oricare altul, care a înțeles că atunci când se dedică studiului, e bine să se concentreze 100%. Atunci când are timp liber, e bine să se detașeze de tot ce înseamnă cărți, materii, formule medicale. Profită, în special, de vacanțele de vară călătorind, relaxându-se cu prietenii și familia. Recuperează timpul pe care l-a sacrificat în cele două sesiuni din an.
Îmi place foarte mult să merg la teatru și la cinema și nu ratez premiera titlurilor care îmi atrag atenția. Sportul meu preferat este tenisul și încerc să ajung pe teren cât de des pot. Iar pentru îngrijirea spirituală, duminica mă aflu la biserica din localitatea mea natală, unde de altfel cânt și în corul bisericii, mai ales că de mic copil am avut o relație foarte stransă cu preotul paroh.
A învățat să jongleze cu atribuțiile pe care le avea ca student, se pregătește temeinic și conștiincios pentru cariera sa de viitor medic.
Crede că lucrul cel mai curajos pe care l-a înfăptuit până acum este chiar alegerea propriu zisă de a empatiza cu semenii lui și de a le oferi, prin ceea ce a învățat ani la rând, ajutor atunci când sănătatea „se joacă” cu ei. Alexandru Oancea, prin jurământul făcut la finalul facultății, a promis că se va dărui total profesiei.
Lasă un răspuns
Tu ce părere ai?Lasă un comentariu!