Cum a transformat Călin Mătieș Pita de Sântimbru într-un brand naţional şi internaţional

„Omul sfinţeşte locul” spune o veche vorbă românească din popor. În cazul lui Călin Matieş, această vorbă a devenit un fapt cert şi chiar o stare de a fi. Călin sfinţeşte nu doar locul, ci neamul şi spiritul nostru românesc, prin Pita de Sântimbru, dar mai ales prin dedicarea sa la tot ce înseamnă atitudine şi promovare a imaginii noastre şi a României autentice.

 

Călin Matieş s-a născut pe data de 8 August 1971, la Alba Iulia. A copilărit pe lunca Mureşului în Sântimbru, judeţul Alba şi în Şoimeni, judeţul Cluj.

Numai cine nu a fost, nu ştie cum este Mureşul şi cum sunt ardelenii locului. Oamenii de acolo sunt harnici, primitori, plini de veselie, molcomi şi iubitori de tradiţii şi autenticitate. Nici nu este de mirare că Sântimbrul a crescut un român frumos precum Călin Matieş.

Mama a fost asistentă medicală, iar tatăl maistru turnător. Nu au avut cum să îi ofere prea multe pentru acea vreme, dar l-au sprijinit în tot ceea ce el a decis.

I-au dat sfaturi pline de omenie şi l-au ghidat aşa cum au ştiut ei, în viaţă. Au trăit modest şi simplu, într-un apartament cumpărat în rate şi au călătorit într-o maşină cumpărată şi ea tot în rate.

Acest fapt nu l-a împiedicat pe Călin să urmeze cursurile de la „Liceul industrial nr. 1”, profil electro, „Postliceala finanţe-contabilitate” şi să absolve cu succes „Facultatea de Ştiinte Economice” din Timişoara.

 

De la încărcat de baloţi și săpat şanţuri, la conducerea unei firme cu 1200 de angajați

Călin Matieş îşi aminteşte cum, pentru a nu le fi o povară părinţilor, în timpul vacanţelor lucra la CAP-ul din zonă la încărcat baloţii de paie şi la centrul de seminţe. Nu l-a deranjat niciodată munca de jos, deoarece orice activitate este respectabilă dacă este făcută cu rost şi pentru un scop nobil.

După liceu, a lucrat ca muncitor necalificat pe şantier. În timpul şcolii postliceale a vândut ziare în gările din Alba Iulia, Simeria şi Deva. În facultate săpa şanţuri la Teleconstrucţia, unde era foarte bine plătit, ceea ce l-a ajutat să se suţină în facultate.

A făcut armata la Câmpia Turzii la paraşutişti, iar după facultate a fost director la o firmă italiană de încălţăminte, unde a avut în subordine 1200 de muncitori.

Pita de Sântimbru – produs tradiţional şi ecologic, un brand de ţară ultrapremiat

În timp ce unii aleg să dea naştere unor afaceri în alimentaţie cu tot felul de aditivi şi înlocuitori, în Sântimbru, Călin Matieş a frământat din sufletul său de român iubitor de tradiţii ideea unei brutării ce respectă o reţetă veche de aproape 300 de ani.

În 1998, cu 5000 de dolari, avea să ia naştere faimoasa brutărie de Sântimbru, specializată în produse tradiționale şi ecologice.

Şi dacă este o pâine atât de comună, pe care o făceau oamenii la sate, ce are ea atât de deosebit, veţi spune. Ei bine, tocmai asta este deosebit, faptul că este „ca la mama acasă” şi ne aduce mereu la brutărie să o cumpărăm.

Pita de Sântimbru, aşa cum a denumit-o Călin Matieş, este un produs autentic tradiţional. A primit de două ori distincţia de „Produsul tradiţional al anului”, în 2015 şi în 2017, iar în 2018 a fost atestată ca prima pâine ecologică din România.

Însă Călin Matieș nu s-a oprit la pită. În 2003, reuşeşte să facă prima sa investiţie în cetatea din Alba Iulia. La început doar un spaţiu lăsat în paragină, acesta avea să prindă formă, culoare şi suflet, devenind Pub 13, un restaurant medieval autentic, cu o arhitectură unică în sud-estul Europei şi căruia i-au trecut pragul zeci de artişti, elite şi oficialităţi.

Călin îi enumeră, la întâmplare, pe Florin Piersic, Marcel Iureş, Dorel Vişan, Mircea Cărtărescu, Corina Chiriac, Iris, Direcţia 5, Compact, Holograf, Pavel Stratan, Ionuţ Fulea, Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocşa, Ivan Patzaichin, Cătălin Botezatu, Monica Tatoiu, Virgil Ianţu, Andra & Cătălin Măruţă, Petre Roman, Ataşatul Comercial al Chinei, Primarii din Salonic sau Tel Aviv. Miniştrii, Parlamentari, Secretari de Stat, Reprezentantul Naţiunilor Unite pentru Europa de Est, Consulul onorific al Austriei.

Tot la Pub13, au loc evenimente precum Noaptea devoratorilor de publicitate, AD Show, Stand Up Comedy, Spectacole de Teatru şi Concerte.

În 2006, Călin Matieș atestă nu mai puțin de 7 produse tradiţionale, iar în 2008 reinventează o clădire din Sântimbru într-un Hotel-Restaurant, denumit Rustiq.

Situat la câteva minute de Alba Iulia, într-un ambient care parcă ne întoarce în timp şi ne prezintă viaţa ţăranului şi satului românesc, hotelul de 3 stele include o expoziție etnografică din zona Alba Iulia, care constă în costume tradiționale, unelte și instrumente populare.

