Mihaela Bârsan

Copilăria sa a fost marcată de prezența unicei Andreea Marin, iar jocul ei preferat era “Surprize, surprize”. Gazda acestei emisiuni i-a hrănit visele și speranțele, astfel Mihaela Bârsan a purtat de timpuriu gândul că dorește să fie unul dintre oamenii care contribuie la schimbarea în bine a lumii precum a făcut cea pe care o idolatriza de la vârstă fragedă. În cazul său a fost vorba despre căutarea comorilor în lada de zestre a neamului nostru, pe care apoi să le facă cunoscute lumii întregi.

A descoperit odată cu trecerea vremii că misiunea sa este aceea de a căuta, de a selecta și apoi de a aduce în atenția publicului lucruri valoroase care s-ar fi pierdut sau nu ar fi fost puse la locul de cinste cuvenit.

Mihaela Bârsan și-a dat voie să se apropie de visul său și este prezentator de televiziune precum modelul de care a fost fascinată dintotdeauna. Moderează de mai bine de un deceniu emisiunea  folclorică ”Izvoare” unde a avut onoarea să colaboreze cu cei mai valoroși artiști.

Amintește de adevărate simboluri naționale: Sofia Vicoveanca, George Sîrbu, Ioan Cobîlă, Nicolae Furdui Iancu, Mariana Anghel, Grigore Leșe, Ștefan Hrușcă, Gheorghița Nicolae, Nicolae Botgros, Margareta Clipa și Viorica Macovei.

Cu cinci ani în urmă a inițiat o caravană a folclorului pentru a promova reintroducerea acestui patrimoniu viu în școlile din județul Suceava. Ulterior, a ajuns și în județele Maramureș și Botoșani. Dorește ca de la opțional să facă trecerea cât mai curând ca obiect de sine stătător în toate școlile din România.

Împreună cu Ministerul Culturii pentru a marca cei cinci ani de existență a proiectului 10 pentru folclor a dat naștere ”Atelierului Național de Folclor”. Mai multe detalii în rândurile de mai jos.

De unde provine pasiunea pentru folclor

Mihaela Bârsan s-a născut la granița dintre Bucovina și Regatul României, în localitatea Chilișeni, din comuna Udești, județul Suceava. Mihaela ne-o prezintă ca o zonă deosebit de frumoasă, „cu dealuri și păduri care au inspirat generații la rând să viseze frumos și apoi au mers la școală să își împlinească destinele.”

Comuna din care provine a primit denumirea de „sat cu oameni cuminți”, deoarece s-a făcut remarcată printr-un număr foarte mare de intelectuali: scriitori vestiți, medici celebri și avocați iluștri. Scriitorul Eusebiu Camilar, cel care între altele a scris și povestea celebră a Stejarului din Borzești, poeta Magda Isanos sau academicianul Haralambie Mihăescu sunt doar câteva dintre personalitățile de seamă cu care se mândresc.

Înainte de 1989, în localitatea sa frumoasă era o fanfară vestită. Din păcate, Mihaela nu a mai prins-o, dar cu ocazii diferite (sărbători, hramul satului) s-a păstrat obiceiul de a aduce una pentru a întreține atmosfera.

De aici și fascinația pe care o are pentru trombon, instrumentul său preferat chiar și în ziua de azi. Își amintește și acum cu drag de un vecin, nea’ Modest, fost dascăl la biserica din sat. În tinerețea sa cântase la acest instrument și îi povestea întâmplări de pe la cântările la care participase.

Pe mine aceste povești și legende mă fascinau și de multe ori preferam să ascult poveștile bătrânilor decât să mă joc cu alți copii de vârsta mea. Eram curioasă din fire și voiam să știu totul.

Cine sunt oamenii care i-au marcat existența

Deși a plecat la oraș să facă școală să își lărgească orizonturile, a păstrat naturalețea, bunătatea dusă până aproape de naivitate și buna cuviință a oamenilor de la țară, din rândul cărora provine. Mihaela Bârsan are o legătură foarte specială cu ceea ce ține de originile sale, cu obiceiurile și tradițiile din satul său, dar și cu oamenii speciali.

Celui care crede, orice îi este cu puțință. De are omul credință și cât un găunte de muștar, va putea muta munții din loc – învățătura mea preferată din cartea de căpătâi a omenirii: Biblia.

La toate acestea, adaugă credința puternică în Dumnezeu fără de care nu ar fi reușit nimic până acum. Dumnezeu lucrează prin oameni și crede că a avut grijă să-i aducă în calea sa atunci când a avut cea mai mare nevoie pe cei mai potriviți.

Sunt trei de Gheorghe, cei care au ajutat-o să devină omul de azi. Pomenește de Gheorghe Biholar, directorul televiziunii la care lucrează și în prezent, care i-a oferit șansa deschizându-i ușa și având încredere în potențialul său.

Amintește de maestrul Gheorghe Sîrbu, cel care i-a încredințat spectacolul la împlinirea celor 80 de ani de viață și de Gheorghe Saftiuc, care, deși a plecat dintre noi, a fost primul susținător al său și cel care a ajutat-o permanent în lumea artistică.

Eram obișnuită să îl văd în sala de spectacol, pe rândul 2, exact la mijloc: îmi creasem un obicei ca înainte de a păși în scenă, să îl caut cu privirea din culise, de după cortină. Cu toate că nu se mai află printre noi, mă gândesc la dumnealui ori de câte ori am ceva important de realizat și capăt curaj. Nu voi uita nicodată ceea ce a făcut pentru mine!

Folclorul – o nouă materie în școli?

