Liviana Tane este inițiatoarea unei serii de proiecte educative de mare impact: The Writing School, SmartSchooling sau Ocolul Lumii în 100 de cărți. A lucrat o viață în televiziune, începând la Realitatea TV ca reporter de noapte. A parcurs apoi toți pașii, de la editor până la coordonator de proiecte speciale, până a ajuns să conducă redacția de știri a primei televiziuni de știri din România. A fost parte din școala de televiziune care era, la vremea aceea, Realitatea TV. A învățat meserie și în Atlanta, chiar la CNN, locul în care s-a născut magia știrilor de televiziune 24/7.
S-a mutat la Digi24, de unde a plecat în 2013 ca să creeze școala de jurnalism pentru femei ca partener în proiectul MediaFem. De altfel, interesul pentru educație a fost mereu o preocupare constantă pentru ea, la fel ca și antreprenoriatul. Așa a creat SmartSchooling, o inițiativă menită să-i ajute pe copii și adolescenți să-și transforme pasiunile în oportunități de carieră.
După demisia din televiziune și-a propus să își construiască o carieră în jurul numelui ei, să nu mai depindă de o instituție. Așa a fondat The Writing School, cu care ține cursuri de storytelling, travel writing și professional writing. De fapt, face exact ceea ce îi place: citește, scrie pe blogul ei, călătorește și îi învață și pe alții chestiile astea.
De un an a demarat și Ocolul Lumii în 100 de cărți, sau The Writing Journey. I-a găsit un loc sub umbrela SmartSchooling, merge în școli și le vorbește copiilor cu pasiune despre pasiuni.

O zi la ”birou”. Foto: Liviana Tane
SmartSchooling – prietenul sistemului de educație
Ce m-a surprins cel mai tare și de-asta am început și proiectul SmartSchooling: faptul că nu ne spune nimeni, niciodată (ne dăm noi seama, mai târziu, când ajungem la 40 de ani, ca mine), că e ok să nu știi și să n-ai răspunsuri la orice. E ok să n-ai viața definită de la 16 ani și să nu știi exact ce te așteaptă. E ok să încerci, să cauți mereu. Caută, prietene, caută unde te mulțumește pe tine, nu unde-ți spune mama, sau unde spune societatea, sau unde spune școala. Unde simți tu că ești fericit, acolo te duci să cauți.
SmartSchooling este pentru adolescenți, în special, și pentru tineri în general. La întâlnirile cu ei, Liviana le vorbește despre opțiuni, despre cum să îndrăznească să-și transforme pasiunile în carieră. Nu schimbă sistemul, nici nu construiește școli. Este un proiect care îi ajută pe adolescenți să privească viața cu ochii lor, să înțeleagă că destinul nu e prestabilit. Că e ok să nu știe în ce direcție se îndreaptă atâta timp cât știu că au opțiuni.
Mie mi se pare că sistemul de învățământ din România este ca un copac care crește strâmb și mai vine așa, câte un SmartSchooling, câte o inițiativă privată să se pună proptele și să-l mai ajute să se îndrepte un pic. Dar el își vede de crescutul lui, acolo, nu e ca și când smulgem copacul și plantăm altul în loc. Treaba asta e: să ajuți sistemul să se îndrepte și să rămână în picioare.
Ocolul Lumii în 100 de cărți
Acum un an a conceput un nou proiect: Ocolul Lumii în 100 de cărți. Liviana Tane își alege un scriitor și/sau o carte și pornește, pentru câteva zile, pe urmele lor prin Europa. A fost Hemingway în Paris, Saramago în Lisabona, Anne Frank în Amsterdam, Jane Austin în Londra… Are programul făcut până în decembrie, cu ceva idei și pentru 2019, și i se poate alătura oricine dorește să privească lumea cu alți ochi.
E momentul să fac ce vreau eu și ce-mi place mie. Și ce-mi place mie: îmi place să umblu prin lume și să citesc și să scriu. Așa s-a născut Ocolul Lumii în 100 de cărți. A fost un proiect egoist, ca să zic așa, dar care a ajuns să dăruiască mai mult decât mă așteptam.
