Articole

Aventurescu

Aventurescu este numele primului site dedicat vacanțelor pe cont propriu creat din pasiune pentru aventuri și călătorii. În spatele lui se află doi nomazi digitali, călători full time cu acte în regulă.  

 

Aventurescu este format dintr-un nume tradițional românesc, Ion-escu de exemplu și „aventură”. Iată cum aventura ar putea deveni un nume de familie pentru oricine este un împătimit al călătoriilor în întreaga lume.

Cine se află în spatele lui Aventurescu? Ei bine, un cuplu de oameni frumoși care se iubesc și fac în fiecare zi ceea ce le place: călătoresc în locuri minunate, fără griji, fără stres, fără termene limită.

Alina și Florin călătoresc împreună din 2009, iar din august 2015 a luat naștere Aventurescu. Deși amândoi au cochetat cu scrisul încă de pe băncile școlii, nu au aprofundat.

Când au început să călătorească, prietenii sau colegii de muncă au început să îi întrebe dacă nu cumva au câștigat la loto. Se gândeau că nimeni nu poate călători atât fără vreo moștenire.

Un câștig la jocurile de noroc era la fel de plauzibil. Niciunul nu se gândea că totul este doar foarte bine planificat și pus la punct din timp.

Povestind o dată, de mai multe ori până s-au plictisit, au ajuns la concluzia că ar fi bine să își facă un blog. Acolo ar putea scrie pe larg toți pașii urmați pentru vacanțe nemaipomenite.

Povestea lor a început acum aproape 10 ani și continuă să inspire oameni din toate colțurile țării.

Ne-am inspirat unul pe celălalt, am descoperit împreună pasiunea de a călători și ne-am dezvoltat tot împreună în direcția asta.

Este frumos, mai încape întrebare? Ce femeie nu și-ar dori să aibă parte de iubire și de călătorii în cele mai faimoase locuri ale lumii? Nu cred că există vreuna să zică pas.

 

 

Studiile nu au nimic în comun cu pasiunea

Alina a învățat limba germană la școală după standardele din Germania, iar asta a făcut-o să îndrăgească limba. La maturitate i-au adus primul job full time.

Ca studii are două facultăți: Management în Agroturism, în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, respectiv Științe Economice, la Titu Maiorescu.

A doua facultate i-a adus un domeniu de bază unde s-a și angajat: domeniul financiar, apoi contabilitate.

Astfel a câștigat banii cu care a plecat în primele sale vacanțe, iar printre primele orașe a fost unul german, Stuttgart.

Florin a fost pasionat de mic de calculatoare și tehnologie. Pasiunea sa îl ținea nopțile treaz la calculator, iar temele rămâneau pe ultimul loc.

A învățat singur web design, programare și într-un final UX Design. Astfel și-a făcut site-ul singur. Așa a apărut Aventurescu. Are și o diplomă în Drept de la Universitatea Spiru Haret, dar nu i-a folosit deloc.

Programul lejer pe care îl avea i-a permis să aibă un job la o firmă de web design unde a învățat multe, a prins experiență și a făcut bani de buzunar.

Aventurescu

Trăsături potrivite pentru travel blogging

Alina este un scorpion născut în 1987 în Berceni, București. Florin este un taur născut în 1985 în Rahova, București.

Ambii au crescut în cartiere mai dure din București, unde a fost nevoie să fie puternici pentru a supraviețui. Au învățat să se descurce și asta i-a ajutat când au ajuns în noi culturi.

Dacă Alina este o optimistă convinsă, plină de voie bună și de poftă de râs, Florin este un încăpățânat și perseverent. Alina se bucură de lucrurile mici, iar Florin își atinge scopurile și duce lucrurile la bun sfârșit.

Atât de diferiți la caracter, dar aceste trăsături i-au ajutat mult în noul stil de viață. Datorită acestora au ajuns oameni liberi, călători, oameni care apreciază viața simplă.

Exact așa cum este ea de fapt.

Aventurescu

Satul lui Popeye, Malta

Scânteia aventurii

August 2016. Vacanță în Algarve, Portugalia. Aventurescu era mic, dar creștea pe zi ce trece. Aducea câțiva bănuți, dar nu destul încât să își lase joburile full time pentru el.

Deși în vacanță nu s-au ocupat deloc de site, când s-au întors și au verificat, o mulțime de oameni vizitaseră site-ul. Exista interes și era unul foarte mare!

La doar două zile după ce s-au întors acasă, Alina și-a dat demisia, iar peste o lună lucra full time pentru Aventurescu.

Poate la început a crezut că s-a aruncat cu capul înainte, dar în timp a realizat că era cea mai bună decizie pe care o putea lua.

Peste un an Florin i-a urmat exemplul, devenind amândoi freelanceri. Acum lucrează de oriunde au o masă cu două scaune și internet bun. Libertatea este cuvântul de bază al noii lor vieți.

Un sfat pe care l-am putea da celor din jur este să-și urmeze visul și instinctul, dar să nu înlăture rațiunea cu totul.

Nomazi digitali

Cine nu și-ar dori să poată călători în întreaga lume cu puțini bani și să nu mai lucreze de la birou în fiecare zi?

Termenul de digital nomad a început să se răspândească din ce în ce mai mult în lume și freelancerii își doresc să ajungă la acest nivel.

A fi nomad digital înseamnă să nu ai o locație stabilă, ci să călătorești și să lucrezi la distanță cu oameni din orice țară dorești.

Este un vis al freelancerilor – să lucreze de pe plaje însorite… Profilul lor social să arate de parcă ar fi în vacanță în fiecare zi.

Aventurescu

Corfu

Deși pare atât de glamorous și nemaipomenit, începutul poate fi dificil dacă nu ai un venit minim lunar sau măcar niște economii din care poți trăi o perioadă.

 

 

Direcții în travel blogging

Un om pe care ambii îl admiră foarte mult este Johnny Ward de la Onestep4ward.com. Stilul lui îi inspiră și își doresc să îl însușească atunci când vor deveni celebri.

Viața lui îi fascinează: călătorii în întreaga lume, un domiciliu stabil în Thailanda, cazări și restaurante de top.

De asemenea, organizează tururi în zone mai puțin turistice precum Afganistan, acțiuni caritabile și chiar vacanțe de lux pentru mama sa.

Dorințele lor sunt ca la nivel de societate să deschidă ochii oamenilor pentru a înțelege că pot vizita locuri frumoase și cu puțini bani.

Noi știm sigur că prin călătorii oamenii devin mai buni, mai înțelepți, mai deschiși la minte, dar trebuie ca toți s-o vadă.

Călătoriile fac oamenii mai înțelepți, mai răbdători, mai toleranți și mai deschiși la minte. Alte culturi ne pot da lecții de viață pe care stând într-un singur loc nu le vom primi niciodată.

Călătorind, vedem și alte culturi, vedem cum se comportă oamenii în alte țări și aducem și noi ce e mai bun acasă, atât în comportament, în mentalitate, cât și în ce privește micile activități din viața de zi cu zi, precum o rețetă nouă sau un obicei neobișnuit, cum ar fi, de pildă, obiceiul de a savura cafeaua la sfârșit de săptămână timp de două ore, cum o fac grecii.

În plan personal, au obținut ce își doreau, adică timp liber pentru ei înșiși, călătorii, proiecte personale, odihnă. Blogul le lasă libertatea de a-și face programul cum vor, când vor.

 

 

Cea mai mare realizare

La 30 si ceva de ani, cea mai mare realizare este, în mod evident, Aventurescu. Le-a oferit tot ce își doreau: venit stabil, job plăcut, birou portabil, program de lucru flexibil, bucuria de a ajuta o mulțime de oameni.

Ni se umple inima de bucurie când primim mesaje de la cititorii care, la întoarcerea dintr-o vacanță reușită, ne mulțumesc pentru ponturi.

În anul 2017 Aventurescu a câștigat premiul de cel mai popular blog de travel la eTravel Awards 2017. În 2016 a fost nominalizat la categoria „Best bloggers projects”.

Pe lângă călătorii, Alinei îi place mult să citească mai ales despre călătorii sau despre diferite locuri din lume. Asta o inspiră.

Florin are o pasiune pentru agricultură, în special grădinărit. Vrea să înceapă un proiect nou: un solar îngropat în care să își cultive propria hrană. Ceea ce nu poate fi decât mai sănătos decât orice găsim în magazine.

 

Planuri de viitor

Alina vorbește despre planul de a merge în Islanda unde nu au reușit să ajungă până acum. Preferă să nu își mai facă multe planuri de care nu se pot ține.

Unul, maxim două planuri sunt suficiente și relativ ușor de atins. De asemenea, ambii vor să facă mai multă mișcare.

Un sfat pentru oricine dorește să se apuce de blogging: menținerea calității informației, verificarea informației din mai multe surse sau experiența personală, iubirea și respectarea limbii române.

Iar dacă la toate astea se adaugă și pasiune, și perseverență, fără de care nu se poate ieși în față, atunci succesul este garantat.

A scrie despre călătorii sau locuri de vizitat în general nu este un lucru ușor. Eu, recunosc că nu pot face asta. Mi se termină inspirația când vine vorba să scriu despre un loc unde am fost.

Aventurescu

South Beach, Miami, 1 ianuarie 2019

Este extraordinar că oamenii aceștia au preluat un stil de viață din USA trăindu-l în mod autentic. Mai mult, cât de altruiști pot fi dacă oferă „secretele” oricui fără să ceară ceva în schimb?

Libertatea aduce cu ea o mare putere de organizare, prioritizare și planificare a vieții personale. Nu este chiar ușor să îți faci programul singur. Nici să te ții de treabă când apa cristalină a oceanului te cheamă să înoți.

Felicitări Aventurescu pentru toată munca depusă!

 

Sursa Foto: Facebook Aventurescu

Claudiu Tănăselia

Se spune că Universul este infinit. Ceva ce în întregime nu poate fi cucerit. Poate și din acest motiv, Mihai Eminescu spunea în poezia Luceafărul că ”oamenii sunt muște de o zi”. Ceea ce pentru unii pare imposibil, însă, pentru Claudiu Tănăselia e o adevărată provocare. Doctor în fizică din 2013 (în cadrul Universității Babeș-Bolyai), acesta încearcă să dezlege măcar o parte din tainele spațiului cosmic.