Nu în ultimul rând, în anul 2011 se constituie Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale, ecologice şi de casă “Alba Transilvania”, unde Călin Matieş este ales Preşedinte.

 

Cine stă în spatele lui Călin Matieş, un nume cu greutate printre marii producători din ţară

La această întrebare, Călin Matieş a răspuns dintr-o suflare, zâmbind natural, firesc şi parcă bucuros că poate să vorbească despre superterii săi adevăraţi: familia!

Am 2 copii minunaţi, o fiică pe nume Alexandra, de 19 ani şi un băiat, pe Ştefan, care are 15 ani. Amândoi sunt la cele mai minunate vârste, când simţi să explorezi viaţa, informaţiile şi să îţi doreşti să le dai viaţă. Alături de mine, mereu, este Alina, frumoasa mea soţie, un om extraordinar şi o mamă de excepţie, care nu doar că îmi înţelege toate deplasările şi plecările de acasă, dar mă susţine şi îmi este cel mai bun prieten!

Pe lângă familie, am vrut să ştiu dacă un om mereu pe drumuri, între brutării, restaurante, evenimente, gale de premiere, invitaţii în străinătate, are timp şi pentru el, pentru pasiunile sale.

Şi ce credeţi? Are! Eu una mă mir cum reuşeşte să se împartă între toate marile sale iubiri şi pasiuni, familia, câinii şi brutăritul. Probabil Călin Matieş funcţionează şi el după vreo reţetă străveche şi magică, deoarece altfel nu îmi explic cum poate fi peste tot.

O altă pasiune a sa, după panificaţie, sunt câinii de rasa Dog German sau Great Dane. Iubitor de animale, Călin are 6 câini acasă pe care nu simte să îi folosească asemeni unui trofeu, ci să se bucure de ei, să le ofere timpul şi afecţiunea sa.

 

Sfaturi pentru cei care vor să facă un lucru frumos în România

Fiind un producător, un român care iubeşte tot ce este românesc, Călin Matieș doreşte ca oamenii să înţeleagă că trebuie să trăiască româneşte, să mănânce româneşte şi să promoveze cât mai mult produsele noastre specifice şi tradiţionale.

Ar trebui să consumăm produse locale, pentru că aşa ne dăm nouă de lucru. Când dumneavoastră cumpăraţi o pită de Sântimbru, salariatul meu poate să meargă la măcelarul din colţ care, la rândul său, va avea bani să plătească fermierului pentru un animal, iar cel din urmă va plăti apoi un ţăran, un cultivator. Dacă nu mai cumpăraţi un produs tradiţional românesc, tot lanţul acesta dispare, pentru că le veţi oferi de lucru fermierului din Franţa, măcelarului din Italia şi aşa mai departe.

Asta spune Călin Matieş de fiecare dată când un jurnalist îi pune această întrebare. Nu pentru că nu ar avea mai multe răspunsuri, dar pentru că aşa doreşte el să accentueze faptul că producţia locală, românească ar trebui stimulată, încurajată şi promovată cât mai mult.

Oamenii trebuie să dea gust şi culoare la orice fac şi oriunde merg. Să nu se teamă să scoată pâinea românească pe masă, cârnaţii şi mezelurile româneşti, brânza, vinul, pălinca şi alte produse. Ele ne reprezintă peste tot în lume şi o fac cu mare cinste chiar, străinii fiind fascinaţi de gastronomia noastră.  

Toată această minunată incursiune în lumea satului românesc, a Ardealului, a pâinii cu suflet, nu poate decât să îmi întărească sentimentul de înrădăcinare şi bucurie a faptului că sunt român. Categoric, Călin Matieş împărtăşeşte acest sentiment:

 Iubesc România şi Românii până la sacrificiul suprem! Mă regăsesc şi mă identific în tot ce este românesc.

Ca un motto personal, Călin Matieş spune că „nu există nu se poate” şi că „orice piedică în calea mea a fost o oportunitate pentru mine”.

 

Cuvânt de încheiere

Cum să pleci uşor de pe tărâmurile Albei, judeţul unde s-au născut poeţii Lucian Blaga cel „mut ca o lebădă”, Agârbiceanu, Stanca, artişti precum Augustin Bena, Carl Filtsch, profesorul şi publicistul Ioan Maiorescu, tatăl celui care va fi Titu Maiorescu şi multe alte portrete reprezentative acestei minunate zone din Ardeal.

Pe lunca Mureşului, deşi au răsărit ghioceii, iarna mai şade un pic, cum îi este datul pe acolo. Nimic nu este mai frumos decât să vezi Mureşul repede curgând şi purtând cu el atâtea poveşti ale copilăriilor şi ale istoriei.

Nu este uşor să ne luăm rămas bun nici de la miresmele copilăriei, ale pitei încropite din făină, maia, apă caldă, drojdie şi sare, pe tăvi de fier unse cu puţin ulei şi coapte în cuptor de cărămidă, cum erau cele făcute de ţigani, tradiţie veche de 100 de ani.

Îţi doresc să ai mereu parte de oameni încropiţi din aceleaşi reţete autentice ca ale pitei tale, Căline! Oameni buni, omenoşi, care să ştie să respecte tradiţiile şi lucrul bine făcut. Cum s-ar spune altfel? Oamenii buni ca Pita de Sântimbru!

Îţi doresc să te bucuri de familia ta frumoasă, să duci tradiţia românească în toate cotloanele lumii şi oriunde vom merge să simţim miresmele pâinii frământate de mamele noastre acasă!