O prietenă a invitat-o la Școala Altfel să le vorbească elevilor din clasa fiului ei dintr-a treia despre călătorii. Au fost atât de entuziasmați încât au început să le povestească și colegilor. Apoi au aflat alți părinți, alți profesori, alți prieteni și au început să o cheme pe la copiii lor pe la școli.
A vorbit cu copii de clasa întâi, cu adolescenți, cu studenți peste tot unde a fost invitată (inclusiv în alte localități). Sunt părinți și profesori care vin special la orele acestea, mesajul se adresează tuturor vârstelor.

În Paris, în cadrul proiectul Ocolul lumii în 100 de cărți, pe urmele lui Hemingway. Foto: Liviana Tane
Exercițiul de a citi, în sine, e sănătos ca atare. Trebuie să fie undeva un schimb. Hai să ne convingem cumva unul pe altul, să ne dăm o șansă și eu să testez gusturile tale și tu pe ale mele. E băiatul acesta deștept, Stephen King, care exact asta zice: citește orice! Dacă nu citești și prostii nu o să știi niciodată care sunt prostiile, nu o să ai punct de referință. Da, prieteni, citiți, de tot felul!
Mai nou, a aflat că i se spune ”Doamna cu cărțile”, dar Liviana Tane nu vorbește despre cărți ca la școală. De altfel, crede că și stilul ei informal și fără multe bariere și prețiozități o ajută să se apropie mai ușor de cei cu care se întâlnește și cărora le povestește despre prietenia ei cu cărțile.
Consideră că cele din programă îi plictisesc pe copii din două motive. În primul rând pentru că școala nu știe să le prezinte în așa fel încât să le stârnească interesul. Apoi pentru că ei le asociază cu un task venit de la școală și, în loc să transforme cititul în plăcere, o fac pentru că sunt obligați. Copiii nu mai citesc pentru bucuria textului, ci ca să aibă capacitatea de memorare și de redare mai târziu. Firește că n-o să le placă!
Ocolul Lumii în 100 de cărți e SmartSchooling
Cumva Ocolul Lumii în 100 de cărți a început să se decline în SmartSchooling, pentru că este tot despre opțiuni. Să știu că pot să fac lucruri care-mi plac e mai important decât să știu care mi-e direcția coerentă pentru tot restul vieții.
Cu tot caracterul strict personal, Ocolul Lumii în 100 de cărți a devenit rapid o componentă SmartSchooling și nu mai este doar despre cărți. Liviana își adaptează discursul la nivelul lor de înțelegere și de răbdare și la tipul de atenție primit. Pe cei foarte mici îi fascinează călătoriile, pozele și mersul cu avionul. Află și despre alte meserii, sunt scoși din clișeele doctor/avocat/profesor. Spre exemplu, cea de editor: nici nu au auzit de ea, dar oferă atâtea oportunități…

SmartSchooling. Foto: Liviana Tane
La clasele mai mari discursul se schimbă. Vorbește cu ei despre Hemingway, despre Orwell. Sau despre viață, în general, despre hărțuire, presiuni, carieră, treburi de adolescenți. Aici lucrurile devin mai complexe, personalitățile sunt în formare și au de multe ori impresia că adulții sunt inamicii numărul 1. Mai puțin Liviana, care știe să asculte și să vorbească în limba lor.
Ocolul lumii în 100 de cărți – un lux?
Există o diferență foarte mare între întrebările copiilor și ale adulților. De cele mai multe ori copiii sunt curioși să afle câte țări a văzut, câte cărți a citit, cum de reține atâtea lucruri… Uneori o întreabă de autorii lor preferați, pe care ea nu îi știe. Îi cer recomandări de cărți și de autori sau chiar vor să vină și ei cu Ocolul Lumii.
”Vreau și eu să vin! Nu luați și copii?” ”Ba da, dar uite, o să poți să faci și tu asta pe cont propriu când o să fii mare.” ”Vă promitem că peste zece ani o să mergem cu același avion!”
Adulții, în schimb, vor să afle cum își finanțează călătoriile, de unde atâția bani. Din cursurile ținute în cadrul ”The Writing School”, unde îi învață pe alții cum să scrie. Pentru călătorii nu cheltuiește mult, nu sunt deplasări de lux. Ca exemplu, biletul de avion dus-întors pentru Milano luat din timp a costat vreo 30 EUR, cazarea 30-40 EUR pe noapte… Sunt călătorii scurte, de 3-4 zile, pe care le putem face și noi dacă îndrăznim să gândim puțin altfel. Putem da un concediu de două săptămâni, în care doar lenevim și mâncăm, pe 5-6 city-break-uri de genul Ocolul Lumii prin orașele Europei. Alături de Liviana Tane sau pe cont propriu.
”Fii de partea mea”, de Mirela Retegan și Liviana Tane

Foto: Gáspár György
”Fii de partea mea – Mic tratat de suportare a hormonilor la adolescenți” e cartea gândită de Mirela Retegan și inspirată de experiența acesteia ca mamă de adolescentă. Pentru a se evita un dezechilibru era nevoie și de perspectiva adolescenților. Liviana Tane tocmai asta aduce, după multele ore petrecute alături de ei.
Din principiu se pleacă de la premisa că părintele și adolescentul sunt două tabere diferite. Și am spus: nu, hai să aducem toată povestea asta laolaltă. În loc să fim voci disparate, să fim două voci care spun același lucru, să fim niște urechi care se ascultă, să privim lucrurile din ambele perspective.
Cartea vorbește despre realități: uși trântite în nasul părinților, hormoni, nervi, presiuni la care sunt supuși adolescenții de familie și societate. Surprinde diferențele de mentalitate dintre generații fără a le pune în tabere diferite, ci doar schimbând unghiul. Recomand cartea asta cu, uitați, poate una dintre cele mai frumoase reacții primite de la o puștoaică de 12 ani: ”Acum ne știți toate secretele!”.
Lansarea cărții s-a făcut cu o piesă de teatru jucată la Teatrul Nottara de trupa de liceeni Acting Up alături de Marian Râlea, sub coordonarea lui George Lepădatu și a Dianei Mihăilă. Povestea a emoționat, jumătate de sală a plâns la piesa asta și și-a atins scopul. Părinții au venit cu copiii lor, adolescenții au venit cu plăcere la piesă și au plecat cu toții acasă cu multe întrebări.
Liviana Tane despre adolescenți și adulți
Ce face ca adolescenții să își deschidă sufletele în fața Livianei Tane? Tocmai faptul că ea îi ascultă! Fără nicio strategie, a înțeles că lumea lor în momentul acesta nu mai seamănă nici 20% cu ce știam noi la vârsta lor. Totul este diferit: presiunile, influențele, soluțiile, accesul la informație, felul în care se raportează ei unii la alții. Ei nu se mai joacă, ci se judecă de la vârste foarte mici.
Într-un fel interacționează cu noi, acasă, dar e cu totul altceva ce se întâmplă când au ieșit pe ușă. Nu putem să înțelegem felul în care interacționează la școală, cu restul lumii. Iar dacă refuzăm să vedem restul lumii… copiii au dreptate când spun că nu sunt înțeleși, că așa e!
Adulții chiar nu îi înțeleg, își asumă din start rolul greșit, atotștiutor de adulți. Dar eu nu cred nici în chestia asta cu ”să fii prieten cu copilul tău”. Copilul, când e în necaz, are nevoie să se raporteze la cineva care are zona asta de autoritate nealterată. El caută soluții, răspunsuri, la cineva care simte că poate să i le dea.
Tocmai de aceea adolescenții trebuie ascultați și înțeleși așa cum sunt ei, diferiți de noi. Dar trebuie să se și bazeze pe noi, fără să fim niște adulți blocați în gândirea noastră anacronică.
Exercițiul cel mai important pe care-l fac este să-i ascult. Eu cred că, de fapt, asta uităm: să-i ascultăm realmente! Nu ca să-i contrazicem, ci ca să-i înțelegem. Avem senzația că faptul că suntem mai în vârstă decât ei sau faptul că am fost, la rândul nostru, adolescenți acum 20 de ani ne califică pentru răspunsuri la toate problemele pe care le au ei acum. N-are nicio legătură, totul e schimbat! Dacă nu îl asculți, dacă nu ești atent, n-o să vină niciodată la tine și să-ți spună: am problema asta. Oricât de bună ar fi relația dintre tine și copilul tău!

În Lisabona, în cadrul proiectului Ocolul lumii în 100 de cărți, pe urmele lui Saramago. Foto: Liviana Tane
E plin de profesori mișto!
Ar trebui să se teamă profesorii de ”concurența” Livianei? Nu, chiar dacă într-o clasă, de față cu diriginta, copiii i-au propus să fie și ea diriginta lor. Ea are doar un alt fel de a comunica și nu este constrânsă de regulamente, vine cu un stil proaspăt care place tinerei generații.
Profesorii ar trebui să știe că Liviana Tane este profesoară ca structură (română-franceză) și că vede lucrurile și din perspectiva lor. Este exact la fel ca ei, poate doar mai puțin rutinată. Mulți dintre ei sunt plini de entuziasm, vor să facă lucrurile altfel pentru copiii lor, dar de foarte multe ori sistemul îi constrânge să intre într-o rutină. De multe ori școala îi descurajează.
Sunt atât de legați de mâini de tot felul de lucruri care țin de administrație, de birocrație, de reguli, încât de la un punct încolo unii ajung să-și piardă entuziasmul. Pot să înțeleg asta. Dar, pe de altă parte, am avut surpriza să întâlnesc atât de mulți profesori mișto care mi-au anulat propriile prejudecăți: credeam că nu mai sunt profesori de calitate în școlile din România sau că sunt foarte puțini. Oameni buni, e plin de profesori mișto! Plin, plin, plin, jur! Măcar pentru toți oamenii ăștia merită să avem mai multă încredere în școlile din România. Da, sigur, nu sunt toți geniali, nu sunt toți dedicați, nu sunt toți dăruiți. Dar sunt unii cărora poți să le pui copilul în brațe și să ai încredere că ți-l scot întreg din școală, n-am nicio îndoială.
Secretul vieții: să ne ascultăm! Pe ceilalți și pe noi.
Despre asta este vorba în SmartSchooling și în tot ce face Liviana Tane: să (te) asculți și să îndrăznești! De la un punct încolo nu mai este doar pentru copii și adolescenți.
Destupă-ți mintea, ascultă-l pe cel de lângă tine! Ascultă-te pe tine! Ești frustrat, nu-ți mai place job-ul, nu te mulțumește principiul pe care ți-l impune șeful… Ascultă-te pe tine! E ceva în neregulă – schimbă asta! De ce să rămâi sclavul unei chestii care te face nefericit? Fii fericit! Dă-ți voie, poți să faci orice! Dacă mâine se închide instituția și rămâi pe stradă e același lucru cu dacă mâine te-ai hotărât să-ți dai demisia. Ești în același punct, dar ai făcut-o pentru că așa ai vrut tu, nu pentru că ai fost forțat.
Cum ar sintetiza chiar ea, în câteva cuvinte, ceea ce face? Mă refer aici și la activitatea profesională, de îndrumător în scriitură, și la cea de voluntariat, de mentorat.
Trăiesc! Și îmi place să cred despre mine că ridic niște bariere. Cred că asta vreau să fac, de fapt: să ridic niște bariere care sunt puse acolo, artificial, în capetele noastre, ca adulți, și pe care noi, la rândul nostru, le punem ca presiune asupra copiilor noștri!
Lasă un răspuns
Tu ce părere ai?Lasă un comentariu!