 

Pe site-ul său, Claudiu publică știri cu tot ceea ce se petrece în afara atmosferei terestre. Totul doar din plăcere. Se rezumă doar la informații care pot fi dovedite științific și nu ezită niciodată să răspundă la întrebările cititorilor.

Site-ul nu poate fi accesat în prezent, acesta fiind într-o restructurare majoră, dar articolele pot fi găsite și pe pagina de facebook cu același nume.

Claudiu Tănăselia este de asemenea un important colaborator al revistei „Știință și Tehnică”, cea mai veche și singura publicație de știință din România tipărită în prezent.

 

Inspirat de vorbele lui John F. Kennedy

Pasiunea sa pentru spațiul cosmic a început din copilărie, cu desenele de pe coperta revistei Anticipația. O contribuție importantă au mai avut-o benzile desenate, dar și serialele SF, printre care și Star Trek.

Sunt o persoană curioasă și tot ce fac pornește din curiozitate. Lumea reală este cu mult mai fascinantă decât cea imaginară și spațiul cosmic oferă foarte multe lucruri interesante, complexe și entuziasmante.

„Nu facem asta pentru că e ușor, ci tocmai pentru că este greu”, este deviza lansată de John F. Kennedy atunci când și-a propus să trimită astronauți americani pe lună.

Citatul fostului președinte al SUA l-a inspirat pe Claudiu, pentru că îmbină hobby-ul său cu activitatea de bază, aceea de fizician la Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică din Cluj-Napoca. Aici se ocupă cu dezvoltarea de metode și realizarea de analize în domeniul spectrometriei de masă.

Claudiu Tănăselia

Foto: Facebook Claudiu Tănăselia

A vizitat NASA, locul de unde Neil Armstrong și Buzz Aldrin au plecat pe Lună

Acum 10 ani, Claudiu Tănăselia a vizitat cea mai importantă agenție spațială din lume. Bineînțeles, este vorba de NASA, despre care tot el ne spune că poate fi vizitată de oricine. Doritorii au nevoie de un bilet, iar pentru un tur mai detaliat, este necesară o programare online cu câteva săptămâni în avans. Vizita din 2009 a fost și unul dintre motivele lansării site-ului parsec.ro, despre care am vorbit mai sus.

Odată deschis subiectul NASA, nu puteam să nu-l întreb pe Claudiu și despre Stația Spațială Internațională. Am aflat, astfel, că acolo au loc două categorii de activități:

  1. Astronauții învață să trăiască pe orbită în condiții de imponderabilitate, studiind în același timp efectul acestor condiții asupra corpului uman.
  2. Aceștia folosesc condițiile existente acolo pentru a derula experimente care nu ar fi posibile pe Pământ.

Un echipaj complet este format în prezent din șase astronauți, care petrec pe orbită aproximativ șase luni. La fiecare trei luni, echipajul este înlocuit. Trei coboară pe Pământ și alți trei le iau locul. Sunt echipaje mixte, formate în principal din americani și ruși, dar și din canadieni, europeni sau japonezi.

În viitor, s-ar putea ca numărul celor prezenți pe orbită să crească, dacă partenerii privați ai NASA vor reuși să lanseze astronauți în mod regulat. În prezent, capsulele Soyuz au doar trei locuri disponibile, în timp ce vehiculele Dragon (SpaceX) și Starliner CST-100 (Boeing) vor putea lansa câte șapte astronauți.

Claudiu Tănăselia

Aparatură din interiorul NASA/ Foto: Facebook  Claudiu Tănăselia

 

Despre viața extraterestră și colonizarea planetei Marte

Ajungem și la partea cea mai interesantă. Există viață pe alte planete? Claudiu Tănăselia vine aici cu o teorie foarte interesantă.

Viața continuă să ne surprindă și aici pe Pământ, prin mecanismele ei de supraviețuire în cele mai ostile medii. Ne putem aștepta la orice, dar eu sper ca în următorii ani să găsim „ceva” pe Marte. Viață la nivel microscopic, cel mult. Dacă nu viață, măcar urme ale existenței vieții în trecutul planetei. Ce mă îngrijorează, însă, este paradoxul lui Fermi: dacă există alte forme de viață inteligentă în Univers, unde sunt ele?

Până la descoperirea vieții extraterestre, omenirea își propune să colonizeze planeta Marte. Sunt șanse ca primii oameni să ajungă acolo până în 2050.

Claudiu ne atrage, însă, atenția că Marte nu e deloc o planetă prietenoasă. Drumul până acolo durează aproximativ șase luni, iar lipsa oxigenului și presiunea extrem de scăzută ne-ar transforma în ținte pentru radiațiile cosmice.

Primele orașe marțiene, care vor fi în peșteri sau în module artificiale, nu vor apărea mai devreme de 2100. Dar eu sper ca Luna să devină în următoarele decenii al optulea continent și să avem prezență umană permanentă acolo, așa cum avem astăzi în Antarctica sau pe orbită, unde e mereu un echipaj prezent fără întrerupere din 2000 și până astăzi.

Suntem în siguranță în acest moment pe Pământ? Înainte de a ne vorbi despre pericolele care vin din spațiu, Claudiu își îndreaptă atenția către unele activități de pe planeta noastră, care afectează mediul înconjurător. Felul în care sunt depozitate deșeurile este cea mai gravă problemă pe care o semnalează.

 

Claudiu Tănăselia: „Asteroidul care ne ia planeta în vizor trebuie să fie cunoscut cu mulți ani înainte”

Iată și principala amenințare din afara planetei. Impactul cu un asteroid. Nu știm când și unde ne va lovi, dar avem certitudinea că la un moment dat se va întâmpla.

Din fericire, tehnologia din prezent ne oferă posibilitatea de a ne apăra. Două dintre soluții ar fi devierea cu o folie strălucitoare sau bombardarea cu o armă nucleară.

Pentru ca devierea cu o folie strălucitoare să fie eficientă, trebuie ca asteroidul care ne ia planeta în vizor să fie cunoscut cu mulți ani înainte, decenii chiar. Presiunea luminii acționează lent, în timp, este un proces de durată și destul de costisitor. Bombardarea cu o armă nucleară ar putea fi o soluție pe termen mai scurt, mă gândesc la un orizont de timp de câțiva ani. Dar încă nu s-au făcut mai mult decât simulări, nu avem astfel de teste efectuate pe asteroizi reali, deci nu știm exact ce efect va avea mai exact bombardarea acestuia. Suprafața unui asteroid poate fi diferită de modelele matematice pe care le avem astăzi la dispoziție.

Pagubele pe care le poate provoca o coliziune sunt influențate de mai mulți factori: masa asteroidului, dimensiunea sa, densitatea (dacă e pietros sau feros), unghiul sub care intră în atmosferă, viteza acestuia și locul unde va lovi (apă sau uscat).

Pământul este bombardat zilnic cu meteoriți (de mici dimensiuni). Din cauză că mare parte din planetă este acoperită de ape sau pentru că suprafața locuită este extrem de scăzută ca procent din suprafața uscatului, majoritatea acestora nu sunt recuperați sau identificați niciodată. Sunt catalogați în prezent 60.500 de meteoriți și doar o parte din aceștia au ajuns în laboratoare, pentru studii amănunțite.

 

Mineritul spațial

Asteroizii pot fi, însă, și o resursă valoroasă. S-ar putea găsi apă și diferite metale în ei. Tocmai de aceea, țări precum SUA, China și Rusia analizează posibilitatea de a face minerit în viitor.

Încă nu este o activitate care să aducă un profit imediat, așa că nimeni nu investește masiv în așa ceva. După ce costurile lansării spre orbită vor scădea, după ce vom avea o infrastructură pusă la punct în spațiul dintre Pământ și Lună (spațiul cis-lunar), cu lansări de rutină și depozite orbitale de combustibil, baze selenare permanente (așa cum avem acum în Antarctica), abia atunci ne vom putea gândi serios la exploatarea comercială a asteroizilor.

Cât despre implicarea României în cercetarea spațiului cosmic, trebuie să știm, în primul rând, că Agenția Spațială Română este membră a Agenției Spațiale Europene. Contribuțiile financiare nu sunt impresionante, pentru că fiecare stat cotizează în funcție de PIB, dar acest parteneriat aduce țara noastră într-un club select.

Avem acces la cercetarea spațială europeană și chiar la experimentele de pe Stația Spațială Internațională.

În finalul acestui material, pentru a ne face să îndrăgim și mai mult știința, Claudiu Tănăselia ne-a mai răspuns la câteva curiozități.

Claudiu Tănăselia

Claudiu Tănăselia la NASA/ Foto: Facebook  Claudiu Tănăselia

Cum arată NASA din interior:

„La Johnson Space Center m-a impresionat racheta Saturn V expusă într-un hangar special, enormitatea motoarelor și a rachetei în sine, dar și vizita în fostul centru de control al misiunilor Apollo, unde am călcat pe aceeași mochetă pe care au pășit și cei care au orchestrat și derulat aselenizările. A fost o adevărată experiență spirituală.

La Kennedy Space Center, anul trecut, m-a impresionat naveta spațială Atlantis, expusă într-un muzeu în toată frumusețea sa. Mi-am adus aminte cum îi urmăream ultimele lansări cu sufletul la gură și nu-mi venea să cred că sunt în fața unui vehicul care a zburat de 33 de ori în spațiu, care a costat 200 de miliarde de dolari și care putea atinge o viteză maximă de aproape 30,000 km/h. Navetele spațiale sunt adevărate minuni moderne, fiind cele mai complexe vehicule construite vreodată.

La Huntsville este expusă a treia și ultima rachetă Saturn V, dar și alte echipamente care nu au mai fost folosite în spațiu sau care erau doar folosite pentru teste. Acolo, cel mai mult m-a impresionat un model la scară 1:1 a unei rachete Saturn V expusă vertical, pentru că așa se vede cel mai bine dimensiunea colosală a rachetei, care nu poate fi surprinsă de nici o fotografie sau nici chiar de priveliște cu o astfel de rachetă expusă orizontal.

Credeți-mă, o rachetă Saturn V sau o navetă spațială sunt cele mai spectaculoase lucruri create de mâna omului pe care le puteți vedea vreodată.”

 

Dovezi ale Aselenizării din 1969:

”Au fost aduse sute de kilograme de roci lunare, care au ajuns în mai multe laboratoare de pe Pământ și au fost studiate de oameni de știință. A contesta aselenizarea înseamnă a crede că toată comunitatea științifică este parte a unei conspirații.

URSS nu a contestat-o niciodată, ba chiar au avut o sondă pe orbita Lunii exact în momentul în care Neil Armstrong și Buzz Aldrin făceau primii pași acolo.

Au existat șașe aselenizări, de ce ar falsifica cineva de șase ori acest lucru? În programul Apollo au fost implicați zeci de mii de cetățeni americani, îmi este greu să cred că un număr atât de mare de oameni ar fi putut păstra un astfel de secret atât de mult timp.

Există pe Lună o oglindă instalată de astronauți, oglindă spre care oricine de pe Pământ poate îndrepta un laser și verifica cu mâna lui distanța Pământ-Lună (dacă are un laser suficient de puternic). Recentele misiuni americane, japoneze sau chinezești au fotografiat suprafața Lunii la detalii suficient de clare încât să fie vizibile urmele și echipamentele lăsate în urmă de astronauții americani.”

 

Despre cheltuielile unei lansări:

”Sunt de ordinul miliardelor, dar chiar și așa, sunt cheltuieli infime dacă le comparăm cu cheltuielile pe care le facem pentru a ne înarma. Trimiterea unui echipaj în spațiu este o activitate extrem de complexă, de la selecție și antrenament și până la lansare, iar astronauții sunt doar vârful iceberg-ului.

Sunt mii, zeci de mii de oameni implicați într-o misiune spațială. Niciodată lansarea unei rachete nu va fi o activitate de rutină. Sunt foarte mult lucruri care pot merge prost și care pot duce la pierderi de vieți omenești.

Cât privește sondele, ele au fost mereu apogeul miniaturizării, deci vorbim de tehnică de vârf, iar acest lucru costă, atât bani, cât și timp pentru a fi dezvoltată, integrată, lansată și operată în condiții vitrege, fie că vorbim de orbită, Lună, Marte sau spațiul interplanetar.

NASA, agenția spațială cel mai serios finanțată, nu trece de 0.5% din PIB-ul american, în timp ce în Europa, cetățeanul obișnuit contribuie prin taxele sale cu doar 10 euro/an la costurile pe care le implică explorarea spațiului cosmic.”

 

De ce nu mai sunt trimiși oamenii pe lună sau în alte locuri îndepărtate:

”Programul Apollo, care a culminat cu prima aselenizare din 1969, a avut loc într-o perioadă în care două sisteme politice trebuiau să-și dovedească una alteia (și propriilor cetățeni) superioritatea. O cursă spre Lună a fost atunci un bun mijloc de a-și măsura nivelul de competențe tehnice.

Costă destul de mult să trimitem oameni pe Lună sau pe Marte (încă nici nu avem tehnologia necesară pentru Marte) iar câștigurile imediate, în afară de imagine, sunt destul de puține.

Bugetul NASA, raportat la PIB, a fost cel mai mare în timpul războiului rece, iar suportul publicului a fost pe măsură. După aventura selenară, au venit reduceri de buget și o relaxare a susținerii publicului, motiv pentru care agențiile spațiale guvernamentale și-au concentrat atenția pe misiuni pe orbita Pământului sau trimiterea de sonde spre alte lumi.”

 

Un exercițiu de imaginație. Călătoria spre alte galaxii:

”Sondele noastre Voyager abia dacă au pipăit granițele sistemului solar. Zborul interstelar sau intergalactic este de domeniului SF-ului, va trebui să posedăm noi metode de propulsie înainte de a ne gândi acolo.

Dar cu siguranță navele intergalactice vor fi uriașe, de mărimea unui oraș modern, pentru a putea permite unui zbor de lungă durată să fie sustenabil.”

Laurențiu Mihai se dezvoltă pe sine în timp ce oferă educație financiară. Îi învață pe români cum să își administreze mai bine finanțele și în ce să investească pentru a avea un randament cât mai mare. Săgetător ambițios și sociabil, cu aventura în sânge, dornic mereu să fie alături de prieteni şi familie şi să dezvolte lucruri măreţe, Laurențiu caută mereu să facă mai multe lucruri și mai bine.

 

De aici şi toată multitudinea de proiecte în care este implicat şi care îi ocupă tot timpul. Printre altele – agenţia The Pharmacy, cursurile Laboratorul de Online, blogurile laurentiumihai.ro şi 1cartepesaptamana.ro, sau aplicația wolfbudget.ro.

Este o persoană organizată, care pune pasiune în tot ceea ce face. Câteodată se plictiseşte repede şi poate de aici şi toate activităţile diverse care îi oferă mereu lucruri noi de învăţat.

 

Marketingul și finanțele fac casă bună

După o facultate şi un master în contabilitate, Laurențiu Mihai a dezvoltat o agenţie de marketing online (The Pharmacy) şi un curs de marketing online (Laboratorul de Online). Este pasionat de marketing şi finanţe şi crede că cele două domenii se leagă foarte bine între ele.

În alte țări se pune mult accent pe educație financiară, lucru care la noi este încă necunoscut. Cine vrea să afle mai multe, se documentează rapid online sau citește cărți în engleză.

După ce și-a satisfăcut el personal nevoia de informație și cultură, Laurențiu Mihai a decis să dea înapoi cunoștințele sale, prin articole de specialitate pe blog sau prin cursuri. Pe site cel puțin, vorbește despre bani în toate formele: cum se fac banii, moduri de economisire și mai ales moduri de investire pentru a-i înmulți. Scopul? O lume mai bună, oameni informați corect și complet conștienți de oportunități înainte de a lua o decizie.

 

Scrisul și cifrele se îmbină în blogging despre educație financiară

Încă din școală, Laurențiu a fost pasionat de cifre și matematică. În acea perioadă însă, nu îi plăcea să scrie sau nu știa că poate scrie chiar despre ceea ce îl interesează. 

Nu mi-a plăcut să scriu poveşti sau eseuri, însă în momentul în care mi-am descoperit pasiunea pentru educaţie financiară (un loc unde matematica are un cuvânt important de spus) am zis că trebuie să fac asta.

Este minunat când un om descoperă ce îi place să facă în fiecare zi, iar munca se transformă în plăcere. Este un lucru de dorit pentru noi toți, dar puțini ajungem să facem în fiecare zi ceea ce adorăm. Mai bine de atât este când calea aleasă de un om aduce o iluminare în viața altor oameni.

În cazul lui Laurențiu, a fost blogul său, care crește treptat și care a ajuns în acest moment să fie citit de aproape 190.000 de oameni. Astăzi, Laurențiu Mihai este un nume de referință pentru educație financiară în România, mai ales în domeniul bloggingului despre investiții. 

A început cu articole pentru tineri și studenţi, iar acum scrie pentru aproape toate vârstele. Cititorii săi au între 25 şi 44 de ani. Cel mai bucuros este când aude că tinerii aleg să facă schimbări la nivel de finanţe personale, la cea mai potrivită vârstă.

 

De la provocările finanțelor personale la oportunitatea investițiilor

Laurențiu îmi arată cum românii, salariații în particular, au probleme în gestionarea propriului buget, de cele mai multe ori constituit doar din salariu. Nu pentru că suma ar fi prea mică, ci pentru că nivelul cheltuielilor este prea mare. 

Vestea bună este că, cel puțin în ultimii 6 ani și jumătate de când scrie pe blog, simte că cititorii săi au evoluat de la problema că ei nu pot economisi sau că nu au bani la faptul că au economisit şi că au nevoie de cunoştinţe cu privire la investiţii.

Despre investiții însă, există o mulțime de idei preconcepute: sunt accesibile doar celor bogați, jocurile sunt deja făcute, a înființa o firmă este greu și nu oricine reușește, puțini oameni dau lovitura și ajung bogați. 

Au fost multe momente frumoase legate de activitate. Dacă vorbesc despre blog, cred că momentele în care primeam zeci de mesaje când postam un articol mai controversat sau momentele în care eram salutat şi oprit pe stradă de oameni care îmi citesc constant articolele. Este o plăcere să aud persoane care au aplicat ce au învăţat. Înseamnă că ceea ce am făcut este un lucru bun şi nu vreau să mă opresc.

 

Banii vorbesc în fiecare zi

Pe blogul său, Laurențiu Mihai furnizează informații publicului și prin intermediul unei serii de podcasturi numite simplu și la subiect: Banii vorbesc. Acesta este un tip de transmisiune în format audio în timpul căreia aduce diferiți invitați care au ceva de spus despre bani. 

Există un public în continuă mişcare şi apreciază foarte mult conţinutul audio. Emisiunile audio de tip podcast au prins notorietate în România şi cred că există public pentru acest tip de emisiune. Ne bucurăm să vedem că pe iTunes suntem numărul 1 la categoria de Business în România, ceea ce ne oferă o încredere că ceea ce facem noi este apreciat.

Laurențiu Mihai educație financiară

Cărțile audio sunt apreciate de publicul larg și sunt ideale pentru cei care vor să afle informații noi atunci când conduc sau așteaptă la vreo coadă. De aceea podcastul le vine în ajutor. 

Emisiunea audio Banii Vorbesc a fost lansată acum 2 ani, imediat vom intra în cel de-al treilea sezon, la propunerea lui Sorin şi Andreea Amzu. Chiar mă bucur că am acceptat. După zeci de episoade şi invitaţi speciali, suntem convinşi că am adus un plus de educaţie financiară în casele românilor.

 

Lectura este un obicei care în timp schimbă vieți

Educația financiară se învață din cărți, de la oameni care au reușit să-și facă viața mai bună pe cale legală. Toate ideile, principiile, sfaturile trebuie aplicate în viața reală.

Laurențiu Mihai le recomandă tuturor tinerilor din România să citească mult şi să încerce să aplice ceea ce învaţă. Cele 3 cărţi de educaţie financiară absolut necesare:

  • Tată bogat, tată sărac. Educația financiară în familie de Robert T. Kiyosaki
  • Milionarul de lânga noi – Thomas J. Stanley, William D. Danko
  • Banii: Stăpânește jocul de Tony Robbins

Îmi plac cărţile mai tehnice: dezvoltare personală, antreprenoriat, management şi marketing. Îmi place să citesc cărţi care să mă ajute pe partea profesională şi de aceea caut cărţi doar în această direcţie. Când am fost mic mi-au plăcut cărţile fantastice – Harry Potter a fost preferata mea.

Tocmai pentru a arăta pasiunea pentru cărți și importanța lor, Laurențiu a lansat o rubrică intitulată „O recenzie pe săptămână”. Tot anul 2017, a reușit să se țină de acest proiect. Ce rămâne însă este faptul că lectura și recomandările sunt gazde bune pentru toți cei care îi trec pragul virtual al blogului. 

Important este să oferi cele mai importante idei învăţate din carte şi să laşi loc cititorului să descopere mai multe.

 

Laurențiu Mihai: „Nu sunt coach, dar îmi place să ofer cât mai multe sfaturi (totul gratuit)”

Trainer a ajuns în urmă cu aproape 10 ani, când a ținut primele prezentări în cadrul organizaţiei AIESEC. Pentru Laurențiu, AIESEC este locul ideal pentru studenţi să se dezvolte şi să treacă peste anumite bariere emoţionale.

Informațiile deținute sunt transmise celor interesați prin cursuri. Laboratorul de Online numără astăzi 6 ani, 60 ediții, peste 800 de participanţi şi peste 900 de ore de training.

Laurențiu Mihai educație financiară

Principiile după care Laurențiu Mihai își ghidează viața sunt simple:

  1. Dacă faci ce îţi place, atunci nu înseamnă că lucrezi şi nici că te vei plictisi. Vreau să merg mereu cu drag la birou şi să fac lucruri care îmi plac.
  2. Diversificare – îmi place să mă implic în mai multe proiecte şi să învăţ cât mai multe lucruri noi
  3. Mereu oferă calitate, iar calitatea se va întoarce spre tine. Mereu vreau să încerc să ofer cel mai bun la ora respectivă.
  4. Oferă şi vei primi. Multe lucruri am oferit gratuit/voluntariat, dar pot spune că am şi primit multe.
  5. Banii sunt importanţi şi trebuie să ştim să-i administrăm, dar mai importantă este sănătatea, familia şi prieteniile de calitate.

 

Educația financiară – proiect de țară

Pe lângă aplicarea principiilor la nivel individual, educația financiară trebuie luată în calcul la nivel național. Mai ales de la vârste fragede. Trebuie să ținem cont de faptul că avem venituri, cheltuieli, impozite, taxe, economii, planuri strategice pe termen lung. Dacă reuşim să le administrăm cum trebuie, viaţa noastră va fi mai liniştită şi fericită.

Educaţia financiară ne ajută să fim mai organizaţi, să gândim pe termen lung. Astfel o să avem o gândire pragmatică şi realistă. Dacă aplicăm aceste 3 lucruri în relaţia cu banii, atunci le vom aplica în toate relaţiile pe care le avem. Important este să încercăm să ne cunoaştem stilul, să avem o evidenţă clară asupra banilor noştri. Trebuie să ştim care sunt clasele de cheltuieli şi unde cheltuim noi cel mai mult. Apoi să încercăm să găsim mijloace de venituri suplimentare dacă este nevoie, să economisim şi să ne pregătim pe termen lung.

Laurențiu Mihai cel puțin va rămâne întotdeauna dedicat acestui demers. Va prezenta în continuare pe blog tot ce știe despre finanțe, de asemenea va lansa aplicația de administrare finanţe wolfbudget.ro. 

A investit timp, răbdare și mai ales bani în propriul intelect, iar acum oferă altora ce a învățat. O mai mare dovadă de altruism intelectual în societatea contemporană nu cred că găsim. 

Crede cu tărie că poate pune umărul la o societate mai educată, măcar pe nișa lui. Pune pasiune și entuziasm în ceea ce face și asta poate deveni molipsitor, dar mai ales incurabil. 

Laurențiu Mihai educație financiară

Ruxandra Micu Gourmandelle

Pentru cei dornici de o schimbare la nivel culinar sau de adoptarea unui nou stil de viață, Ruxandra Micu, blogger gourmandelle.com a găsit soluția ideală, izvorâtă inițial dintr-un simplu hobby: un program personalizat în funcție de preferințele și nevoile fiecărui utilizator, sub forma unui plan de masă.

 

La nici 30 de ani, tânăra bloggeriță Ruxandra Micu, cu studii de arhitectură la bază, a reușit să pătrundă pe o nișă exclusivistă, aceea a vegetarienilor. Ideea i-a venit în urma numeroaselor cereri primite pe blog, iar punerea în practică a fost un pas natural, având în vedere că ea este o gurmandă, dar, în același timp, și o „bucătăreasă” pasionată.

 

De la arhitectură la marketing online și blog, Ruxandra Micu a reușit să-și urmeze pasiunea pentru alimentație sănătoasă

La prima vedere, alegerile profesionale ale bloggeriței Ruxandra Micu pot părea derutante. Dacă însă te gândești bine și pui informațiile cap la cap, îți dai seama că totul se leagă. Nu degeaba, Gourmandelle a ajuns să fie cunoscut inclusiv în America.

A început prin a fi studentă la Arhitectură, însă după numai primul semestru și-a dat seama că viitorul în acest domeniu nu-i va fi tocmai pe plac și că, evident, nu-l va face cu pasiune. Așa că propunerea venită la scurt timp de a lucra în web design a fost o oportunitate de a testa și alte lucruri.

Nu regret că am urmat facultatea de arhitectură. Mi-a cizelat gustul și mi-a format ochiul pentru ceea ce înseamnă un design bun. Astfel, încă din primii ani de facultate, am început să mă îndrept ușor către design grafic și web, ceea ce fac și acum însă integrat cu tot ceea ce ține de marketing online. 

Deocamdată cel puțin, această trecere s-a dovedit benefică pentru Ruxandra, mai ales că, spune ea, toate experiențele au ajutat-o să realizeze ceea ce are azi, dar și să evolueze ca om și profesionist.

Mi-am găsit astfel drumul, iubesc ceea ce fac și îmi face foarte multă plăcere să învăț zilnic lucruri noi despre acest domeniu. Este un proces continuu de învățare deoarece lucrurile se schimbă zilnic în mediul online. Mă bucur că arhitectura mi-a deschis astfel drumul către marketing online și blogging, pentru că dacă aș fi urmat probabil o facultate în domeniu, cred că ar fi făcut în așa fel încât să îmi absoarbă toată pasiunea. 

 

Blogul a venit odată cu schimbarea stilului de viață

În urmă cu 7 ani, atunci când a lansat Gourmandelle, Ruxandra nu se gândea la succesul de azi. Scopul ei a fost acela de a ajuta cât mai mulți oameni să mânânce sănătos, arătându-le și o altă latură a alimentației, mesele cu mai puțină carne sau deloc. În plus, blogul se distingea și prin faptul că toate rețetele erau făcute și testate de ea însăși.

Îmi place să mănânc! Sunt o gurmandă, îmi place la nebunie să gătesc și cred că este o pasiune moștenită oarecum din familie. Ambii părinți gătesc foarte bine. Mama are un stil mai clasic, iar tatălui meu îi place să inoveze, să încerce arome și combinații noi. Eu am luat un pic de la fiecare și mi-am format propriul stil de a găti. Gătesc de când eram mică, însă pasiunea a luat forma blogului abia acum câțiva ani când am ales să adopt un stil de viață sănătos și să renunț la carne. Am vrut să îmi creez un fel de „jurnal online” unde să adun rețetele mele și să le arăt tuturor că se poate mânca excelent și vegetarian. 

 

De la pasiune la business a fost doar un pas

Ruxandra nu și-a propus neapărat să facă din blogul ei un business în adevăratul sens al cuvântului. A vrut doar să schimbe, atât cât putea, mentalitatea oamenilor și a vrut să arate că se poate trăi și renunțând parțial sau total la carne.

Dar, mai ales, a vrut să demonstreze că un regim alimentar vegetarian nu înseamnă automat și o înfometare continuă. Faptul că în foarte scurt timp s-a ivit posibilitatea de a dezvolta o afacere, nu a făcut-o pe Ruxandra decât să se bucure de acest parcurs.

Am pornit pe o platformă gratuită – Blogspot – și l-am ținut așa, cred că vreo 2-3 ani. Apoi am decis să îl duc la următorul nivel și l-am mutat pe domeniu propriu. Acea perioadă a coincis și cu interesul meu pentru marketing online, și practic blogul meu a fost spațiul de testare în acest domeniu. Abia de aproximativ 2 ani am lansat și aplicatia web de planuri de masă și blogul a devenit și afacere, însă pasiunea a rămas, și scopul meu este același – acela de a ajuta cât mai mulți oameni să adopte o alimentație sănătoasă. 

 

Plan meals cu rețete sănătoase, economice și testate

Ideea lansării unei aplicații de planuri de masă i-a venit bloggeriței după mai multe cereri primite pe site. Majoritatea cititorilor își doreau planuri de masă personalizate pentru diete raw, vegane, pescetariane, low FODMA, clean eating sau macrobiotice.

S-a gândit să-și facă munca mai ușoară, să automatizeze aceste planuri care în mod normal îi luau câte 4 ore. În urma unei investiții de 15.000 de euro, Ruxandra Micu a creat aplicația web ce poartă denumirea de Meal Plans.

Procesul se face automat, instantaneu după efectuarea comenzii, iar planul de masă poate fi vizualizat și customizat în contul fiecărui client. Se pot seta obiective personale, precum slăbit, creșterea masei musculare, evitarea alimentelor procesate etc,  iar rețetele vor fi alese corespunzător.

Ruxandra Micu Gourmandelle

Lunar, Ruxandra adaugă sute de rețete noi în baza de date pentru a oferi rețete noi clienților recurenți. Aplicația are o interfață prietenoasă, cu un tur virtual la început care îi arată utilizatorului cum să folosească toate funcțiile aplicației. Planurile de masă pot fi printate, la fel și listele de cumpărături care sunt generate automat pe perioada aleasă. 

Aplicația se adresează tuturor persoanelor care doresc să mănânce mai sănătos, cu mai puțină carne, să se organizeze mai bine și să nu mai piardă timp și bani la cumpărături. Știind din timp ce trebuie să mănânci într-o săptămână, având rețete special alese pentru nevoile tale și lista de cumpărături, îți este mult mai ușor să îți pregătești mesele, fără stres.

 

România, piața pe care Ruxandra Micu își dorește să o cucerească

Ce și-a propus Ruxandra să facă pe viitor cu acest program? Să-l dezvolte, sau mai bine zis, să-l facă interesant și îndrăgit și pentru publicul român. Pentru că, oricât de ciudat ar părea, românii nu sunt încă foarte familiarizați cu această aplicație.

În România încă nu s-a dezvoltat atât de bine acest trend al planificării meselor și eventual a pregătirii lor în avans pentru a economisi timp și pentru a evita astfel să mâncăm alimente nesănătoase dar rapide. Ruxandra Micu este determinată să schimbe acest lucru.

Cu puțină organizare, nu numai că putem să mâncăm mai bine, mai sănătos, dar economisim și timp și bani. Au început să se vadă semnele și la noi. Românii sunt din ce în ce mai interesați de ce înseamnă un stil de viață sănătos. Au început să realizeze că alimentația bogată în carne și alimente procesate nu este sănătoasă și se îndreaptă către slow-food și diete bogate în vegetale. Schimbarea este uriașă comparând cu ce era acum 5-6 ani când am pornit blogul. Era o ciudățenie să fii vegetarian în acea perioadă, acum însă comunitatea crește, iar asta nu poate decât să mă bucure

Tânăra plănuiește extinderea serviciilor pe care le oferă. Următorii pași sunt o continuare firească a ceea ce a construit: o aplicație de mobil pentru Meal Planner și o secțiune de membership pentru blog care va oferi resurse utile (video-uri, interviuri cu specialiști, eBooks, ghiduri, tutoriale, vouchere). 

Nu degeaba, Ruxandra Micu a ajuns cu Gourmandelle în multe case de peste ocean. Avem așadar toate motivele ca și noi în România să îi ascultăm vocea virtuală! 

sursă foto: arhivă personală

Adina Banea Reprobable

Când pasiunea pentru scris se îmbină cu hobby’ul pentru fashion, chiar se poate naște ceva frumos. Adina Banea este blogger, colaborator la Catchy.ro, în speță Tango Magazine, de câțiva ani și creativul din spatele brandului personal Reprobable. Personalitate efervescentă, Adina își pune foarte bine amprenta personalității în scris. O cunoști cu ochii, citind-o, poți avea senzația că ți-e prietenă de-o viață, iar boemia ce transpare din fiecare rând te lasă să visezi cu ochii larg deschiși la o altfel de lume. O lume mai caldă și mai înțeleaptă, primitoare, unde trăiesc oameni minunați, frumoși în suflet.

 

În același timp, prin creațiile sale vestimentare pentru Reprobable, în tandem și ele cu personalitatea despre care vorbeam un pic mai sus, Adina a atras atenția specialiștilor de nișă din domeniul fashion, în special datorita abordării unui stil fresh și curajos, ce o caracterizează se pare, fiind vizibil în aproape tot ceea ce întreprinde.

 

În loc de intro

Născută în zodia Pești, Adina Banea are o latură sensibilă extrem de puternică, completată de o dualitate permanentă, în sens pozitiv, firește, care inspiră. Ea spune despre sine că…

Sangvinicul mă îmbracă într-un superficial selfiest, colericul îmi reproşează ambiţia ascunsă de un timp pe după colţ, melancolicul mă gândeşte şi mă protejează impunându-mi reguli ale societăţii pe care ador să le încalc însă în particular, iar flegmaticul m-ajută să-mi adun doar oameni frumoși prin jur. Tot eu.. Trăiesc iubind. Neiubind doar aș respira prin viață. Iubesc iubirea și-mi place s-o așez în versuri cu rimă fericită… Sunt Adina Banea și-mi place numele meu. (preluare catchy.ro).

Adina Banea este o femeie cu o siluetă de clepsidră, cu un păr blond creț și rebel, din care ies doi ochi de un căprui ca de pisică. La prima vedere, ai zice că este o adolescentă timidă, îmbrăcată toată în trup și straie de adult. Când o auzi vorbind însă, cu încredere și argument întotdeauna, cu pasiune și convingere, te poți întreba de nu cumva e tocmai pe dos.

Controversată, intrigantă, visătoare, copilăroasă și matură totodată, Adina Banea este exemplul viu al faptului că opusul poate supraviețui o viață alături cu opusul său, iar uneori, uite că…da, se-ntâmplă să trăiască pașnic chiar și în același corp.

….sensibilă, cuminte, sociabilă, iertătoare, pupăcioasă, blândă, caldă, înţelegătoare, posesivă, cheltuitoare, prietenă, plângăcioasă, timidă, ruşinoasă, corectă… obiectivă, statornică, conservatoare, flușturatică, bătăioasă pentru cauze străine, încăpăţânată, extrovertită într-un introvertism prezent și el, visătoare şi melancolică.

 

Scriind și povestind viața

Precum o mare parte dintre noi, și Adina a urmat o facultate ce nu i-a fost deloc pe plac, nici prea utilă de altfel. Nu are nicio legătură cu pasiunile de-o viață, ori cu activitățile ce-i sunt cotidiene astăzi.

Am terminat inițial Facultatea de Drept, deși dorința mea a fost să devin actriță. Din păcate, ori din fericire…n-aș ști să spun exact nici astăzi, am picat la teatru la ultima probă, am încercat măcar, nu? Tot e ceva, decât să fi rămas cu frustrarea că n-am depus niciun efort pentru a-mi împlini visul copilăriei…dar nu a fost să-mi fie, categoric. Am studiat apoi Psihologia, din plăcere, un domeniu cu adevărat interesant, zic, însă nu am mers până la capăt și cu licența. Mi-am dorit să cunosc și nu să practic.

Încă de mică, Adina Banea a avut o pasiune pentru scris. Și-a dorit dintotdeauna să se facă auzită, iar scrisul i-a fost alături de când se știe. Inițial îi conferea un atu în plus față de colegi la școală, o făcea să se simtă special. Mai târziu, scrisul a ajutat-o să-și găsească un job în mass-media. În sfârșit avea un spațiu al ei în marea blogosferă.

adina-banea.ro rămâne însă locul unde se exprimă cel mai liber. Scrie fără limite sau îngrădiri, scrie despre orice, doar despre banal mai niciodată. O visătoare care meditează mereu are sub lupă orice aspect al vieții și, de cele mai multe ori, observațiile, ideile, concluziile sale în legătură cu o întâmplare, un om, ori o situație, se transformă în articole care-ți devin cumva indispensabile. La final, te declari cucerit.

Mai pot adăuga că nu am avut niciodată un stil literar, curat, ușor citibil, ci mai degrabă întotdeauna m-am regăsit într-un stil aparte, cu multe paranteze, full de informații noi, cu explicații peste explicații, pentru a fi convinsă că percepția celui ce citește este conformă cu ceea ce am și dorit eu să transmit. În genere, mă apucam să scriu ceva serios însă mereu ajungeam să o-nchei întortocheat. Iar asta se întâmplă și astăzi, probabil și pentru că îmi place să las gândurile să curgă, pentru că interpretez situația, analizez scriind experiența, toate acestea întâmplându-se live, dacă pot să mă exprim așa, și iată-mă cum pot! Eu întreb, eu răspund, tot eu trăiesc emoția, încercând să ți-o transmit empatic mai departe. Blogul meu este în fapt un soi de jurnal al adultului, un adult asumat căci totul se desfășoară în mod public, totodată vei întrezări aici etapele dezvoltării mele, etape de tranziție dar și de evoluție. Cu sinceritare spun că nu am crezut, de fapt nu am sperat-cred c-ar fi mai corect spus, că va prinde atât de bine stilul meu deschis, direct și transparent, unde totul este exprimat simplu, fără adăugiri de vocabular pompos, iar asta și pentru că tot ceea ce povestesc eu acolo, repet, nu reprezintă extraordinarul ”ci normalul”. Probabil că era însă nevoie și de oameni simpli care să scrie simplu gânduri și nu scenarii. Zic și eu…

Blogul Adinei este plin de culoare, de imprevizibil, de aliniere față de tipare care se sparg în fiecare zi. O personalitate care adună însușiri de la patru membri, un întreg care se vrea unitar. Sunt deja 3 ani de când adina-banea.ro se situează în top 10 cele mai influente bloguri, la categoria relații de cuplu, top realizat de revista Bizz în colaborare cu ZeList.

 

Emoția recunoașterii publice

Adina le-a scris celor de la Catchy.ro povestea ei, cine este și de ce și-ar dori o colaborare jurnalistică cu platforma lor online. Încă din prima săptămână de colaborare a fost apreciată de public, ceea ce a motivat-o să pună și mai mult suflet în fiecare articol.

Atunci am trăit cu recunoștință, spun și acum, pentru prima dată, emoția recunoașterii publice. Foarte emoționant. M-am topit efectiv de fericire.

Ce poate fi mai frumos ori mai benefic pentru un introvertit, decât poate să simtă acceptare, ori recunoaștere pentru principiile sale de viață, ajunse la maturitate, exprimate suficient de citibil și destul de jucăuș cât să formeze o comunitate de oameni buni și frumoși suflește! Când gândurile colorate, aparent fără vreo noimă, ajung să fie apreciate, atunci o persoană introvertă poate ajunge să strălucească. Poate uita astfel introvertul sinelui transformându-l în opusul lui, nu este-așa? Tot atunci poate simți că da, a venit și ziua asumării publice. Este momentul să întâlnească lumea.

Adina Banea Reprobable

Adina Banea, despre definiția femeii: Feminină, dar puternică prin noroc de înțelegere măcar pe alocuri, de gândire masculină… ăsta-i un aspect important și cred eu că asigură și o longevitate în relația de cuplu. Mai apoi, ea femeia, trebuie să aiba sexappeal. Genetic, nu forțat. În aceeasi măsură, trebuie să știe să se îmbrace… și nu modern neapărat, ci cu haine ce i se potrivesc și care vorbesc în culori sau stil despre personalitatea ei. Asortezi haine nu trendului neapărat, ci personalității tale. Ea, femeia, mai trebuie să se confunde cu un miros, să-și găsească parfumul ce o reprezintă, să-și aibă parfumul care o descrie.

 

Reprobable – țesătură de croit cuvinte împletite

Exprimarea prin scris a fost mereu o descătușare de idei, de forță. De aici până la a transpune în imagini, în materiale de croit cuvintele, a fost doar un pas. Reprobable este brandul, Closet13 este platforma de unde pot fi achiziționate piesele create.

Reprobable a făcut din artă modă și spune așa: “Ești mereu cine te îmbraci. Și punct.” Reprobable are suflet de copil… Totodată, te întreabă simplu, dar poate să-ți răspundă complicat. Reprobable mai este ușor de abordat, credibil, curat, cinstit și… liber. Cu asta trebuia să-ncep, de fapt. Cu faptul că Reprobable iubește libertatea. Iremediabil. Și tocmai de aceea nu ți-o va îngrădi vreodată, și tocmai de aceea nu are limite în a te încuraja să îți dezvolți o semnătură proprie în ceea ce-ți privește stilul personal vestimentar.

Adina Banea se inspiră din propriile experiențe, din tot ce vede nou în jurul său. Fiecare colecție reprezintă o lecție de viață, o lecție pe care a primit-o astăzi și pe care vrea să o ofere lumii întregi. O lecție egal un moment, plus o emoție. Și un concept nou pe piață, aș mai adăuga.

 

De unde numele – ori de ce REPROBABLE?

Vedem în jur mulți oameni cu trend, dar nu prea observăm și oameni cu personalitate, nu ți se pare și ție astfel? Nu ți se-ntâmplă să remarci oameni ce nu-și poartă cu mândrie Eul, ci care mai degrabă își dezvoltă public o imagine de învelit la suprafață un Ego trist și vanitos? Ce fac acești oameni? Păi ei dezvoltă multiple personalități, ei își ascund astfel personalitatea proprie. Și cum se-ntâmplă acest lucru? Prin neîncredere în sine, ori prin dorința de a impresiona, no matter what… Prin dorința de a impresiona alți oameni însă, și nu în primul rând pe sine însuși. Hainele însă te povestesc, nu ai ce face. Hainele spun despre cine ești. Nu despre cine vrei să fii; ești mereu cine te îmbraci. Și punct. De aceea “Reprobable”. În acest punct a apărut primul meu gând vizavi de acest concept.

Hainele Adinei par simple, dar uneori o mânecă sau un tiv, un fermoar sau o glugă te pot uimi. Banalul întâlnește neobișnuitul și atunci povestea e creată. O poveste în care oricine se poate regăsi. O lecție de viață.

Hainele Adinei sunt create pentru viață, pentru un cotidian aparte, al oamenilor care zâmbesc cu suflet și nu doar din ochi, al oamenilor ce-și îmbracă personalitatea și nu trendul. Al celor ce se îmbracă pentru sine și nu pentru un Ego.

Adina Banea Reprobable

Adina Banea și recunoașterea internațională

Am ideea asta că totul se rezumă la iubire, totul este iubire și suntem toți capabili să creăm și să oferim. Sunt un boem înnăscut, cred în iubire și atât. Cred în prințul din poveste, cu asta am spus tot ce era de spus, nu-i așa? Mie mi-a existat și îmi există încă.

Adina Banea este convinsă că și Reprobable, puiul ei cel mai mic, alături de alte branduri de designer românești, ajută la schimbarea imaginii României. Designerii români încep să fie din ce în ce mai apreciati peste hotare. Pe plan internațional România este deja percepută ca fiind o țară ce are multe de oferit, are oameni talentați în primul rând, și nu doar peisaje ce-ți taie răsuflarea.

Cea mai mare bogăție o reprezintă sufletul, mereu spun asta. Bogăția o reprezentăm noi, oamenii, cu tot ceea ce putem face noi mai frumos și mai bun pentru a evolua ciclic. Și Adina Banea este un exemplu în acest sens, fiind remarcată nu doar pe parte de blogging, dar și mai mult pe parte de design vestimentar, apoi ca femeie-antreprenor. A dezvoltat personal singura platformă de tip Concept Store din România, Closet13, unde a adunat cei mai buni designeri ai momentului, din toate colțurile lumii.

 

Briefing de final

În 2017, prima colecție Reprobable a intrat deja printre cei mai inovatori fashionisti ai momentului. S-a înscris printre pionierii designului vestimentar – această recunoaștere venind, nici mai mult nici mai puțin, decât din partea Not Just A Label, unde brandul se află listat în statut de Black Sheep, din primele luni de viață.

A fi Black Sheep NJAL înseamnă recunoașterea faptului că ești cumva cu adevărat un brand inovativ. Pionier în design vestimentar, un brand cu șanse reale de evoluție rapidă, sigură.

Anul 2018 a venit și el cu un trofeu nou. În speță, Reprobable a câștigat Silver A’Design Award 2017-2018, Fashion&Garment Category, iar Adina a primit Premiul de Excelență la cea mai influentă competiție globală din domeniul fashion.

În urma prezentării portofoliului personal Patriciei Field, stilistul serialului iubit de toate femeile existente pe această planetă, Sex and the City, s-a creat o colaborare frumoasă între brandurile celor două artiste – o colecție capsulă împreună, colecție ce îmbină creațiile a două stiluri vestimentare diametral opuse. Vom vedea curând și rezultatul, din ce am văzut eu personal mai din culise, ssshht! Da, urmeaza probabil cel mai important moment al carierei sale. Ținem pumnii!

 

Fericirea e un lucru mărunt! Final de poveste, by Adina Banea

Fericirea este un lucru negândit, nu-i un țel. Când ești mic și ești întrebat „ce vrei să te faci când vei fi mare?” (într-o paranteză așa, uram întrebarea asta copil fiind) nu spui „fericit vreau să fiu și-atât!”, deși asta îți dorești în subconștient, probabil.

Fericirea este cel mai important lucru pentru fiecare dintre noi în parte, este sentimentul de preaplin spre care tindem toți.

Însă mereu avem îndoieli, nu suntem niciodată cu adevărat siguri că l-am ajuns sau că-l simțim cu adevărat.

Asta se-ntâmplă, cred, din cauză că facem confuzii între sentimentul de bucurie, care este al momentului, cu sentimentul de stare de bine și împlinire sufletească, care este simțibil pe termen lung, însă.

Fericirea este un lucru mărunt, da, pentru că nu o conștientizăm când ne este, iar dacă o trăim, o trecem în segmentul de banal al nostru cotidian și nu-i realizăm astfel importanța, decât poate prin lipsă la un moment dat, dacă o pierdem pe parcurs.

Fericirea nu este despre tine în relație cu mine, nici despre mine în comparație cu prietenul cel mai bun: este de sine stătătoare, personală.

Cea mai fericită experiență sau…lecție, da, a fost aceea că visele chiar îți pot deveni realitate. Trebuie numa’ să le interpretezi în sensul potrivit. Să le vezi în acea lumină care le trebuie lor pentru a străluci.

Și nu în ultimul rând, iubirea.

Spunem ‘nu’ de câte ori nu ne convine să spunem ‘da’. În iubire nu minţi, nu accepţi, nu compromiţi.

În iubire iubeşti, iar dacă iubeşti spui ‘da’ atunci când ţi-e drag să spui ‘da’, chiar şi numa’ de dragul lui câteodată; spui ‘da’, când te-ntreabă dacă ai chef să mănânci seminţe şi să priveşti Steaua-Dinamo cu el împreună, în vreo seară de meci important între echipe.

Dar spui ‘nu’ când simţi că ai compromite un principiu important de cuplu în care tu crezi cu tărie că vă e funcţional.

Atunci nu mai spui un ‘da’ de dragul lui, pentru că un compromis va duce la altul şi tot mereu la încă unul în plus.

Un meci important, se-ntâmpla rar!! Un compromis se-ntâmplă des, odată ce l-ai acceptat pe primul, garantez.

Ooops! O prejudecată?!!Sper că nu, nu, și nu-chiar nu mă reprezintă.

Și da, iubesc. Iubesc enorm de când mă știu. Iubesc oamenii, iubesc viața, iubesc copiii. Pe al meu cel mai tare, firește. Și îmi iubesc soțul. Atât de tare, încât simt că mă doare uneori. Ea, fericirea mea. Căci și ea îmi trăiește permanent. Îmi suflă și-mi răsuflă fiecare minut din viață.

Adrian Cutinov, scriitor de cuvinte destinate celor cu un dram de emoție

Cuvintele ne duc în locuri pe care nu ni le-am fi imaginat niciodată, stârnesc gânduri și idei, aprind pasiuni efemere, sau pot dărâma munți. Cuvintele evocă deopotrivă sensibilitate și tărie, dragoste și ură, alinare și durere. Despre arta de a imortaliza gânduri, despre cărți și oameni cu scriitorul Adrian Cutinov. 

 

Arta de a ilustra în cuvinte

Adrian Cutinov și-a descoperit singur talentul de a pune pe foi cuvinte care să ajungă la sufletul și inimile celor ce îl citesc. Deși nu cunoaște printre cei apropiați persoane care să-i împărtășească această înclinație și fără a urma o tradiție de familie în acest sens, crede totuși că diversitatea și comportamentul celor din jurul său l-au ajutat să observe anumite realități pe care să le poată transpune ulterior în scris.

A moștenit iubirea pentru cărți de la părinții săi, în perioada copilăriei văzându-i pe aceștia destul de des cu o carte în mână. Este foarte important ca un copil să crească înconjurat de cărți, și nu de ecranele televizoarelor. Asta, bineinteles, dacă părinții vor să-i insufle această dragoste.

Scrie din pură pasiune, exteriorizându-și nevoia de a se exprima prin acest tip de artă. Cred că face acest lucru cum nu se poate mai bine. Plin de modestie, afirmă că i se pare ciudat să se numească scriitor, acest apelativ fiind rezervat numelor mari din literatură: Marin Preda, Mircea Eliade, Eugen Barbu și alții.

De multe ori îmi este jenă să mă autodenumesc scriitor. Consider că umerii mei nu sunt suficienți de dezvoltați pentru a susține greutatea unei astfel de etichete. Sunt mai degrabă un om care încearcă să exprime frânturi din gânduri și suflet într-un mod vizibil, și anume pe hârtie.

În activitatea sa de autor a fost influențat mult de filozofie și în special de cea orientală, dar mai ales de oameni. Își alege cu grijă subiectele inspirându-se din poveștile lor, din speranțele și dezamăgirile acestora, ilustrând totul prin cele mai frumoase cuvinte posibile.

Mă inspiră oamenii. Cu poveștile lor. Cu speranțele și dezamăgirile trăite. Mă inspiră frumusețea unei femei. Mă inspiră soarele de primăvară. Mă inspiră toți cei care au devenit mari plecând de la nimic. Mă inspiră fuga dupa himere a oamenilor. Mă inspiră lacrimile de fericire a celor care-și cladesc visele.

Nu împărtășește părerea artiștilor ce afirmă că talentul se naște exclusiv prin muncă. Talentul este o precondiție a oricărui lucru măreț. Cât de mult sau cât de puțin talent ai și cum îl gestionezi, asta o faci singur ca scriitor. Munca îl șlefuiește. Îl adâncește. Îi dă o direcție. Îl înfrumusețează. Dar fără talent, este puțin probabil să poți deveni un scriitor bun.

La fel cum nu poți deveni un dansator de excepție dacă ești afon și nu simți muzica în sânge. Ritmul. Acolo este secretul. Hemingway spunea: “Pastrează-ți tenacitatea. Nu-ți pierde ritmul”

 

Atunci când scrisul devine pasiune 

Deși are deja două cărți publicate și un blog extrem de popular printre cititori, Adrian Cutinov afirmă că se află încă la început de drum.

Le recomandă celor ce își doresc cu ardoare ca prin cuvintele lor să lase urme adânci in sufletul cititorului, să scrie foarte mult până își vor deprinde un anumit stil. Să citeasca tot ceea ce le cade în mână, cărți bine scrise și cărți nu foarte bine scrise. Să înțeleagă motivația unui anumit scriitor de a trata un subiect și unde anume vrea acesta să ducă cititorul.

Fiecare carte este o dimensiune aparte, iar dacă scriitorul este mare, citind-o vei face parte din acel loc. Dacă scriitorul este extraordinar, nici nu vei realiza când s-a produs translația și ai ajuns in lumea lui.

Citind cât mai mult, cel care dorește să devină un maestru în arta cuvintelor va întelege că sunt scriitori atât de profunzi încât este nevoie să citești multe alte cărți inainte de a te apuca să-i studiezi pe aceștia. Altfel nu-i vei putea întelege.

Pentru a ajunge la publicul interesat de cărți este nevoie însă de promovare. Altfel nu există nicio șansă. Mai ales la noi în țară. Adrian Cutinov nu crede să fi vazut niciodată o promovare a vreunei carți la TV. Probabil, cu zeci de ani în urmă erau agenții guvernamentale specializate în promovarea autorilor români, căci limba unui popor este un izvor important al acestuia.

Așadar o persoana pasionată de scris va trebui să se promoveze pe banii săi.

Eu sunt sigur că dacă ar mai trăi încă ascuns pe undeva marele Oscar Wilde și ar scrie o carte sub un alt nume, deci o carte foarte bine scrisă, nu ar fi citită de nimeni fără o promovare adecvată.

 

De ce iubim femeile ?

Femeia și sufletul feminin sunt subiecte tratate atent atât în cele două cărți publicate de Adrian Cutinov cât și în articolele pe care scriitorul le postează zilnic pe blog-ul personal.

Vede femeia ca fiind un mister și consideră că dacă lucrurile ar sta diferit bărbatul s-ar plictisi și nu ar mai face tot posibilul să-i intre în grații. Sufletul feminin poate fi intuit, nu înțeles. A înțelege implică mintea. A intui implică inima.

De asemenea este convins de faptul că mulți bărbați ar putea ști ce vor partenerele lor cu adevărat dacă ar fi atenți la gesturile și la privirea acestora. Limbajul corporal este mult mai elocvent în cazul unei femei decât în cazul unui bărbat.

Adrian ne răspunde cel mai bine la întrebarea de ce iubim femeile citând dintr-un articol publicat pe blogul său:

Atunci când ne dorim să vorbim mai mult cu ele, ne par atât de inabordabile…!

Ne par perfecte atunci când le vedem îmbrăcate în rochițele frumos colorate în acele nuanțe ciudat de fermecătoare și ale căror denumiri noi nu prea știm să le pronunțăm.

Privirea lor misterioasă ne ține mereu în suspans. Ni se pare că au tot timpul un secret foarte bine ascuns și, oricât de mult am încerca să-l deslușim, dăm greș.

Vocile lor sunt mieroase și muzicale, dar nu dintr-o ipocrizie voită așa cum procedezi când dorești ceva fără să oferi nimic în schimb, ci dintr-o naturalețe specifică numai lor. Chiar și așa, fără să ceară, nimeni nu le-ar putea refuza nimic…

Atingerea lor lasă urme oricât de ușoară ar fi aceasta. Căci urmele lăsate de ele nu rămân în carne, ci în suflet…!

Acolo unde noi nu prea pricepem anumite lucruri, ele-și folosesc intuiția. Este o formă de a înțelege fenomenele și viața. O formă pe care noi nu vom ști s-o abordăm vreodată.

Avem nevoie de ele în viața noastră pentru a ne înțelege mai bine propriile alegeri și propriile decizii. Căci orice decizie luată de un bărbat, este influențată în mod subtil de o femeie din viața lui. Indiferent de tipul de relație dintre ei.

Uneori, ele ne dau impresia că ne abandonează, dar fără să ne dăm seama, ne susțin chiar dacă sunt departe de noi…

Asta pentru că femeile nu s-au născut pentru a fi jumătăți ale bărbaților. Ele s-au născut pentru a completa lipsurile și spațiile pe care le găsim în jurul nostru.”

După o perioadă destul de lungă în care femeilor li s-a interzis dreptul la liberă exprimare, acum trăim o nouă eră. Bărbații au inceput să recunoască toate acele calități ale femeilor care erau puse în umbră de societate până nu de mult.

Scriitorul crede că femeile au fost puternice dintotdeauna, numai că în aceste vremuri ele conștientizează mai mult acest lucru. Asta nu înseamnă că nu există și bărbați puternici. Secretul constă în echilibrul dintre ei și nu în manipularea unuia în avantajul celuilalt.

O femeie și un bărbat ar trebui să se completeze într-un mod armonios pentru a da naștere unei relații frumoase, căci fiecare dintre cei doi parteneri are calități native, dar și lipsuri.

 

Două cărți publicate… și o a treia pe drum

Și frunzele ascund emoții

Conform spuselor sale, prima carte – “Și frunzele ascund emoții” a scris-o dintr-un imbold de a pune pe foaie o poveste despre oameni. Acesta se adresează în egală măsură bărbaților cât și femeilor. Este o carte care are la bază dorința sa de a face oamenii mai conștienți în privința propriilor alegeri.

Este povestea unei frunze care călătorește printre oameni pentru că-și dorește foarte mult să evolueze. În urma acestei călatorii ea devine înțeleaptă. Astfel, ajunge să cunoască iubirea, speranța, bucuria și deznădejdea.

Prin ea afirmă că încearcă să scoată în evidență frumusețea lumii și faptul că noi, ca oameni, ne putem alege oricând o altă experiență de viață care să ne facă fericiți.

Cuvinte pentru femei scrise de un barbat

Cea de a doua lucrare, “Cuvinte pentru femei scrise de un barbat” este cartea care a luat naștere în urma sutelor de întrebări pe care le-a primit prin intermediul secțiunii “Discută cu mine” a site-ului pe care l-a fondat, www.desprerealitate.ro.

Asta deoarece a observat că multe femei diferite și-ar dori să primească răspunsuri cam la același tip de “furtuni interioare”.

 

Am incercat să adun în această carte cel mai des întâlnite intrebări. Subiectul, însă, nu este nici pe departe de a fi epuizat. Lumea interioară a femeilor este complexă și nu cred că există vreun bărbat care să poată atinge înțelegerea absolută în acest sens.

 

Pentru cei ce au plăcerea să îl citească, Adrian Cutinov va avea în curând o surpriză. Speră ca până la jumatatea lunii septembrie să poată fi răsfoită cea de-a treia carte a sa, care va fi un roman. Autorul afirmă că aceasta este pentru el o mare provocare și speră să nu-și dezamăgească audiența.

 

Nevoia de carte și viața de scriitor în România

Adrian Cutinov ne vorbește despre o realitate tristă. Conform statisticilor, un român cheltuie anual doar 3 euro pe cărți. Piața de carte este de 60 de milioane de euro iar dacă împărțim la o populație de 20 de milioane, cam acesta este rezultatul. Din aceste 60 de milioane, 30 sunt cheltuite pe autori străini. Deci, mai departe tragem concluzia oficială, că un român cheltuie pe cărți scrise de autori români cam 1,5 euro. Anual!

În Slovenia, de exemplu, o țară cu două milioane de locuitori, există o piața de carte de 75 de milioane anual. Nu mai comparăm cu alte țări care depășesc 2 miliarde de euro anual ca și consum de carte.

Din păcate, suntem ultimii din Europa și la capitolul educație.

Care să fie cauzele acestui fenomen?

În mediul urban încă se mai citește, dar în mediul rural carțile noi nu au contact cu oamenii decât dacă se achiziționează online. Distribuție de carte practic nu există!

Cauzele sunt diverse: neimplicarea statului, superficialitatea care ne definește tot mai mult, numărul de librării și edituri foarte mic raportat la numărul de locuitori. În definitiv, piața de carte este o afacere iar oamenii de afaceri nu sunt dispuși să investească banii în edituri. Nu ar scoate mai nimic.

Toate acestea fac ca un bestseller la noi să însemne 2000 de exemplare vândute, comparativ cu Franța, de exemplu, unde un bestseller poate însemna și 700.000 de bucăți vandute. Asta ca să vă puteți face o idee despre condiția scriitorului român.

Pe alte meleaguri scriitorii mari sunt priviți ca niște zei, iar la noi ca niște neadaptați social. Să nu mai vorbim că scriitorii mari sunt respectați pentru faptul că generează idei care pot schimba masele și asta ajută enorm societatea. Sunt gânditori.

Există posibilitatea ca și din cauza exploziei rețelelor sociale să citim atât de puțin. S-a demonstrat însă că piața de carte din țările civilizate nu a scăzut decât foarte puțin din cauza exploziei internetului. Este probabil o chestiune de obișnuință, de valoarea si de respectul pe care le acordăm unei cărți.

Adrian Cutinov crede că singura soluție pentru a ieși din acest impas ar fi ca un mare iubitor de cărti care să fie și foarte potent financiar să înceapă să investească în piața de carte din România.

Poate atunci vom vedea la TV și o reclamă la cartea unui autor român. Probabil, țara ne vrea needucați. Era o piesă foarte bună a trupei Sarmalele Reci – “Țara te vrea prost”.

 

Despre Realitate

În ciuda neîncrederii prietenilor săi, în anul 2012 scriitorul realizează primul blog personal, Despre Realitate. Timp de 3 ani publică periodic articole mai mult ca o formă de refulare. Începând cu luna martie a anului 2015 se hotărăște serios să meargă pe acest drum punând în construirea lui tot ceea ce are mai bun – sufletul său.

Recenziile și aprecierile venite din partea cititorilor l-au făcut să continue. Aici pot fi descoperite zilnic gânduri frumoase și cuvinte pornite din suflet.

Blogul este și va ramâne o interfață a mea cu cititorii, însa eu imi doresc să fiu scriitor, deci energia mea se va canaliza în cărți și mai puțin în articole. Sunt tehnici de scriere și de abordare diferite.

În momentul de față site-ul se bucură de o mare popularitate fiind foarte apreciat de audiența aflată într-o continuă creștere.

 

Viața lui Adrian Cutinov, dincolo de cuvinte

Dincolo de activitatea sa literară Adrian Cutinov se consideră un om obișnuit. Se trezește dimineața pentru a se duce la lucru iar odată ajuns acasă încercă să-și atingă potențialul artistic. Citește și scrie, ascultă multă muzică, uneori în timp ce scrie. Chiar dacă uneori acest lucru îl face să rămână treaz la ore târzii în noapte, nu se plânge. Arta cere sacrificii!

Se spune că Universul ne răsplătește eforturile, nu scuzele. Când faci ceea ce-ți place transformi efortul în bucurie pură. Este ca o alchimie internă. Mă bucur să pot vedea și simți atâta frumusețe și armonie în artă.

Călătorește destul de mult deoarece munca sa implică uneori și deplasări, iese cu prietenii și face sport, pentru că puțină mișcare te ajută să-ți păstrezi un corp sănătos și o minte focusată.

Își dorește ca într-o bună zi să poată trăi exclusiv din scris, să-și poată întâmpina cititorii cu cel puțin o lucrare pe an și să pătrundă încet și pe piața de afară prin traduceri. Deși recunoaște că acest lucru va fi destul de greu datorită costurilor imense pe care promovarea le implică.

Adrian Cutinov este călăuzit în viață de vorbele marelui poet Oscar Wilde și ne recomandă tuturor să fim noi înșine în orice situație. Doar așa vom putea fi pe deplin împăcați cu propria persoană. “Be yourself; everyone else is already taken.”, Oscar Wilde

Elena Druță

Într-un prezent în care se vede clar că interesul oamenilor este mai mult pentru tehnologie decât pentru literatură, descoperim fascinați și tineri din noua generație care nu doar citesc mult și calitativ, ci și scriu, îndemnați fiind de o renaștere a lecturii în cotidian. O asemenea tânără, cu o pasiune veche pentru citit și scris, este autoarea cărții “Fiind Imagine. Eseuri din adolescență”, Elena Druță. Simpatica moldoveancă, cu o carte la activ și cu alte planuri mărețe pentru viitor, ce studiază medicina veterinară, are rădăcini puternice în România.  

 

Blogger, scriitor, vlogger de carte, medic veterinar în devenire. Elena reușește să îmbine toate activitățile zilnice datorită unei bune organizări. Fiind adepta “listelor și a zilelor programate”, își împarte timpul în mod echitabil între studiu, pasiuni, timp liber și prieteni.

Fascinată dintotdeauna de lectură și povești, Elena obișnuia să inventeze pe loc diverse scenarii, pe care le împărtășea prietenilor încă de când era mică. Iubește poveștile și acum, căci acestea i se par “o ieșire din lumea reală’’, un refugiu pentru gânduri și suflet.

Apoi, Elena a simțit că lumea ei imaginară trebuie să bucure și pe alții.

Ideea de a transpune toate aceste texte ale mele pe hârtie a venit mai mult din dorința de a împărtăși cu lumea ceea ce cred eu și părerile mele. De fapt, dorința de a împărtăși cu lumea imaginația mea.

Astfel, din dorința de a se face auzită, a scris cartea “Fiind imagine. Eseuri din adolescență’’. O creație inspirată din poveștile și portretele oamenilor întâlniți în perioada adolescenței.

 

Începuturile pasiunii pentru scris

Încurajată de părinți, Elena a plecat de acasă la 16 ani pentru a studia matematică și informatică la Iași. Acest pas important avea să-i schimbe viața, drept pentru care le este deosebit de recunoscătoare părinților pentru sprijinul acordat în toți acești ani.

Deși tatăl său este scriitor, nu el a determinat-o să devină autor de carte. Scânteia care a declanșat marea pasiune pentru scris a fost revista școlii. După ce a participat la câteva ședințe și a început să scrie articole, Elena și-a dat seama cât de mult este atrasă de transpunerea gândurilor pe hârtie.

Încet, încet am trecut la un blog, la propriul meu blog. Și cred că de aici … de fapt revista școlii a fost acel impuls de care aveam nevoie.

 

Publicarea cărții, un drum anevoios

Visul oricărui scriitor este să fie dorit și publicat de o editură cât mai importantă, care să dea viață manuscrisului și să-l prezinte unui public cât mai larg. Dar, până acolo, este cale lungă.

Publicarea unei cărți presupune numeroase obstacole, încercări și refuzuri. Trebuie să cauți, să te interesezi de unul singur, pentru că nu vine nimeni la tine să îți spună ”Ce frumos scrii! Hai să te publicăm!”

Dacă nu încerci și nu bați la toate ușile, nu vei avea un rezultat.

Prima carte și-a dorit să fie publicată la o editură din România, însă, pentru următorul volum, Elena va lua în considerare și editurile din Republica Moldova.

 

Ce înseamnă o carte bună pentru Elena Druță?

Pentru tânăra noastră scriitoare, o carte de succes înseamnă un volum care te ține cu sufletul la gură, personaje care stârnesc sentimente și trăiri, dar și un stil captivant, specific autorului.

Și consider o carte bună acel volum pe care îl închid … și după mă mai gândesc la ce se mai întâmplă sau la ce s-a mai întâmplat cu personajele sau unde au dus deciziile acestora.

Pe lângă conținut, un factor important este coperta. Atunci când reflectă magia conținutului, coperta devine un criteriu de selecție important pentru cititori. Deși nu cunosc subiectul sau autorul cărții, oamenii atrași de coperțile frumoase merg mai departe și cumpără acele opere.

Din fericire, coperta volumului publicat de Elena a fost o surpriză plăcută, întrucât editura a surprins esența cărții printr-o combinație de simboluri ce alcătuiesc o imagine perfectă.

 

“Fiind Imagine”, o carte pentru toate vârstele

Această colecție de eseuri se adresează adolescenților dornici să găsească răspunsuri la întrebări pe care nu vor să le pună nimănui”. De asemenea, adulților cuprinși de nostalgie, care își doresc să retrăiască cea mai frumoasă perioadă din viața lor – adolescența.

Elena Druță: Este o colecție de eseuri, ceea ce înseamnă că poate fi citit la o cafea, poate fi citit seara înainte de culcare. Este o lectură relaxantă, care te binedispune.

O descriere mult prea modestă, pentru o operă proprie. Ce lipsește însă este valul de laude pe care l-a primit, pentru maturitatea de care a dat dovadă, pentru stilul complex și adecvat fiecărei povești și fiecărui cititor deopotrivă.

Confirmarea? În iunie 2018, Uniunea Scriitorilor din Moldova îi conferă Elenei Druță, în cadrul Galei Scriitorilor premiul pentru debut pentru opera sa!

Elena Druță

Fiind Imagine. Eseuri din adolescență, de Elena Druță

Omul și autorul Elena Druță – Planuri de viitor

Deoarece îi place foarte mult domeniul pe care și l-a ales, Elena își propune să profeseze ca medic veterinar clinician. În prezent, lucrează la un roman fantasy, despre care ne va spune mai multe la momentul potrivit. Pe lângă studiu și creație literară, Elena citește, scrie pe blog și brodează pentru a se relaxa.

Pentru că iubește facultatea aleasă și scrisul în egală măsură, nu știe încă în ce direcție se va îndrepta. Preferă să lase timpul să răspundă la această întrebare.

Cert este că România este țara în care se simte “acasă” și în care dorește să rămână. Iubește muntele și marea din țara noastră, dar și numeroasele atracții turistice, ce te impresionează de fiecare dată când le revezi.

Nu cred că există o țară perfectă, unde odată ajuns, viața ta a devenit minunată și totul este la locul său și ești fericit. Orice țară are atât aspecte bune, cât și aspecte rele. Ține foarte mult de individ și de cât este dispus să muncească pentru ceea ce vrea să obțină. Și cred că avem un viitor atâta timp cât decidem noi ce vrem să facem și nu altcineva în locul nostru.

 

Am avut șansa să cunosc o persoană surprinzător de matură, și în același timp perfect adecvată vârstei ei. Elena își îmbină pasiunile în mod armonios: citește, scrie, învață, se distrează.

Este o tânără ca oricare alta, cu ceva special. S-a remarcat deja la o vârstă fragedă și cu certitudine vom mai auzi de ea.

Va fi nevoită să aleagă între a fi autor de carte sau medic veterinar. Fără îndoială, orice drum își va alege – va face totul cu o pasiune ieșită din comun.

Marele ei vis, de a publica o carte până la 25 ani, s-a îndeplinit. Pentru asta, dar și pentru că exemplul ei ne confirma faptul că tânăra generație încă este interesată de lectură, Elena Druță merită să intre în Elita României!

 

*Elena Druță ne-a fost recomandată de către Oana M. Ștefan. Dacă știi și tu alți români remarcabili, ajută-ne să-i descoperim!