Poate părea un obiectiv îndrăzneț, acela de a face posibil ca folclorul să fie introdus ca obiect de sine stătăror în școli, la fel ca matematica sau limba română. A pus atât de mult suflet în acest concept întrucât crede că este vorba doar de o chestiune de timp.

Încă de când a pornit la drum, s-a străduit să găsească argumentele cele mai bune pentru a convinge pe cei din jur de utilitatea reintroducerii folclorului în școli. Echipa inițială a fost formată din zece persoane, plus Ansamblul Artistic Profesionist ”Ciprian Porumbescu” din Suceava.

După cinci ani, Mihaela Bârsan are colegi din zece zone folclorice ale țării: Maramureșul istoric, Codrii Sătmarului, Ardeal, Banat, Ținutul Pădurenilor, Oltenia, Gorj, Basarabia, Moldova și Bucovina.

Cu toții au participat în proiect pe bază de voluntariat, fără să aibă pretenții la onorarii în cele aproape 70 de întâlniri spectacol susținute în perioada 2016-2020. În acești cinci ani am mers în fiecare an pe teren cu Ansamblul Artistic Profesionist ”Ciprian Porumbescu” din Suceava, apoi i-am avut alături ca invitați speciali pe membrii orchestrei ”Mugurelul” din Dorohoi, condusă de maestrul Marcel Dupu, pe Grigore Leșe și Orchestra Națională ”Valahia”, condusă de maestrul Marius Zorilă.

Anul acesta ar fi trebuit să ajungă la Soroca, în Republica Moldova, dar pandemia a amânat această deplasare. Își dorește ca acest proiect să cuprindă întreaga țară.

Mihaela Bârsan – organizator de evenimente

Dacă nu ajungea să predea folclorul, preda istorie pentru că a urmat cursurile Facultății de Istorie din Suceava. Însă, catedra sa este una extinsă, deoarece prin intermediul micilor ecrane intră în casele multor copii și tineri.

O găsim și pe scenă. Pune la dispoziția publicului toate resursele în fiecare spectacol sau festival pe care îl prezintă. Fiecare are o poveste unică, astfel e necesar să își ia timp pentru a-i da viață. Îi plac lucrurile duse la bun sfârșit în care își lasă imaginația să zburde.

Îi place să știe că are dreptul în a-și alege colaboratorii. Nu este omul care face compromisuri pentru niciun beneficiu material dacă nu are încredere oricât de cunoscuți ar fi unii artiști.

Colaborarea cu Ministerul Culturii a venit ca o încununare a celor 5 ani de activitate a proiectului ”10 pentru folclor”. Așa a apărut ”Atelierul Național de Folclor”, prin intermediul căruia a organizat 19 seminarii susținute de reprezentanții a 10 zone folclorice din țară. A dat naștere unei gale de premiere ”10 pentru folclor”, spectacol pe care l-a lansat online chiar de Ziua Bucovinei, pe 28 noiembrie, dată fiind situația pandemică.

Bucurii, tristeți sau provocări cu Mihaela Bârsan

Chiar anul acesta, în februarie, cineva mi-a forțat mâna să fac niște lucruri împotriva tuturor convingerilor profesionale și profesionale, însă cu riscul de a pierde totul am rămas fidelă principiilor mele. Când părea că mă zdruncin, de fapt am realizat că sunt pe picioarele mele și că m-am înfipt bine. Din asta am învățat că trebuie să faci întodeauna doar ceea ce este corect și vei cădea mereu în picioare, indiferent de oamenii care îți ies în cale.

Este omul care nu se abate de la propriile reguli și convingeri. Își cunoaște bine statutul, a muncit mult pentru a se lăsa înduplecată de lucruri sau acțiuni care îi pot păta imaginea pe care și-a format-o cu efort și sârguință. Nu-și permite să încalce valorile statornice primite în sânul familiei și dorește să aducă onoare locurilor de unde provine.

Cât despre tristețe, Mihaela Bârsan amintește de prieteniile care s-au finalizat din cauza trădărilor. Nu agreează oamenii care aleargă după lucruri superficiale și sunt în stare să le obțină uitând de cuvântul dat într-o prietenie. Nu se încadrează în acest tipar de oameni, astfel pleacă din relațiile nesănătoase care nu-i fac cinste.

În schimb, Dumnezeu a plătit-o pe alte părți cu vârf și îndesat. Cam tot la tot ceea ce a aderat, a ajuns. Și-a materializat toate visele și ele vorbesc în momentul de față. Se simte recunoscătoare pentru tot ceea ce i s-a întâmplat frumos, pentru mâna întinsă de Dumnezeu prin oamenii buni pe care i-a scos în cale.

1 răspunde
  1. ciuc mihai
    ciuc mihai says:

    Susțin și încurajez ideea d-nei MIHAELA BÎRSAN,aceea de a introduce în școli ca materie obligatorie de predare ,’Folclorul Romanesc’.Eu am absolvit liceul și sunt de părere că li se impune elevilor să învețe materii la un nivel mult prea aprofundat, să acumuleze cunoștințe de care nu o să aibă niciodată nevoie(în afară de cei care o să urmeze o școală superioară).Mult mai frumoasă ar fi școala dacă s-ar preda și/sau materii care să stimuleze tinerii pentru participarea la cursuri,care să facă plăcute orele de predare,cum ar fi ;folclorul Romanesc.artele plastice (pictură ,scluptură,iconografia…..)chiar și cursuri de bucătărie .

    Răspunde

Lasă un răspuns

Tu ce părere ai?
Lasă un comentariu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *